|
A.Situaţia
şcolilor din Transilvania pe confesiuni la data de 1 septembrie 1849:
| Şcolile
catolice: |
2
Academii:-la Oradea cu câte 3 facultăţi |
|
-la Timişoara
(Ştiinte Juridice, Teologie şi Filosofie) |
|
3 licee:
Alba Iulia, Cluj şi Satu-Mare |
|
18 gimnazii:
Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bistra Carei mari, Cehul-Silvaniei,
Cluj, Gheorghieni, Dumbrăveni, Odorhei, Oradea, Satu Mare,
Salonta, Simleul Silvaniei, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara |
|
Şcoli
calvine:
|
4 colegii: Aiud,
Cluj, Odorhei, Târgu Mureş
|
|
2 gimnazii:
Orăştie, Zalău |
| Şcoli
umanitare: |
1 colegiu: Cluj
|
|
2 gimnazii:
Cristuri şi Turda |
|
Şcoli
evangheliste/luterane:
|
1 Academie
juridică |
|
5 gimnazii:
Bistiţa, Braşov, Mediaş, Sibiu şi Sighişoara |
|
Şcoli
greco-catolice
|
1 liceu:
Blaj |
|
2 gimnazii:
Blaj şi Beiuş |
| Şcoli
ortodoxe:
|
niciuna |
Românii ortodocsi nu au avut dreptul la nici un fel de şcoli
superioare în Transilvania, în condiţiile în care în toate,
perioadele anterioare anului de referinţă l849, românii
ortodocsi au format ponderea populaţiei principatului. Românii din
Transilvania, secole în sir nu au fost recunoscuţi ca naţiune,
fiind acceptaţi doar ca toleraţi, iar religiile românilor nu au
fost recepte.
B. Situaţia învăţământului
românesc în general şi celui elementar (primar) în special, dupa
Revoluţia română din anul 1848 şi mai ales după anul
1867, prin aplicarea legilor - Appony - de accelerare a maghiarizării
românilor din Transilvania rezultă clar din datele oficiale maghiare
exemplificate în continuare.
La data de
22.05. 1878 parlamentul maghiar a votat Legea Trefford care prevedea
obligativitatea predări în limba maghiară în toate şcolile
elelentare inclusiv în Transilvania .
1. Evoluţia numărului şcolilor primare din Transilvania, în
perioada 1880/ 1881-19l4 în funcţie de compoziţia populaţiei
| |
Nr.
şcoli primare |
Creştere |
Descreştere |
| 1880/1881 |
1914 |
- |
- |
|
Români
|
3150 |
2170 |
- |
32 % |
| Maghiari |
7352 |
13608 |
185 % |
|
| Slovaci |
2223 |
265 |
- |
84 % |
| Germani |
1786 |
449 |
- |
75 % |
|
Ruteni
|
639 |
47 |
- |
93 % |
II. Situaţia şcolilor secundare de învăţământ
general din Transilvania raportată la structura o populaţiei
| |
Raportul
în % faţă de totalul populaţiei |
Şcolile
secundare raportate în % faţă de totalul de acestora
|
| Români |
53 % |
5 % |
| Maghiari |
29 % |
85.9 % |
| Germani |
10 % |
8.60 % |
| Alţii |
8 % |
0.5 % |
III. Situaţia românilor neştiutori de carte din principalele
departamente ale Transilvaniei raportate la populaţia românească
(1910/1918)
| Departamentul |
Ponderea
românilor |
Neştiutori
de carte |
| Alba
|
77.4 % |
60 % |
| Caraş
Severin |
79.9 % |
50 % |
| Hunedoara
|
79.95 % |
67 % |
|
Maramureş
|
69 % |
67 % |
| Sălaj
|
61 % |
59 % |
| Someş
|
78 % |
72 % |
| Turda
|
72 % |
63 % |
La data de 1
decembrie 1918, 49 % din totalul populaţiei din Transilvania au fost
neştiutori de carte.
Compararea
datelor de mai sus cu situatia de astăzi, relevă cu prisosinţă
ce a însemnat formarea Statului Român Unitar de la l Decembrie l9l8,
pentru învăţământul şi neamul , românesc, situaţie
existentă astăzi care s-a realizat într-o perioadă istorică
relativ scurtă, de numai 82 ani.
Această
evoluţie incomparabilă cu a altor naţiuni, ne obligă să
ne aplecăm cu veneraţie în faţa eroilor neamului nostru, a
strămoşilor şi părinţilor noştri, şi să
le urmăm exemplul de înalt patriotism, de luptă neîncetată
pentru emanciparea naţiunii române, pentru asigurerea unitaţii,
integrităţii şi independenţei României.
Să păstrăm
vii în memorie versurile marelui poet al pătimirii noastre Octavian
Goga:
“Te-am
dărâmat hotar de-odinioară
Brâu
împletit din lacrimi şi din sânge
Veriga
ta de foc nu mă mai strânge
Şi
lanţul tău a încetat să doară”.
Notă:
În şcolile crăieşti - finanţate
de stat din Transilvania, limba de predare nu a fost limba română.
|
|
