|
La 12 august 2022 se împlinesc
180 de ani de la naşterea arheologului, botanistului, profesorului
ADALBERT CSERNI - părintele arheologiei din Transilvania
 Din
tată ceh și mamă sârboaică s-a născut la Sibiu în data de 12 august
1842, Adealbert Cserni, care nu s-a bucurat de educația părinților, ce
s-au stins din viață pe când Adalbert era încă copil, fiind trimis
împreună cu sora sa, la orfelinatul „Terezianum” din Sibiu.
Până la vârsta de 19 ani, tinerețea a petrecut-o la Sibiu, când pe data
de 6 decembrie 1861, de Sf.Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor
Lichiei, având sprijinul episcopului romano-catolic al Ardealului Lajos
Haynald (1852-1863), tânărul Adalbert, a venit la Alba Iulia, unde a
lucrat ca profesor primar.
Pe data de 21 martie 1864 se căsătorește cu Amalia Kerekeș, care ia
dăruit patru copii, doi băieți și două fete, trezindu-se cu o familie
numeroasă și cu probleme financiare pe care a încercat să le depășească
muncind ca jurnalist, deținând mai multe funcții în cadrul comunității
germane, suplimentându-și astfel salariul modest câștigat ca profesor
primar.
Treptat a intrat în rândul cercului intelectualității din Alba Iulia și
din Transilvania, dezvoltându-și relații și prietenii.
În perioada anilor 1867-1868, a fost prezent la construcția căii ferate
care ducea spre Arad, asistând la distrugerea fostei Coloni „Aurelia
Apulensis” (cartier Partoș). Acest lucru l-a determinat ca pe lângă
dragostea lui pentru predarea botanicii ca profesor, să înceapă a iubi
arheologia, în special cea antică din zona orașului Alba Iulia. A legat
prietenii cu celebri colecționari de artă antică, care la rândul lor
căutau să păstreze și să conserve monumentele arheologice din regiune.
În anul 1874 după doar 10 ani de mariaj îi moare prima soție,
recăsătorindu-se cu o protestantă Theresia Lux din Bavaria, iar pentru
oficierea acesteia, el fiind catolic a fost necesară binecuvântarea și
aprobarea episcopului Mihaly Fagarașy (1864-1882). Căsătoria aceasta nu
a fost binecuvântată cu naștere de copii.
Începând cu anul 1877, a devenit profesor permanent cu normă întreagă la
Alba Iulia, perioadă în care își începe studiile doctorale la Cluj în
domeniul Științelor Naturii și Geologiei, pe care le-a absolvit pe 20
aprilie 1882, cu titlu de doctor în botanică.
În anul 1886, la inițiativa lui Adalbert Cserni, având sprijinul
intelectualității din Alba Iulia, clădirea Ierihon, a fost destinată
noii Societăți de Istorie, Arheologie și Istoria Naturii și înființarea
primului Muzeu de Istorie la Alba Iulia.
Documentul de fondare a Societății de Istorie, se păstrează în original
la Muzeul Battheneum, fiind semnat și datat 22 septembrie 1886. Acesta
fiind semnalul începerii cercetării arheologice la Alba Iulia, care a
durat aproape 30 de ani și a dus la descoperirea celui mai mare oraș
roman din Transilvania. Acesta a primit o sarcină imensă dar nobilă,
acea de a cerceta prin săpături intreprinse la Alba Iulia. Descoperirea
de artefacte datând din perioada Dacică, Romană și preistorice.
Pasiunea pentru istorie, smerenia și simțul datoriei , au făcut ca pe
data de 29 decembrie 1888, să înceapă săpăturile sistematice. La început
într-o grădină de pe o stradă din apropierea zidurilor de apărare a
Cetății de tip Vauban din Alba Iulia.
