|
(ediţia
a X-a, 1-4 Decembrie 2006, Alba Iulia)
Cea
de-a X-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti
se desfăşoară în condiţiile aderării României
la Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o recunoaştere a
valorilor.
Participanţii
din cele 30 de ţări reprezentate au abordat cu luciditate şi
spirit critic atât realizările cât şi neîmplinirile
politicilor practicate de Statul Român în relaţiile cu românii de
pretutindeni, reacţia nepermis de întârziată faţă de
problemele lor stringente generate de atitudinile autorităţilor
unor ţări vecine.
Congresul
constată superficialitatea cu care sunt abordate problemele istoriei
adevărate a românilor, care se încearcă a fi substituită
cu diferite "Istorii integrate". Aceasta nu face altceva decât
să continue politica de falsificare, practicată de regimuri de
jenantă amintire.
Congresul ia act
de informările delegaţilor din Serbia, Ucraina, Bulgaria despre
abuzurile şi încălcările drepturilor omului, ale
statutului minorităţilor, folosirea limbii în viata publică,
în învăţământ şi în Biserică. În acest sens
se constată necesitatea adoptării unei legislaţii naţionale
privind relaţiile cu românii din vecinătatea imediată
şi diaspora.
Congresul îşi
menţine hotărârea ca locul său de desfăşurare să
fie Alba Iulia, capitala spirituală a românismului, în jurul lui l
Decembrie, ziua-simbol al unităţii naţiunii române.
Participanţii la Congres susţin proiectul realizării
Monumentului Reîntregirii, care urmează să fie înălţat
la l decembrie 2008 cu ocazia aniversării a 90 de ani de la unirea
Transilvaniei cu Tara Mamă.
Congresul îşi
exprimă totalul dezacord şi respinge cu fermitate orişice
idee eretică ce vizează schimbarea datei Zilei Naţionale a
României, indiferent din partea oricui ar veni.
De asemenea
propunem să se respecte numele ţării, ROMÂNIA, înlăturându-se
confuziile omonimice şi paronimice (de exemplu cu rromii).
Congresul
cataloghează ca diversiune tentativa de acreditare a aromânilor ca
minoritari în România şi o respinge, solicitând Statului Român
asumarea responsabilităţilor pe care le are de drept faţă
de aromâni, faţă de românismul balcanic şi intensificarea
eforturilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural
aromân, ca parte a Tezaurului cultural românesc şi totodată
european, aflată în pericol de a se pierde.
Participanţii
la Congres consideră că asemenea încercări, alăturate
campaniei de denigrare a marilor simboluri naţionale, a personalităţilor
făuritoare de istorie, fac parte din acţiunile duşmănoase,
antiromâneşti, faţă de care cerem Guvernului României să
ia măsuri intransigente. In acest sens respingem declaraţiile
unor lideri maghiari prin care cer cu neruşinare autonomii
teritoriale pe criterii etnice, sfidând Constituţia şi jignind
sentimentele românilor majoritari.
Analizând
dificultăţile organizatorice legate de desfăşurarea
Congresului, se impune o mai bună colaborare cu Departamentul pentru
Relaţii cu Românii de Pretutindeni în sensul stabilirii şi
asigurării tuturor resurselor materiale şi financiare bugetate.
De asemenea, Congresul solicită finanţarea sistematică în
continuare a revistelor de cultură editate de către comunităţile
româneşti.
Considerăm
necesară instituţionalizarea Congresului Spiritualităţii
Româneşti.
În final
Congresul Spiritualităţii Româneşti îşi exprimă
întreaga satisfacţie pentru seriozitatea şi responsabilitatea
abordării problemelor în spirit european, care sperăm să
se rezolve în cadrul Europei unite.
Congresul a
adoptat Declaraţia privind Roşia Montană, Fundaţia
Gojdu, Podurile de peste Tisa şi de peste Dunăre, la Porţile
de Fier, care sunt părţi constitutive ale prezentei rezoluţii.
Alba Iulia
3
Decembrie 2006
Declaraţie
Întrunit în
zilele de 1-4 Decembrie 2006 la Alba Iulia, în cadrul celei de a X-a ediţii,
Congresul Spiritualităţii Româneşti adoptă, în
privinţa intenţiei declarate a Guvernului României de a se
elabora un manual de istorie comun, integrat, româno-ungar, următoarea
rezoluţie:
1. Istoria nu
poate fi cosmetizată, cu atât mai puţin falsificată, ci
doar asumată.
2. Adevărul
istoric nu poate fi eludat de dragul menajării niciunui
orgoliu naţional, susceptibilităţi sau interesului politic.
