|
Vasile Stroescu, cel mai mare mecenat al Basarabiei, de la Nistru pân-la
Prut, dar şi al României Mari, de la Nistru pân-la Tisa...
Ieri,
13.04.22, am fost invitat la Edineț, unicul privilegiat, din totalul de
101 deputați ai Parlamentului Moldav, inclusiv din cei 63 de deputați ai
pas-ului majoritar, la dezvelirea monumentului lui Vasile Stroescu, cel
mai mare mecenat al Basarabiei, de la Nistru pân-la Prut, dar și al
României Mari, de la Nistru pân-la Tisa...
Vasile
Stroescu, n. 11.11.1845, Trinca, județul Hotin, d. 13 aprilie 1926,
București, a fost un cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar
și om politic român basarabean, filantrop și membru de onoare al
Academiei Române, care a promovat cultura națională ca nimeni altul...
Născut
al 15-lea copil, mezinul, în familia comisului Vasile Stroescu,
descendent al jitnicerului Ioan Stroescu, menționat documentar încă la 2
iulie 1882. A făcut studii la Liceul Regional din Chișinău, la liceul
din Kamenets-Podolski, apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat
dreptul la Universitățile din Moscova, Sankt Petersburg și Berlin. Apoi
a călătorit prin Europa și Africa. Licențiat în drept, este numit ca
judecător la Tribunalul din Hotin. Aici face cunoștință cu scriitorul
Alexandru Hâjdeu, iar mai târziu, în România, cu poetul Octavian Goga.
A fost
specialist în drept, dar îl preocupa și istoria, literatura, științele
agricole. A moștenit de la părinți mai multe moșii, cu suprafața totală
de 25.000 ha, și apoi mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi,
numeroase conacuri. Toate aceste averi le-a pus în serviciul țării, în
folosul țărănimii „pe care a iubit-o, a îndrumat-o și a jutat-o” (Eugen
Holban). Pământurile le-a dat în arendă țăranilor și a făcut donație
cooperativelor agricole și forestiere. Grandioasa sumă de bani, obținută
din vânzarea imobilelor, a fost transferată fondurilor caritabile pentru
construcția de școli, biserici și spitale în toate provinciile românești
- dar mai ales în Ardeal, unde școlile confesionale românești erau
amenințate de maghiarizare[1] - pentru sprijinirea instituțiilor
culturale, pentru tipărirea cărților, pentru asigurarea cu burse a
tineretului studios. Ctitor al bisericilor din Șofrîncani, Zăicani,
Trinca, Pociumbăuți, fondator al spitalelor din Trinca și Brătușeni,
donator în sprijinul bisericilor, spitalelor și școlilor din Trinca,
Stolniceni, Brînzeni ș.a. Drept recompensă pentru actele de binefacere și
contribuția la trezirea conștiinței naționale, este ales ca membru
onorific al Academiei Române pe 24 mai 1910. De asemenea, a fost și
președinte de onoare al Partidului Național Moldovenesc (1917), primul
președinte al Parlamentului României Mari (1919), senator al
Transilvaniei ș.a.
S-a
stins din viață la București. I-au fost organizate funeralii naționale.
A fost înmormântat în Cimitirul Sf. Vineri, pe Aleea Teilor.
(Din:https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Stroescu)
Pe
drumul de 200km de la Chișinău pân-la Edineț am reușit să vorbesc la
telefon cu cel mai mare numerolog român de gen feminin, nimeni alta
decât jurnalista de la Radio România Internațional, Roxana
Iorgulescu-Bandrabur... Și iată ce am reușit să înregistrez de la
Roxana, prietena basarabiei, despre basarabeanul Vasile Stroescu: o cu
totul altfel de informație, în numere, decât cele auzite, scrise, citite,
până acum, în spațiul limbii și culturii române... Mulțumesc Roxana
Iordăchescu-Bandrabur pentru noutatea absolută și plăcută!!!...
