România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Românitatea în lume la început de mileniu

Cea de-a VIII-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, desfăşurată la Alba Iulia în zilele de 8-11 octombrie 2004, a reunit în cadrul celor aproape 400 de participanţi, pe lângă rapsozi populari, artişti, scriitori, poeţi, cineaşti, dramaturgi, pictori, sculptori, istorici, sociologi, matematicieni etc., un număr impresionant de analişti şi militanţi pentru drepturile comunitare, interesaţi în afirmarea culturală a comunităţilor româneşti constituite prin dezvoltare sau persistenţă istorică, depărtare sau emigrare, pe toate continentele. Dintre aceştia, 68 au susţinut prin comunicări prezentate direct, transmise sau prin luări de cuvânt, incitantele dezbateri din cadrul Secţiunii a IV-a, pe tema "Românitatea în lume la început de mileniu III şi legăturile cu Ţara: prezenţă, integrare, perspectivă".

Un prim pachet de comunicări (ing. Grigore Foculescu, dr. Radu Ştefan Vergatti, dr. Mircea Dogaru, dr. Mircea Chelaru) a abordat din punct de vedere istoric problema eşecului tentativelor anterioare de edificare a unei Europe Unite, necesitatea şi şansele actualei construcţii europene şi contribuţia românilor de pretutindeni la acest proces istoric. Din discuţii a rezultat existenţa unui moment de o grevitate excepţională pentru români, a unei agresiuni din considerente politice antieuropene şi antidemocratice, împotriva fiinţei etnice româneşti, dovedită de desfăşurarea în paralel, în aceeaşi perioadă, a trei congrese româneşti: cel de la Alba Iulia, al românilor de pretutindeni, cel al "moldovenilor" la Chişinău, patronat de Vladimir Voronin şi cel al "vlahilor" la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, patronat, pe banii contribuabilului român de Vasile Barlea şi Kerata Meghea, ultimele două vizând, prin resuscitarea vechii concepţii kominterniste a construcţiei "naţiunii culturale", în cadrul "revoluţiilor culturale", prezentarea unor fragmente etnice româneşti drept popoare distincte, vorbitoare de limbi distincte.

Au fost dezbătute problema şi şansele de integrare ale comunităţilor româneşti din Timocul bulgăresc şi Bulgaria (Ioan Alexandru) Timocul sârbesc şi restul teritoriilor exiugoslave (Ion Cizmaş), Marea Britanie (Ionelu Flood), Rusia (Eugen Grebnicov, Rodica Popa), Germania (Stefian Breiller), Italia (Cristeian Ghiţă Lupan), SUA (Nicolae Popa), Albania şi zona balcanică în general (acad. Kopi Kycibei, DT Constantinovici) Republica Moldova şi Transnistria (B. Caraman, Gh. Delegeanu), Ucraina (Vasile Tărăţeanu), Spania (Radu Vodă), relaţiile diasporei în general cu Ţara (Ion de Hondol).

De mare interes s-au bucurat intervenţiile privind viitorul naţiunii şi al relaţiilor intercomunitare româneşti în condiţiile globalizării (Ion de Hondol, J. Focsa, Vlad Bejan, Laurenţiu Turbatu, acad. C.Gh. Marinescu, Ilie Cristescu, Şt. Popa, dr. Avram Crăciun).

O notă aparte a dat-o dezbaterilor prezentarea comunicării profesorilor Dorela Vlatos şi Mircea Duzineanu "Necesitatea aprofundării şi lărgirii Asociaţiei române a a victimelor represiunilor din Rusia" această necesitate fiind văzută de participanţi atât în plan vertical, istoric, prin cercetarea represiunii nu numai comuniste, dar şi bolşevice de ocupaţie, naziste şi hortyste cât şi în plan orizontal prin abordarea problemei represiunilor asupra comunităţilor româneşti nord şi sud dunărene, exercitate de regimurile şi statele care nu recunosc aceste comunităţi ca entităţi româneşti şi urmăresc deznaţionalizarea lor.

Nu în ultimul rând, legat de problema viitorului naţiunii române, a fost pusă în discuţie soarta bogăţiilor subsolului românesc, a rezervelor naturale ale României, cazul adus cu prioritate în discuţie fiind cel al Roşiei Montane (ing. Zeno Cornea)

În acord cu dezbaterile din plenul Congresului, dezbaterile celei de-a IV-a secţiuni au conturat necesitatea constituirii, ca forum internaţional, a Consiliului Mondial al Românilor de pretutindeni şi a elaborării unor documente de extremă necesitate, cum ar fi o Declaraţie privind unicitatea poporului şi a limbii române, o scrisoare deschisă în acest sens către Vladimir Voronin şi un Apel la acţiune în vederea stopării dezastrelor ecologice numite "Roşia Montană" şi "Bâstroe".

dr. Mircea DOGARU