România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

O brazdă mirabilă: pictorul, prof. Nicolae Guţu

 

Mic de statură, dacă un om la 1,67 cm este mic de statură, îndesat precum spicele într-un snop de grâu, cu o mustaţă blondă în care se poate aciui toată Siberia cu anotimpurile sale, luate ca bogăţie, pustietate, îngheţ, depărtare, nesfârşite turme de reni pictorul Nicolae Guţu a fost co-autor al Expoziţiei de artă plastă vernisată la Casa de Cultură a Sindicatelor în contextul celei de a VIII-a Ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti. Născut la 29 septembrie 1954, în localitatea Krya, Trumen, Siberia, Rusia, taciturn, învelit într-un surâs cât o tundră, mereu în aşteptare, Nicolae Guţu este fascinat de istoria poporului român, de marii lui civilizatori de credinţă, istorie şi grai. Că aşa stau lucrurile o demonstrează lucrările cuprinse în expoziţii ample din Rusia, Republica Moldova, România, etc. Dintre cele expuse la Alba Iulia au excelat chipurile (portretele) lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mihai Eminescu, adevărate efigii pentru eternitate, la care ţine "ca la ochii din cap". Ce sunt cultura şi civilizaţia românească în lume? Simplu: o brazdă de pământ înfăşurată în mantia blagiană a mirabilei seminţe, al cărui duh este sângele moşilor şi strămoşilor noştri rămaşi izvoare pentru anotimpurile deopotrivă ale credinţei iubirii de moşie, înţelepciunii şi umanismului planetar. Nu există Ţară în care să nu întâlneşti elemente de patrimoniu românesc, ca arbore de rezonanţă. "De aceea mă aflu şi eu la Alba Iulia!"

Frumos spus! Pilduitor! Felicitări Nicolae Guţu!

 Ion Aiudeanu