România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Rezoluţia celui de-al VIII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti Alba Iulia - 11 octombrie 2004

În temeiul comunicărilor prezentate în plen şi în cele patru secţiuni, al dezbaterilor care au avut loc şi al propunerilor avansate de cei peste 300 de participanţi, reprezentând comunităţile româneşti din 24 de ţări ale lumii, Congresul Spiritualităţii Româneşti, hotărăşte:

1. Pe linia instituţionalizării sale, votată la cea de-a VIII-a ediţie, venind în întâmpinarea iniţiativelor Guvernului României, înscrierea ca persoană juridică, responsabilă de organizarea viitoarelor ediţii, a Consiliului Mondial al Românilor de Pretutindeni (C.M.R.P.). Aceasta va cuprinde toate personalităţile, organizaţiile apolitice, ligile, fundaţiile, asociaţiile românilor de pretutindeni, care au susţinut până în prezent organizarea şi derularea activităţilor Congresului sau care aderă la, şi al căror statut nu contravine principiilor promovate până în prezent, prin Congres, de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni;

2. C.M.R.P. va avea conducerea centrală (un Comitet Director format din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general), la Bucureşti, un secretariat pentru probleme organizatorice, condus de un vicepreşedinte şi un secretar la Alba Iulia şi consilii zonale, conduse de vicepreşedinţi, în statele ale căror comunităţi au aderat şi aderă la C.M.R.P., prin trimiterea de reprezentanţi în Congres şi constituirea de consilii;

3. Finanţarea va fi asigurată atât de la bugetul de stat ca şi până în prezent, dar şi prin donaţii, sponsorizări, alte surse de venit, realizate de consiliile zonale. Acestea vor fi centralizate într-un cont al C.M.R.P., bugetul minim pentru primul an, 2005, fiind de 65 miliarde lei.

4. Atribuţiile Consiliului Mondial al Românilor de

Pretutindeni, sunt:

• Organizarea ediţiilor anuale ale Congresului Spiritualităţii Româneşti;

• Elaborarea programelor anuale de acţiuni la nivel central şi zonal;

• Sprijinirea tuturor manifestărilor cultural-stiinţifice şi artistice, care se înscriu pe linia promovării valorilor spiritualităţii, a imaginii României şi naţiunii române în lume;

• Promovarea prin toate mijloacele a acestor valori şi a imaginii autentice a poporului şi naţiunii române;

• Apărarea unicităţii poporului român, a unicităţii limbii literare române cu cele 4 forme dialectale (daco-român sau rumân, arumân, megleno-român şi istro-român);  

Prof. univ. dr. Mircea Dogaru

Carolina Ilico - Curtea de Arges

gen. (r) Mircea Chelaru

Ion de Hondol - Romania

prof. Ioan Maier - subprefect Alba

mesajul lui Titus Corlateanu citit de I. Focsa - Bucuresti

Artit interpret Eugen Doga - Transilvania

dr. Viorel Roman - consilir acadmic, Bremen

• Monitorizarea şi organizarea unui răspuns civilizat, dar ferm, în spiritul adevărului, al tezaurului românesc de cultură şi civilizaţie si al standardelor europene şi internaţionale fată de toate manifestările interne sau externe care denaturează sau agresează imaginea României, a românităţii şi valorile fundamentale ale spiritualităţii româneşti;

• Promovarea unităţii şi a valenţelor spiritualităţii româneşti, cu şi a instrumentului său de exprimare, limba română prin activităţi specifice-mediatizare, dialog şi schimb de delegaţii în scopul mai bunei cunoaşteri reciproce a comunităţilor româneşti şi a unei corecte însuşiri a limbii române, dialog intercomunitar şi parteneriate cu organizaţii similare ale altor comunităţi culturale;

• Sprijinirea instituţiilor culturale şi de stat din România şi Republica Moldova, în activităţile care se înscriu pe linia obiectivelor C.M.R.P.;

• Editarea de publicaţii ale C.M.R.P., în ţară, sub egida

Comitetului Director şi peste hotare, sub egida consiliilor zonale;

• Sprijinirea acordării cetăţeniei române românilor din afara graniţelor care solicită acest lucru şi a unui statut similar celui de cetăţean român, tuturor românilor din afara graniţelor, indiferent de cetăţenie, care se află în vizită sau la studii în România;

• Sprijinirea retrocedării către comunităţile româneşti de pretutindeni a proprietăţilor colective, acolo unde acestea au fost confiscate şi a recunoaşterii bisericilor ortodoxe române ale comunităţilor româneşti de pretutindeni;

• Sprijinirea exercitării de către cetăţenii români de pretutindeni a drepturilor electorale, în baza legislaţiei în vigoare;

• Statutul C.M.R.P. şi alte aspecte organizatorice vor fi elaborate şi reglementate de către Comitetul Director al C.M.R.P., în baza propunerilor consiliilor zonale;

• Comitetul Director al C.M.R.P. va fi ales anual, în cadrul Congresului Spiritualităţii Româneşti, prin vot deschis al tuturor participanţilor. Membrii Comitetului Director sunt membrii conducerii centrale de la Bucureşti şi Alba Iulia şi ai consiliilor zonale;

• Până la dobândirea statutului de persoană juridică de către C.M.R.P., actualul Comitet Director ales la ediţia precedentă în Congres, îşi va continua, într-un cadru lărgit, exercitarea atribuţiilor.  

