Românii care s-au stabilit în America la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul celui de al XX-lea au venit cu credinţa că America este tărâmul belşugului fără de sfârşit şi că din această abundenţă fără hotar le va fi dat şi lor să se împărtăşească. Ei au ajuns în lumea Nouă confuzi şi fără să îşi închipuie ce le stă înainte.

Românii ajunşi în America la sfârşitul veacului al XIX-lea au reuşit să se aşeze cu temei, să îşi afle de lucru, să îşi întemeieze aşezăminte spirituale şi sociale şi, încă mai mult, să îşi păstreze identitatea distinctă. Cauzele acestui succes au fost mai multe: originea ţărănească, mentalitatea de oameni liberi, capabili să se confrunte realist şi reuşitele şi nereuşitele lor. Între aceste cauze nu în ultimul rând a fost apariţia unor fruntaşi cinstiţi, inteligenţi şi sinceri dedicaţi celor de neam cu ei.

Demn de amintit este Pompeiu Moruşcă, născut la data de 20 martie 1883 în localitatea Cristeşti Dealul Geoagiului (Alba Inferioară) fiul preotului Ioan şi Ana Moruşcă, oameni săraci, dar grijulii şi strădalnici să dea o cât mai bună creştere celor şase copii, trimiţându-i pe toţi la şcoală.

Copilăria şi-a petrecut-o la Craiva în apropiere de Alba Iulia. După încheierea şcolii primare la Ighiu şi Alba Iulia, studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul maghiar din Alba Iulia şi în continuare la Gimnaziul românesc din Blaj. Între anii 1902-1905 a urmat cursurile Institutului Pedagogic Andreian din Sibiu.

După o perioadă îndelungată şi fructuoasă ca dascăl, preot, stareţ, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog şi patriot ardelean a devenit primul episcop al credincioşilor români din America.

Reîntors în ţară, în anul 1939, a urmat o perioadă deosebit de grea, până în anul 1958 când al data de 26 octombrie a decedat, fiind înmormântat la schitul „Sf. Ioan Botezătorul” din Alba Iulia.

Între acei fruntaşi de la începutul veacului al XX-lea un loc special îl ocupă în viaţa românilor din America, preotul ortodox Moise Balea.

Moise Balea s-a născut în Ţara Moţilor în satul Cărpiniş în 1877. În casa părintească a primit o educaţie exemplară pe care a menţinut-o până la moarte. Această educaţie s-a caracterizat mai ales prin virtuţile demnităţii, bunătăţii şi corectitudinii. Nimic nu vădeşte mai elocvent chipul lui Dumnezeu în om şi frumuseţea unui suflet plin de vigoare şi sevă creştină, decât virtutea bunătăţii. Părinţii lui erau oameni cu o anume stare. Ei stăpâneau pământ şi fâneţe în hotarul satului. Stăpâneau câteva case şi o mică prăvălie şi în plus erau acţionari principali la o mină de aur din vecinătate (o mină de felul celor descrise în romanul „Arhanghelii” al lui Ioan Agârbiceanu). Mină mică, având una sau două galerii, şi în care „acţionarii” trudeau cot la cot cu băieşii de rând. În aceste condiţii tânărul Moise Balea a învăţat câte ceva despre tehnica „băitului” de aur. De mic a fost dornic de cunoaştere, mereu în căutare de nou. Să călătorească şi să vadă lumea. A studiat teologia şi a fost rânduit preot de către Mitropolia Ardealului cu sediul la Sibiu. Natura lui întreprinzătoare cu darul de a călători i-au oferit ca persoană ideală a i se încredinţa o misiune pe care Mitropolia Ardealului nu o mai putea amâna

În anii 1903-1905 Mitropolia Ardealului nu a mai putut ignora realitatea că mii şi mii de români porneau către „Lumea Nouă”. În aceste împrejurări, dar ţinând seama că în mod tradiţional Ortodoxia românească nu era pregătită pentru acţiuni misionare de mare amploare Mitropolia Ardealului a făcut puţinul care îi era în putere să-l facă. În 1905 l-a trimis pe părintele Moise Balea într-o misiune de informare şi asistenţă către românii-americani ortodocşi aflaţi în America. Părintele Balea şi-a împlinit misiunea încredinţată din plin. El a dovedit o ardoare şi o dedicaţie misionară exemplară. Din îndemnul şi cu sprijinul lui s-au înălţat cele dintâi biserici ortodoxe româno-americane în Statele Unite: Sfânta Maria din Cleveland, apoi bisericile din Youngstown, Ohio, Indiana Harbor, Indiana şi încă multe altele. A călătorit mult în locul unde se aflau colonii româneşti slujind în folosul lor, oficiind botezuri, cununii şi înmormântări.