* * *
”…Născut
într-o zi de 11, idealist, capabil să acceadă culmi spirituale nebănuite
poate de mulți dintre noi, Vasile Stroescu este, din punct de vedere
numerologic, tiparul „Marelui Constructor” – un destin 4 (asta
argumentează apetența lui pentru a construi, a pune baze solide,
fundamente – de la clădiri fizice, la însăși cultura națională), atins
prin calea 22, număr maestru (ca și 11), măiestrie care nu ar fi putut
însă fi atinsă fără disciplină, implicare temeinică în tot ce a
întreprins, apartenență la Legea Morală, axa valorilor verticale ale
vieții, cele nemuritoare, independente, fixe, deci valabile pentru
generații de-a rândul, nu doar pentru strict o perioadă istorică. Între
valorile verticale regăsim ideea de NEAM, al prezentului, dar și
transgenerațional privit, pentru care Vasile Stroescu a dovedit
vizionarism, prin sprijinirea instituțiilor culturale, prin acordarea de
burse pentru tineret, prin suportul acordat țăranilor, prin implicarea
în tipărirea de cărți și bineînțeles prin direcționarea marii părți a
averii sale construirii de biserici, școli și spitale, mai cu seamă în
contextul maghiarizării populației românești din Ardeal.
Numerele
ne spun că a îmbinat deopotrivă legea, norma, tradiționalul, apartenența
la pământ și la valorile strămoșești cu atenția la nevoile prezente ale
oamenilor din jur, față de care a dovedit ascultare, colaborare,
comunicare.
Pornind
și de la nume, Sfântul Vasile, sărbătorit pe 1 ianuarie, deschizător de
drumuri, pionier, dinamic și mereu în căutare de nou, Vasile Stroescu
reprezintă tiparul virtuosului, în dublul său aspect, al
profesionistului desăvârșit, dar și al OMULUI ce și-a închinat viața
valorilor morale (verticala, Dumnezeu) și etice (orizontala, lumea,
societatea), în egală măsură.
Sigur,
nu suntem contemporani cu el, dar ce ne demonstrează că și-a împlinit
menirea trasată de Dumnezeu aici, pe pământ, este tocmai reușita
acțiunilor lui. Este semnătura lui, care a transcens vremurile, căci
iată, la 177 de ani de la naștere și la 96 de ani de la trecerea sa în
neființă, vorbim despre el, semn că și-a ocupat locul cuvenit în
conștiința noastră și, sperăm, și a neamului său românesc, pentru a
cărui nemurire inima lui Vasile Stroescu putem spune că a bătut 81 de
ani. 81 reprezintă 9 la nivel vibrațional: o nouă țară, un nou popor, o
nouă viziune pentru cultura acestuia”. (R.I.-B., 13.04.2022)
P.S. -Am
reușit să trec și pe la Biblioteca municipală cu o donație de carte rară,
să ajung și la baștina lui Vasile Stroescu, TRINCA, cel mai frumos sat
din nordul Basarabiei, cu al său irepetabil defileu (vezi imaginile
atașate), cu a sa Biserică ctitorită de mecenatul Stroescu, și cu ...BRĂDUȚUL
UNIRI, adus de mine de la CENTENARUL UNIRII, de Alba Iulia, și sădit în
curtea bisericii din sat...
A FOST O
ZI DE NEUITAT CUM ALTA, POATE, N-A MAI EXISTAT!!!...
P.P.S. –
La TRINCA lui Vasile Stroescu, am fost rugat, a doua oară, să transmit
celor 63 (inclusiv, eu) de deputați PAS, invitația de a vizita TRINCA, și,
a efectua un marș turistic, LA PAS PRIN IREPETABILUL DEFILEU TRINCA de
pe râul DRAGHIȘTEA, pentru a se convinge de necesitatea elaborării și
votării unui nou proiect de Parc Național, după cel al NISTRULUI DE JOS...
Eu, am vizitat, de mai multe ori acest PICIOR DE PLAI, acestă GURĂ DE
RAI, TRINCA LUI STROESCU, împreună cu prietenul meu credincios, CANON-ul,
și m-am convins cât de mult merită să devină unul din cele mai frumoase
Parcuri Naționale Basarabene, care ar putea prelua și numele MARELUI
ROMÂN și mecenat, Vasile al lui Vasile al lui Ioan STROESCU de la TRINCA
istoricului Ținut al HOTINULUI...
Așa să ne
ajute
Bunul
Dumnezeu!!!
 prof.univ.dr.
Vasile ȘOIMARU
|
|