Lucrarea și săpăturile au durat timp de 20 de ani 1888-1908, fiind
considerată în acea perioadă, cel mai mare proiect arheologic din
istoria orașului și unul dintre cele mai mari din România (13.000 mp.),
descoperind Palatul Guvernatorului celor Trei Dacii (Praetorium
Consularis). La fiecare sesiune de săpături, se întocmea un raport de
săpături de aproximativ 20-30 de pagini, foarte detaliat, însoțit de
poze, hărți, schițe, prezentându-se și dinamica săpăturilor.
Paralel cu aceste activități a publicat nenumărate articole în diferite
reviste din străinătate și din Transilvania, prezentând moștenirea
arheologică și culturală a orașului Alba Iulia, semnalând valoarea și
însemnătatea istorică a artefactelor descoperite.
A fotografiat și participat la salvarea unor monumente funerare aflate
în incinta Bisericii Iezuite a lui Bathory, punându-le la adăpost
deoarece în anul 1898 aceasta,datând din secolul XIV, a fost demolată.
Lucrările de cercetare ale lui Adalbert Cserni au fost extinse și în
Cartierul Partoș, unde între anii 1910-1911 descoperă prima clădire
romană, iar rezultatele descoperirilor au fost publicate în detaliu.
În anul 1889 este numit custode de colecție după ce a fost avansat
custode de muzeu, iar în anul 1910 a primit funcția de director la muzeu.
Primul muzeu de arheologie din Alba Iulia a cărui custode a fost
profesorul Adalbert Cserni a funcționat în grădinița de copii din
apropierea Bisericii Creștine Ortodoxe din cartierul Lipoveni la 1888.
La 1900 muzeul a fost mutat în clădirea grădiniței din Cartierul Maieri
( Școala Generală Avram Iancu, fosta nr. 3 ), care avea cinci camere. (A
se vedea: „Fostul muzeu de arheologie Alba Iulia QR ”).
Clădirea muzeului a fost deschisă oficial pe data de 12 decembrie 1900,
dar era prea mică pentru a găzdui 6544 artefacte romane; 5865 artefacte
preistorice; 679 artefacte medievale; 3700 monede; 1069 diferite obiecte
de artă.
La deschiderea muzeului au, participat demnitarii orașului și
personalități de seamă din afară.
În anul 1891, când a fost descoperit Palatul guverrnatorului
DaciarumTrium sediul oficial al administrației provinciale, Cserni scria:
„Este a treia iarnă de când m-am ocupat aproape în fiecare zi de
săpăturile arheologice. Acolo petrec mult timp, printre martorii mulți
ai vieții romane tăcute de demult, printre ruinele băilor romane, pe
podele de mozaic. Cunosc și iubesc fiecare centimetru din acea suprafață......visez
și îmi imaginez un trecut mai frumos, iar în imaginația mea văd chipul
grav și bucuros al romanilor.... adânc gândurile mele văd trecutul
alăturându-se prezentului”.
Adalbert Cserni, a trecut la cele veșnice pe 16 aprilie 1916 la vârsta
de numai 73 de ani. În perioada 1916-1990, după moartea sa, memoria i-a
fost dată uitării, deși îi era cunoscută valoroasa activitatea științifică
din domeniul arheologiei. Sarcina noastră este de al redescoperi și de
ai recunoaște meritele.
BIBLIOGRAFIE:
Articol - Bela Cserni „Arheologul temerar din vechiul Apulum” 2016;
Articol - Magazin Istoric „Primul arheolog urban al Transilvaniei ” -
autor Prof. Univ. Pecs Csaba Szabo - NR. 10/2015;
P.D.F. Bela Cserni „Începuturile arheologiei urbane Transilvania ” -
Autor Szab Csaba;
Articol - „Moștenirea unică al Apulumului Roman - Palatul guvernatorului
Memoria Urbis.”
Col. (retr.)
Nicolae PARASCHIVESCU
 Jurist
- Teolog
Dragomir VLONGA
Interviu cu Maria VIERU-IŞAEV
|
