|
Iubitorii
istoriei, fie ei specialişti sau doar simpli pasionaţi sunt pe
deplin de acord că este mai uşor să reconstitui civilizaţia
umană din perioadele acoperite cu material documentar scris, decât a
acelora din care s-au păstrat doar vestigiile ce fac obiectul cercetărilor
arheologice.
Concluziile
la care s-a ajuns până în prezent, ca rezultat al interpretărilor
materialelor rezultate din descoperirile arheologice întâmplătoare
sau organizate sistematic, sunt mereu confirmate şi completate cu
aspecte noi, dar, în unele cazuri ele pot fi combătute şi chiar
înlocuite, prin argumentele rezultate din noile vestigii descoperite din
conexiunile lor şi din folosirea tehnicilor moderne în cercetarea
lor. Se cunoaşte faptul că teritoriul României, această
splendidă cetate naturală concentrică, este plină de
asemenea vestigii rezultat al locuirii umane permanente, sedentare.
Cum
este şi firesc şi cum o devedesc numeroasele situri arheologice,
ponderea vestigiilor de această natură se găseşte în
"interiorul cetăţii", adică pe teritoriul
Transilvaniei istorice. Dintre acestea cele situate în SV provinciei, pe
teritoriile actualelor judeţe Alba, Hunedoara şi Sibiu, au o
valoare documentar-istorică deosebită pentru istoria noastră
naţională şi chiar universală.
Redeschiderea
discuţiilor ştiinţifice din ultimii ani cu privire la tăbliţele
din lut ars cu scriere pictogramatică descoperite pe teritoriul
localităţii Tărtăria încă din anul 1961, de către
arheologul clujean Nicolae Vlassa, ca şi a celor similare descoperite
ulterior în localităţile din jurul Tărtăriei, de către
arheologul Gheorghe Lazarovici în congrese, reuniuni şi sesiuni
ştiinţifice internaţionale, subliniează interesul
general pentru stabilirea adevărului istoric. Concluzia la care s-a
ajuns până în prezent fiind că ele sunt produsul unei culturi
locale şi că scrisul reprezentat pe ele este mai vechi cu peste
o mie de ani decât cel sumerian (sfârşitul mileniului IV î.Hr.).
Prin urmare el este primul mesaj scris din istoria omenirii. Pe monumentul
ridicat pe la mijlocul anului 2003 la Tărtăria (judeţul
Alba) din iniţiativa şi cu contribuţia dr. Napoleon Săvescu,
ec. George Păunescu şi a colaboratorilor dânşilor s-a
fixat următoarea inscripţie comemorativă:
"Tărtăria 5500 î.d.H. - Primul
mesaj scris din istoria omenirii"
Rămâne
ca specialiştii din întreaga lume să cadă de acord, dacă
nu cumva au făcut-o, care dintre populaţiile sedentare, trăitoare
pe meleagurile României de astăzi a ajuns la un astfel de nivel
cultural.
Plecând
de la premiza reliefată de vestigiile arheologice de la Tărtăria,
este firesc să credem, chiar dacă deocamdată mai mult pe
baza logicii, că populaţiile care s-au succedat în continuare
pe teritoriul României, până la cucerirea Daciei de către
romani, au avut o civilizaţie elevată, având în vedere moştenirea,
fie ea şi numai parţială, de la predecesori.
În
această lumină credem noi, trebuie privite strădaniile care
de mai mulţi ani nu mai sunt anonime, ale celor care, specialişti
şi amatori, doresc să demonstreze că civilizaţia strămoşilor
noştri daci (organizarea de stat, cultul, construcţiile, arta,
nivelul de trai şi altele) s-a ridicat la nivelul predecesorilor
şi că nu a fost cu nimic mai prejos decât cea romană.
Pe
fondul unor discuţii contradictorii mai vechi, cu referire la faptul
că scrisul daco-geţilor nu apare în vestigiile arheologice
descoperite până în prezent, doi tineri entuziaşti "dacişti",
Diana Petcu şi Cătălin Boragic, căutau să
demonstreze încă din anul 2000 (vezi revista Dacoromania, nr.