Participanţii, veniţi din 24 de state la cea de-a VIII-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, consideră că, prin instituţionalizarea acestuia sub forma C.M.R.P., valorile spiritualităţii româneşti, imaginea României şi a naţiunii române, vor fi promovate cu eficienţa dorită de întreaga comunitate românească din ţară şi de peste hotare, în spiritul cerinţelor impuse de procesul de integrare europeană şi euroatlantică.

 

Stefan Breille - Germania

prof. Mihai Blajean - Alba Iulia

ziarist V. Radomir - Banatul Sarbesc

prof. Ilie Cristescu - Bucuresti

poeta Ioana Ungureanu - Roma, Italia

Olga Alexandrov - Blgaria

Avram Craciun - senator

 

Ioan Alexandrov - Bulgaria

Ilie Rosianu - Turnu Severin

Scrisoare deschisă

Domniei Sale Domnului Vladimir Voronin

 La Chişinău a avut loc, în aceleaşi zile în care la Alba Iulia s-au desfăşurat lucrările celui de al VIII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti, un congres al persoanelor originare din Republica Moldova, la care a-ţi participat şi a-ţi rostit un amplu discurs.

Analizând acţiunea desfăşurată la Chişinău, Congresul de la Alba Iulia consideră deosebit de importantă mişcarea pe care o patronaţi, informându-vă că, din 1993, mulţi dintre participanţii de la Chişinău s-au aflat în Congresul nostru, militând pentru idealurile mult mai largi ale întregii românităţi.

Iată de ce, Congresul Spiritualităţii Româneşti, vă solicită a nu pierde şansa istorică, depăşind politica de moment, de a vă apropia cu admiraţie de România şi de români, dincolo de existenţa reală a celor două state în dreapta şi în stânga Prutului.

Este vorba de a face pasul hotărâtor în recunoaşterea tradiţiilor comune, istoriei, limbii, credinţei şi aceleiaşi culturi pentru românii din întreaga lume, din care fac parte şi cei exilaţi, dizlocaţi, deportaţi, fugiţi sau aflaţi din motive economice sau sociale în alte ţări ale lumii.

Dintotdeauna, oriunde s-ar afla, ei s-au socotit români, au vorbit limba română şi au făcut corp comun cu românii din România, formând aceeaşi comunitate, cu excepţia unora dintre cei deportaţi în răsăritul Rusiei, “în afund” de Siberia, cum zice poetul, care erau socotiţi, în această calitate, “moldoveni”. În întreaga lume ei îşi zic români şi sunt fraţi cu românii ajunşi acolo din România.

Congresul Spiritualităţii Româneşti, luând act de lucrările Congresului de la Chişinău, constată cu bucurie că au fost copiate modalităţile sale de organizare şi principiile fundamentale ale manifestării din ţară. Şi cuvântarea domniei voastre conţine principii cuprinse în documentele Congresului Spiritualităţii Româneşti, urmârindu-se aceleaşi obiective.

Iată de ce, unificarea celor două acţiuni, de aceeaşi natură, ar însemna pasul hotărâtor în unitatea de suflet, istorie, limbă, credinţă şi cultură a românilor de pretutindeni.

Republica Moldova ar face astfel prima apropiere, hotărâtoare, acceptând adevărul ştiinţific al exprimării conştiinţei naţionale prin aceeaşi limbă, indivizibilă, care a dat aceeaşi literatură ce nu dublează conturul marilor personalităţi, ci le suprapune, întărindu-le vizibilitatea şi, prin urmare, rolul decisiv în dezvoltarea aceleiaşi culturi.

Fără îndoială şi propunerea noastră va determina opoziţii vehemente, dar ea reprezintă încă o şansă pe lângă care nu se poate trece cu uşurinţă şi care nu va putea fi uitată prea multă vreme în viitor.

Stimate domnule preşedinte Vladimir Voronin, aşa cum nu a-ţi dat ordin tancurilor sovietice să zdrobească revoluţia română de la Chişinău în 1989 şi a-ţi intrat în istoria momentului faceţi magistralul gest al acestor vremi de a recunoaşte existenţa aceleiaşi limbi şi culturi şi a accepta organizarea, începând cu 2005 a unui singur Congres al Spiritualităţii care să însemne adunarea laolaltă şi a celor pe care îi socotiţi “moldoveni”, şi care sunt, oriunde s-ar afla în lume, membrii ai neamului şi ai comunităţilor româneşti.

  Congresul Spiritualităţii Româneşti