|
1.
Moţi eroi la Mărăşeşti
În familia
memorandistului Vasile Fodor din Abrud se năştea în 1889
Titus Fodor, nepotul tribunului paşoptist Vasile Ladislau Fodor.
Titus Fodor trece în
decembrie 1915, împreună cu alţi ofiţeri şi soldaţi
români din regimentul 21 Honvezi, Carpaţii în România. Aici
participă în primăvara anului 1916 la manifestaţiile
din Bucureşti. Demonstranţii cereau să înceteze
asuprirea românilor din Transilvania, Ungaria şi Bucovina pentru
intrarea României în război alături de Antantă. Titus
Fodor şi fratele său, Viorel Fodor, socotiţi printre
organizatori, sunt închişi la Văcăreşti, sub
acuzaţia de tulburare a ordinii publice. La proces au asistat
(după cum spune Titus): Take Ionescu, Filipescu, Grădişteanu,
Octavian Goga, Vasile Lucaciu, Ion Agârbiceanu, Octavian Tăslăuan
şi alţii. Mulţimea s-a adunat în stradă şi
cerea eliberarea celor arestaţi. După şapte zile sunt
achitaţi şi eliberaţi. Fraţii Fodor au fost apăraţi
de avocatul Radu Rosetti, cunoscutul scriitor, care va fi oaspetele
familiei Fodor, în Abrud, în anul 1935, când scriitorul a vizitat
Munţii Apuseni (v. Radu Rosetti - Scrieri alese, Bucureşti,
1938, p. 155). După intrarea României în război, Titus
Fodor se înrolează voluntar în armata română, cu gradul
de sublocotenent şi ia parte la luptele de la Mărăşeşti,
cu regimentul 47 infanterie comandat de colonelul Radu Rosetti,
regiment aparţinător diviziei a 13-1 comandată de
generalul Ioan Popescu. Luptă la Răzoare şi Muncel,
unde este rănit la 28 august 1917. Pentru faptele sale de vitejie
a fost decorat mai târziu (1957) cu medalia “Virtutea ostăşească
clasa I-a”
2.
Participarea la Marea Adunare
Naţională de la Alba Iulia din 1
Decembrie 1918
“Fusesem trimis de
Marele Stat Major (ne mai spune Titus), cu legitimaţie specială,
semnată de generalul Prezan, în misiune de stat în
Transilvania, unde se precipitau evenimentele, şi pentru a
participa la Marea Adunare a românilor de la Alba Iulia. Am poposit
mai întâi la Cluj, unde aveam de luat legături cu locurile
stabilite, găzduind la dr. Alexandru Fodor, medicul de atunci al
oraşului. La Alba Iulia am sosit în seara zilei de 29 noiembrie
1918, urmărind să iau parte la adunarea din ziua de 1
decembrie.
Moţii au sosit în
dimineaţa zilei de 30 noiembrie cu o gardă naţională
comandată de locotenentul Vesa Avram. Această gardă,
primise misiunea să facă paza cetăţii, după
tradiţia de la 1848, când tot moţii lui Avram Iancu au făcut
paza Adunării Naţionale de la Blaj. Li s-au dat arme şi
muniţii.
Adunarea, care a hotrât
Unirea, a durat până la orele două după masă. Din
lipsă de spaţiu de cazare, gardiştii moţi au
plecat în aceeaşi zi cu mocăniţa către Zlatna,
care li s-a pus la dispoziţie. Am plecat şi eu cu ei către
Abrud, căci nu mai fusesem acasă de patru ani. După un
popas la Zlatna, care a fost de fapt o adevărată sărbătoare
nocturnă, cu cântece şi jocuri româneşti neîntrerupte,
în ziua de 2 decembrie ne-am continuat drumul către Abrud. Am
ajuns seara. Nu pot uita entuziasmul şi bucuria tuturora. Se trăgeau
rafale de arme, se cânta “Deşteaptă-te române”,
“Hora Unirii”, se chiuia pe tot parcursul drumului. Cu garda moţească
porniseră la drum o mulţime de oameni. Era un entuziasm pe
care nu-l mai văzusem niciodată. Nici nu l-am mai văzut
de atunci. Ajuns la Abrud, piaţa din centrul oraşului s-a
umplut de lume. De la balconul casei noastre (din Piaţa Eroilor),
Candin David, în numele Consiliului Naţional Român local, a
vorbit poporului, aducând mulţumiri pentru frumoasa comportare
avută la Alba Iulia.
S-a discutat problema
dezarmării gărzii maghiare, care încă se mai menţinea
în oraş cu sediul în localul “Detunata”, foarte bine înarmată.
Garda românească sub conducerea energicului locotenent Avram
Vesa l-a somat pe comandantul gărzii maghiare, Kepés Colomán, să
depună armele, lucru ce s-a şi întâmplat”. (Aşa mărturisea
eroul Titus Fodor din Cluj în anul 1967 într-o scrisoare către
Romulus Felea).
3. Detaşamentul
“Horea” (1919)
Când totul părea că
problema unităţii românimii a fost rezolvată, din apus
apar norii aducători de furtună ai războiului. Unirea
de la 1 Decembrie 1918 n-a fost acceptată de către Ungaria,
care a început o aprigă teroare în satele şi oraşele
româneşti unde staţionau trupe ungureşti.
Atunci când a fost
nevoie să se pună iar mâna pe arme, moţii au spus:
PREZENT.
Sub comanda bravului
locotenent Avram Vesa din Poiana Sohodolului se constituia în Abrud
detaşamentul “Horea”. Acţiunea a fost pusă la cale
în casa familiei Fodor. Au răspuns la chemare ofiţerii:
Viorel Fodor, Gheorghe David, Mircea Feier, Mircea Pop, Ioan David, toţi
din Abrud; Costişel Constantin din Certege, Sever Furdui, A.
Vicenţiu şi Teodor Orlea din Câmpeni, Petruţa Aurel
din Muşca; Popa Popescu din Lăzeşti ş.a.
Detaşamentul
“Horea” cu un efectiv de peste 600 de moţi a plecat pe ruta
Abrud-Brad-Baia de Criş, unde şi-a mărit efectivul. S-a
postat în calea trenului blindat al ungurilor, încărcat cu
tunuri şi arme automate, de ajunsese la Hălmagiu. Cu acest
tren sperau ungurii să ia în stăpânire zona auriferă
a Bradului şi Abrudului
Integraţi în
armata română ca batalion (3), moţii din detaşamentul
“Horea” s-au acoperit de glorie la Hălmagiu, Ciuci (azi Vârfurile)
şi la Dealul Mare, fapte pentru care au fost distinşi cu
multe decoraţii de către regele Ferdinand al României Mari,
în timpul luptelor şi după terminarea războiului”
(ne spune Traian Mager în Ţinutul Hălmagiului 1939).
 |
| Mai 1919: Un grup de ofiţeri ai batalionului
III/ Horia : Viorel Fodor, Gheorghe David, Mircea Feier, Mircea
Pop, Ioan David, toţi din Abrud; Costişel Constantin
din Certege, Sever Furdui, A. Vicenţiu şi Teodor
Orlea din Câmpeni, Petruţa Aurel din Muşca; Popa
Popescu din Lăzeşti |
Prof.
Ilie Furduiu |
|