4/2000, p.34) că scrisul de formă ideografică de pe tăbliţele
de lut de la Tărtăria, cu vechimea de 7 milenii, aparţine
traco-dacilor, împreună cu celelalte forme de manifestare a culturii
lor materiale şi, mai ales, spirituale.
Curând
după apariţia acestei prime manifestări a "daciştilor"
în revista noastră sau poate chiar anterior, un grup de tineri
pasionaţi de trecutul istoric al poporului nostru au pus bazele
"grupului Sarmizegetusa" cuprinzând şi câţiva
amatori albaiulieni, care îşi desfăşoară activitatea
în general pe Internet (vezi revista Dacoromania, Nr. 8, 2001, pp. 30-31)
dar şi prin publicistică şi participarea la diferite
manifestări ştiinţifice din domeniu.
Fundaţia
"Alba Iulia - 1918 pentru unitatea şi integritatea României"
a primit aproape imediat după înfiinţare printre membrii ei
ordinari activi atât "grupul Sarmizegetusa", cât şi pe
membrii lui albaiulieni, iar revista fundaţiei "Dacoromania"
a acceptat publicarea câtorva studii ale acestora, cu condiţia de a
fi rezultatul cercetărilor ştiinţifice şi de a
reflecta adevărul istoric. La Alba Iulia, în judeţul Alba
şi în judeţele limitrofe s-au descoperit multe urme de locuire
sedentară umană preistorice, şi sunt multe situri
arheologice, unele bine păstrate, altele neglijate şi altele pe
cale de dispariţie. Din aceste motive fundaţia noastră
şi-a propus de la bun început, prin articolul 6 al Statutului său
privind scopurile sale: "Intervenţii la organele locale şi
sprijinirea lor pentru apărarea şi îngrijirea monumentelor,
mormintelor eroilor şi a vestigiilor istorice" (vezi revista
Dacoromania, Nr. 1/1999, p. 1). În cei aproape 6 ani de activitate
membrii şi conducerea fundaţiei au vizitat celebrele situri
arheologice dacice şi romane de la Căpâlna, Costeşti-Blidaru,
Teleac, Piatra Craivii, Alba Iulia (castrul Leg. XIII Gemina) şi
Pianu de Jos, constatându-se starea lor actuală, fotografiindu-se
şi informându-se administratorul lor, forurile superioare de resort
şi autorităţile locale asupra situaţiei şi a măsurilor
ce se impun pentru salvarea lor de jafuri şi distrugeri (vezi
Dacoromania, Nr. 21/2005, pp. 31).
În
perioada actuală, când se construiesc mii de clădiri pentru
diverse firme şi locuinţe particulare, au apărut la suprafaţă
şi vor mai apare multe vestigii ce fac obiectul cercetării
arheologice. De acestea trebuie să se ocupe şi să ia măsuri
de salvare şi protecţie, instituţiile abilitate prin lege,
dar şi organele de administraţie locală de stat şi de
ce nu, toţi cetăţenii cinstiţi şi conştienţi
de valoarea lor.
Este
motivul pentru care după organizarea unor sesiuni ştiinţifice
şi simpozioane pe tema unităţii naţionale singuri sau
în colaborare, fundaţia şi-a însuşit propunerea grupului
Sarmizegetusa de a organiza şi un simpozion cu tematică
arheologică, vizând civilizaţia dacică din SV
Transilvaniei. Propunerea era binevenită în condiţiile în
care, după informaţiile unui specialist albaiulian, numai în
jurul Albaiuliei sunt atestate urmele a cel puţin 17 aşezări
dacice, iar diferitele informaţii publicate, mai vechi sau mai noi
care afirmă că la Alba Iulia, înainte de cucerirea romană,
se afla aşezarea Tharmis, care a fost dărâmată şi în
locul ei s-a construit puternicul castru al Legiunii a XIII-a Gemina
şi oraşul Apulum, încă nu au fost elucidate dar nici măcar
luate în considerare pentru o eventuală cercetare.
