|
Membru al Uniunii Scriitorilor. Profesor. Scriitor.
Folclorist. Memorialist. Ziarist. Etnolog. Editor. Ontolog.
| ...
După 1989 a fost ales de către colegi şeful
FSN-ului, consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură,
cedând, iniţial, funcţia în uluirea unora, a susţinătorilor,
care observă competenţa pluridimensională a unui om
trecut prin toate "stratificările" culturii,
recunoscut ca scriitor şi aliat al progresului - de ansamblu
- al culturii autohtone, naţionale şi universale. Reales
în funcţia de consilier şef în două reprize,
primul director al noii instituţii reieşite din
"transformările" organizatorice ale
Inspectoratului; Direcţiei pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Alba (până în 2003), când
presingul tacit făcut pentru a se înscrie într-un partid
şi atitudinea lui "transferată" Ministerului
Culturii şi Cultelor ca protest împotriva nefinanţării
fenomenului cultural, prin scrisori trimise ministrului, devenit
extrem de periculos pentru anihilarea unor compartimente fluide
ale activităţii culturale etc. |
 |
Martori?
Realitatea, destrămarea Direcţiei, incapacitatea ei de a mai
reprezenta segmentele prolifice ale culturii, mărginindu-se la o
"arheologie" aprobatorie a descărcărilor de sarcină,
distrugerea unor căi de colaborare ritmică, cotidiană,
anuală cu societăţi şi fundaţii culturale ca:
"Dacoromania", "Avram Iancu", "Lucian
Blaga", "Vatra Românească", "Societatea civilă"...
Instituţia pe care a condus-o ca director, a primit un suflu nou, cu
toate atacurile "febrile" ale unor "trântori
politici" dintr-un partid sau altul, ca efect de seră. A înfiinţat
publicaţiile Inspectoratului, ale Direcţiei, ca: "Alba
Iulia", "Decembrie la Alba Iulia", "Mihai Viteazul -
unificatorul", "Horea, Cloşca şi Crişan -
cariatide ale jerfei şi curajului românesc", "Iancule,
Crai luminat", "Avram Iancu eroism şi jertfă",
"Paşii profetului", "Târgul de fete", "Patrimonium
Apulense", dar şi "Glasul Moţilor", "Zlatna",
"Caietele Blaga", "Tulnicăresele" etc., revitalizându-se
potenţialul creator al judeţului, etnofolclorismul, artişti
plastici, interpreţi vocali şi instrumentişti, legătura
cu sectorul creaţiei populare, radio şi televiziune, societăţi
culturale, din instituţiile de cultură sau particulare,
colaborarea cu unele instituţii internaţionale, tipografii, case
de editură, reviste.
Înfiinţarea,
în urma legăturilor strânse între compartimentele de cultură
albaiuliene şi din capitala Moldovei, Chişinău, cu
personalităţi culturale, scriitori, poeţi, bibliotecari, a
bibliotecii din spaţiul românesc de dincolo de Prut, "Alba
Iulia", cu Biblioteca
judeţeană "Lucian Blaga", Primăria municipiului
Alba Iulia, Prefectura, Consiliul judeţean Alba este considerată
cea mai frumoasă bătălie a sa, câştigată,
sincer, curajos, printr-o implicare sensibilă.. Împreună cu
Mircea Cenuşă s-a deplasat la Cernăuţi, ducând cărţi,
reviste, printre care a strecurat şi o maşină de scris cu
caractere latine, alte obiecte de uz literar peste care a căzut o
lacrimă de bucurie amară a unui Zegrea, Tărâţeanu, a
unor directori de şcoli româneşti. Dar şi a lui Leviţchi...
Membru al Uniunii Scriitorilor din 1978, preşedinte al primei societăţi
culturale din judeţ după '89 "Lucian Blaga" din Alba
Iulia, secretar general al Fundaţiei FRONDE Franţa, România,
Preşedinte al Asociaţiei judeţene a folcloriştilor
şi etnografilor - pe care a înfiinţat-o în urmă cu 32 de
ani cu un grup de folclorişti imbatabili, membru în Comitetul de
Conducere a Congresului Spiritualităţii Româneşti, al unor
societaţi culturale din Republica Moldova, Serbia, Ucraina etc., deţinător
a numeroase premii pentru literatură, folclor, activităţi
culturale, radio şi televiziune, cu Distincţii de excepţie
din partea Primăriei Alba Iulia, Cetăţean de onoare al
comunei Horea, a Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, Prefecturii
şi Consiliului judeţean, al unor primării, biblioteci,
"Om al anului" în două rânduri de către Institutul
american, a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga" din
partea primăriei municipiului Sebeş şi a Centrului Cultural
"Lucian Blaga", a Centrului cultural "Liviu Rebreanu"
şi Bibliotecii municipale Aiud.