Dar părintele Moise Balea a făcut mai mult decât să slujească nevoile duhovniceşti a românilor-americani. A înţeles diferenţa sistematică, de categorie dintre Lumea Nouă şi cea veche. A înţeles că puţini români se vor mai reîntoarce în ţara veche şi aceia vor fi dezamăgiţi şi vor regreta pasul făcut. Şi-a iubit comunităţile şi caracterul lor românesc şi ortodox. A creat instituţii care să menţină identitatea românească în condiţii în care integrarea în naţiunea americană era inevitabilă. Tot părintele Balea a fost cel care i-a sfătuit ca românii americani să gândească şi să acţioneze în „mare” căci zicea el: „În America tot ce-i mic dispare”.

A fost unul dintre primii ziarişti şi topografi români înfiinţând în 1906 ziarul „America” cu scopul de a răspunde atacurilor anti-ortodoxe şi de a păstra legătura dintre românii americani răspândiţi pe întregul continent. Pe frontispiciul acestui ziar el a pus vestita informare „apare când au voie, bani şi timp”. Ziarul ulterior a fost cumpărat pe un preţ foarte modest de către „Uniunea Societăţilor Fraternale Româneşti din America” şi de atunci şi până azi ziarul a avut un rol excepţional pentru comunitatea românilor americani.

În anul 1930 părintele Moise Balea a scos ziarul „Tribuna” care a avut o orientare vehement anticomunistă. Tot în anii 30 a început să lucreze pentru uzinele Ford. Părintele Moise Balea cu răbdarea şi dârzenia moştenită de la strămoşii săi „moţii” a stat neclintit în faţa furtunii şi-a mers fără şovăială către împlinirea lucrării bune şi de folos românilor americani.

În 1942 în decembrie el s-a stins fulgerător răpus de un atac cardiac şi a fost îngropat în cimitirul de la Vatra Românească sediul Episcopiei Ortodoxe Române din America găsindu-şi liniştea deplină după o viaţă plină de alegeri şi zbucium, departe de ţară încununat cu frumoase realizări în folosul emigraţiei române.

În 1943 deasupra mormântului părintelui Moise Balea „Uniunea Societăţilor Româneşti din America” a înălţat un frumos monument funerar.

O lacrimă şi o şoaptă de rugăciune înaintea bunului Dumnezeu pentru odihna sufletului său. Veşnică să-i fie amintirea şi faptele sale cunoscute de generaţiile prezente şi viitoare.

Crucea inaltata la Vatra Romaneasca, Jacksan, Michigan, in memoria P.S. Episcop Policarp, alaturi de Moise Balea si preotul John Trutza.

Pãrintele Eugen GOIA

Biografie selectivă

1. Ion Sava. Din istoria românilor de peste Ocean. Îndrumător bisericesc. Mitropolia Banatului, 1980.

2. Părintele Ştefan Urdă. Aniversarea a 50 de ani de la hirotonirea primului episcop al Episcopiei misionare din S.U.A. în îndrumător bisericesc Alba Iulia, 1985.

3. Ps. Policarp Moruşca. Episcopia misionară şi românii din America. Revista B.O.R. nr. 7-8, 1940.

4. Părintele Aurel Jivi. Comunităţi ortodoxe române din America. Îndrumătorul bisericesc nr. 3, 1982, Timişoara.

5. Părintele Ştefan Slevoacă. B.O.R. în 7-8, 1972.

6. Părintele Moise Balea. Tribuna Cluj, martie 1997.

7. Policarp Moruşca. Primul episcop al românilor din America.