Aşa
am ajuns ca, beneficiind de sprijinul conducerii şi al secţiei
de arheologie de la Muzeul Naţional al Unirii, cărora le aducem
mulţumirile noastre şi pe această cale, să putem
organiza, având ca partener şi Grupul "Sarmizegetusa"
condus de d-nul Cătălin Borangic, Simpozionul "Civilizaţia
dacică din Sud-Vestul Transilvaniei, în zilele de 4-5 iunie 2005, la
Alba Iulia.
Au
răspuns invitaţiei 17 specialişti şi cercetători
amatori din Alba Iulia, Cluj-Napoca, Orăştie, Deva şi Braşov,
care şi-au expus rezultatele celor 13 teme din program vizând
tematica generală a simpozionului. Dintre cei 17 referenţi, 5
sunt doctori în istorie (arheologie), iar alţi 5 sunt doctoranzi în
acelaşi domeniu, expunerile lor fiind receptate ca atare. Am fost însă
plăcut impresionaţi şi de curajul unor pasionaţi din
domeniu (exemplu cei doi tineri medici din Braşov, Lucian Comşa
şi Vlad Totoianu) care trecând peste handicapul lipsei de
specializare, muncesc cu o deosebită râvnă pentru descoperirea
de noi vestigii arheologice, protejarea lor şi punerea lor în
circuitul ştiinţific.
O
menţiune deosebită pentru D-l prof. Avram Cristea, care ca
pasionat şi erudit foclorist, a demonstrat din nou ce lucruri
frumoase şi utile se ascund în înţelepciunea din toate
timpurile a strămoşilor noştri.
Menţionăm
că simpozionul a fost salutat, în afară de reprezentanţii
celor trei instituţii organizatoare, şi de Dl. G. Rustoiu, de la
Direcţia Judeţeană de Cultură Alba.
Duminică,
5 iunie 2005, invitaţii, organizatorii şi alţi amatori au
participat la excursia documentară de la cetatea dacică Căpâlna
şi la vizita de la "popasul lui Blaga", din casa părintelui
Dobra, ambele obiective fiind pe Valea Sebeşului.
La
întoarcere, într-un scurt popas la Muzeul de Istorie al oraşului
Sebeş, tinerii arheologi care au făcut cercetări pe
teritoriul Lancrămului, au prezentat o informare despre urmele dacice
apărute acolo.
În
continuare, şi tot la Sebeş, participanţii la excursie au
fost invitaţi la o masă de protocol, de către D-l ing.
Costică Saucă, patronul firmei S.C. Confexpelli S.R.L., ocazie
cu care amfitrionul le-a prezentat o seamă de obiecte interesante
şi importante rezultate din săpături arheologice, unele apărute
întâmplător sau achiziţionate de Domnia sa, în vederea
organizării unui muzeu particular.
Menţionăm
că mijloacele de transport pentru excursie şi alte nevoi au fost
asigurate şi sponsorizate de către ing. Costică Saucă,
S.C. Confexpelli S.R.L. Sebeş, ing. Gheorghe Todea de la S.C. Start
Construct S.R.L. Alba Iulia şi de către familia prof. Mărginean
Nicolae din Alba Iulia, cărora le mulţumim încă odată
şi pe această cale.
În
cadrul simpozionului, fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru unitatea
şi integritatea României" cu sprijinul ing. Alex. Cadariu - preşedintele
Asociaţiei Filatelice Alba Iulia a organizat o interesantă
expoziţie filatelică, având ca temă, strămoşii
noştri DACI. Expoziţia a avut loc în spaţiile Cercului
Militar, puse la dispoziţie prin bunăvoinţa prof. Iancu
Daniel.
Reuşita
simpozionului privind civilizaţia dacică ne-a determinat, în
final, să ne propunem reluarea lui anuală, dacă condiţiile
favorabile de acum se vor menţine.
Oricum,
începând cu acest număr al revistei Dacoromania, vom publica
referatele prezentate la simpozion.
prof.
Ioan
PleŞa
|
|