A
apărut în diferite dicţionare literare de etnografie, folclor,
antologii ale editurilor, culegeri multiple ale fostei Case a Creaţiei
Populare din Bucureşti, dar şi a celor din Bihor, Arad, Alba
etc., în toată presa literară, cotidiene judeţene,
periodice, documentare, statistici, de bilanţ, ale Uniunii
Scriitorilor, Almanah, ale Filialei Sibiu, cu cărţi şi
grupaje de poezii sau poezii izolate între ele, traduse în maghiară,
suedeză, rusă, bulgară, italiană, cehă, franceză,
engleză, datorate unor poeţi, scriitori, traducători, dar
şi letonă şi japoneză; sub semnătura unor
participanţi la Festivalul Internaţional "Lucian
Blaga", premiat în două rânduri cu ordinul "Meritul
cultural". Ne oprim aici, viaţa merge înainte. Alte
"amintiri fructuoase" vor completa zbuciumul unui om, frate al
neliniştii, credinţei şi iubirii, soţ credincios
şi frate destoinic.
CĂRŢI
PUBLICATE
Poezie:
Icoane
din Zarand, Insomnii, Ţării, inima şi versul, Asfinţit
de vise, Cântecul inimii, Cu faţa spre iubire, Scrisori din Apuseni,
Iubire doar pentru iubire, Ca floarea soarelui iubirea, Lumea dintre două
inimi, Ia-mă cu tine, Civilizaţia are dureri de cap, Degustător
de nuduri, Cerneala în doliu, Şi Omul, microb de lux, Doar între
cuvinte limba este fiara, Mai văd prin laptele de mumă, Bucuraţi-vă
oameni, Iisus s-a născut, Moaştele cuvântului, Pe mâini e
numai răni cuvântul, Cuvinte calde în care copiii să se
scalde, Dragostea e de la tine, Şi Omul, Dumnezeu prescurtat, Iisus
pe lacrima învierii,
etc.
Proză:
Muntele cu făclii, Oraşul sub formă de inimă, Iancu
soare trudit, Ţara dintre cetăţi şi râuri, Legende
şi povestiri din Munţii Apuseni - 3 vol., Alba Iulia cea
mai frumoasă poveste, Candoarea speranţei, Stânca de foc -
Detunata, Prinţesa Oaşa, Castelul roşu, Oameni nelocuibili,
Iancu - soarele trudit al românilor, N-am cuvinte pentru dragoste,
Povestea dorului. Tu n-ai văzut durerea, Ne iartă, dar ne vom întoarce,
Bătrâneţea lacrimii, Escrocul de pe Mureş, Muntele cu nume
de fată, Biserici de lemn, Pasărea minunilor, Legenda Negrilesei,
Catedrala de gheaţă, Legenda Gheţarului de la Scărişoara,
Lancrăm, Cruciuliţa de aur, Oameni nelocuibili - vol. III
(romane, nuvele, povestiri, legende).
Teatru:
Frida, piesă întrun singur act şi mai multe tablouri (în
colaborare, 1964, Bucureşti), Îngerul de piatră, Horea.
Memorialistică:
Lucian Blaga - ceasul care nu apune, Lucian Blaga - amiaza focului,
Iosif Pervain sau cultul exactităţii, Bădia, Lucian Blaga -
rezerva de oxigen a memoriei
Monografii:
Horia, munte al vrerilor noastre, Alba
Iulia - răscruce de veghe (cu M. Popa), Un sat cu faţa
spre Dumnezeu, Horia, seminţe şi lance, Caietele Blaga - 26
ediţii (în colaborare), Contribuţii la viaţa şi
opera lui Ion Lăncrănjan (în colaboare), Poarta inimii
- 17 volume, Iancule, Măria ta, Aron Cotruş, Blaj - lumina
din desagă (ultimele în colaborare cu Ion Buzaşi).
Dicţionare:
Biografia unor destine (în colaborare), Biografia unor destine
(literatură, artă plastică, folclor), Scriitori
contemporani, Oameni din Munţii Apuseni, Alba Iulia - întâiul dicţionar
fără sfârşit - 2 ediţii (în colaborare cu
Daniela Floroian, Cornel Comşa), Oameni din Munţii Apuseni,
judeţul Alba, 100 români ai Marii Uniri, vol. I-II, Sala
Unirii - brâu tricolr al Limbii Române, Aleea Scriitorilor (în
colaborare), De sub geana doului, Universitarii noştri, Dicţionarul
folcloriştilor.
Folclor:
Flori de Câmp - 1964 - antologia folcloriştilor din judeţul
Arad, Iancule ce mândru eşti, Document de piatră, Întipărite
Brazde, Cine m-a dat dorului, Merge dorul şi răsare, Dorurile,
flori adânci, Cântece şi tradiţii populare despre Horia şi
Avram Iancu (cum Monica Anton), Iancule, soare trudit, Horia - mându
împărat, Flori dalbe, flori de măr (colinde), Avram
Iancu, tulburător, năvalnic nume, Iancu rană peste veac,
Iancu - soarele trudit al românilor de pretutindeni.
Antologii
mai importante:
Ţării, inima şi versuri, Amfore, Patria din noi
(Arad), Noi vrem să ne unim cu ţara (cu I. Buzaşi,
M. Anton), Breviar (cu O.D.), Cartea Unirii (în colaborare,
un volum), Lumina la plural, Cântece de duminică. (Peste 30)
Prefeţe.
Postfeţe. Cuvânt înainte. (selectiv): Cântecele dorului (Gh. Pavelescu), Şarpele cu
ochi de rubin, Al şaselea simţ, Ia-ţi mireasă ziua bună,
Muntele cu zei, Aşteptând fiara, Munţii Apuseni (fam.
Cioica), Umbre, Iubirea pe o cruce de hotar, Viaţa şi opera
lui Ion Lăncrănjan, Tofoleanu - şase volume de poezii,
proze, poeme, Viorica Popescu, 3 volume, Achim Emilian. (Peste 100 la număr)
Prezentări
de cărţi, reviste, cotidiene, periodice. Portrete: peste 500 volume de proză, poezie, teatru, folclor,
traduceri, memorialistică, carte de ştiinţă,
monografii.
Restituiri:
Scrierile lui Ştefan Cacovean (prima din acest fel din
literatura română, cu prof. dr. Ion Buzaşi), Amintiri despre
Eminescu, Eminescu, radiografii transilvane (cu Ion Buzaşi), Ioan
Alexandru şi Blajul (cu Ion Buzaşi), Ion Lăncrănjan,
Iosif Pervain (primele de acest gen), poeţi, artişti
plastici, folclorişti, solişti, interpreţi, scriitori
contemporani din judeţul Alba; Oameni din Munţii Apuseni
din cele 6 judeţe care configurează Apusenii, Oameni de seamă
din Munţii Apuseni, judeţul Alba etc...
Lui
Ion Mărgineanu îi datorăm felul colegial de a se apropia de toţi
creatorii, sprijinul pe care-l acordă societăţilor
culturale, patriotice, iniţiind majoritatea manifestărilor cu
scriitori, editori, redactori, elevi, studenţi. Despre el se poate
vorbi mereu la timpul prezent cu admiraţie şi respect, cu
necesitatea de-ai recunoaşte virtuţiile, creatoare, nucleele de
moralitate, cu sinceritate şi modestie, căci aşa cum îl
prezenta criticul literar, Mircea Tomuş, e greu să ne imaginăm
viaţa culturală, literară fără implicarea dânsului,
fără picăturile lui de cerneală în jurnalistică.
După 1989 nu s-a înscris în nici un partid politic, deşi a
fost şi este "curtat" mereu, preferând să aibă
prieteni peste tot, să formeze cu ei o redută a valorilor, să-i
adauge Limbii Române, noi segmente de luciditate, frumuseţe, el
fiind, de fapt, un as al metaforei şi aşa va rămâne!
De
ziua Domniei sale, 28 octombrie, să-i urăm tot ce înseamnă
cuvântul sănătate, dar şi fericire, pentru a sluji cuvântul
scris, pe care-l consideră fereastra sufletului spre Dumnezeu.
La
mulţi ani, domnule Profesor!
Redacţia "Dacoromania"
|
|