Drept urmare,
Congresul Spiritualităţii Româneşti respinge cu hotărâre
amestecul politicului în cercetarea ştiinţifică în
domeniul istoriei şi ideea elaborării, cu scop politic declarat
a unui manual comun de istorie care să pună semnul egalităţii
între agresaţi şi agresori.
Participanţii
la lucrările celei de a X- a ediţie la Congresul Spiritualităţii
Româneşti, au subliniat, în schimb, necesitatea elaborării
unui manual comun de istorie a românilor, în strictă conformitate
cu adevărul istoric, utilizabil de către toate comunităţile
româneşti, în care aceştia să-şi regăsească
propria istorie, problemele fundamentale, faptele şi personalităţile
neamului românesc în întregimea sa. Acesta va fi elaborat cu
participarea specialiştilor în domeniu ai tuturor comunităţilor
româneşti, purtând girul Congresului Spiritualităţii Româneşti
şi al Academiei Române.
3
Decembrie 2006 Alba Iulia
Proiect
Declaraţie
privind introducerea în Republica Moldova a "Istoriei
integrate" în loc de "Istoria românilor"
Noi, participanţii
la Congresul Spiritualităţii Româneşti, ediţia a X-a,
întrunit la Alba Iulia, oraşul simbol al unităţii naţionale
româneşti, ne exprimăm îngrijorarea faţă de
destinele naţiunii române în situaţia geopolitică, creată
după căderea regimurilor totalitare comuniste şi destrămarea
URSS ca principalul susţinător al acestora. La acest început de
mileniu, suntem nevoiţi să constatăm, cu mare regret, că
naţiunea română încă nu şi-a refăcut unitatea
sa naţională şi politico-statală, întreruptă în
mod brutal în anul 1940 şi reconfirmată în 1947 ca rezultat al
celui de al Doilea Război Mondial. Din păcate, astăzi
suntem nevoiţi să constatăm că experimentul sovietic
de a crea în spaţiul dintre Prut şi Nistru o naţiune
moldovenească, cu limbă, cultură şi spiritualitate
deosebite de limba, istoria şi cultura română, este continuat
şi chiar extins de către autorităţile comuniste de la
Chişinău.
La începutul
acestei noi perioade, în Republica Moldova s-a desfăşurat o
adevărată reformă în domeniul educaţional: a fost
respinsă istoria străină, cea a URSS impusă de regimul
totalitar comunist, instaurat în Basarabia după ocuparea ei în 1940
şi s-a revenit la tradiţia naţională de învăţare/predare
a istoriei ca Istorie a românilor. Concomitent, cu scopul de a studia
şi a cunoaşte istoria celorlalte popoare, în instituţiile
de învăţământ preuniversitar din Republica Moldova s-a
introdus Istoria universală. În
ultimul timp autorităţile de la Chişinău au încercat
să excludă din învăţământ istoria naţională
şi să introducă studierea limbii ruse, a istoriei Moldovei,
iar ulterior a Istoriei integrate. După venirea la putere a
Partidului Comuniştilor, valorile naţionale româneşti,
patrimoniul naţional comun creat de înaintaşii noştri s-a
pomenit într-o stare deplorabilă. In învăţământ s-a
declanşat o adevărată contrareformă. Istoria şi
cultura naţională au devenit obiect de discreditare şi de
denigrare, de adevărate speculaţii politice.
Manualele de
istorie integrată readuc doctrina antinaţională, antiştiinţifică,
cominternistă despre existenţa în cadrul românităţii
orientale a două etnii diferite - moldoveni şi români -, cu
limbă, cultură şi istorie separate.
Prin
introducerea în învăţământ a falsurilor de sorginte
stalinistă se atentează la conştiinţa şi
integritatea naţională şi spirituală, se denigrează
şi se pângăresc valorile noastre naţionale.
Cerem hotărât
ca Istoria românilor să rămână în continuare obiect de
studiu în sistemul educaţional de peste Prut.
Congresul
Spiritualităţii Româneşti lansează comunităţilor
româneşti din întreaga lume apelul să se solidarizeze, prin acţiuni
concrete, cu populaţia românească din Republica Moldova în susţinerea
dreptului ei de a-şi cunoaşte şi studia limba, literatura
şi istoria naţională.
Adoptată la
Congresul Spiritualităţii Româneşti, ediţia a X-a,
Alba Iulia, 3 Decembrie 2006
Declaraţia
Congresului Spiritualităţii Româneşti cu privire la
"Fundaţia Gojdu"
Congresul
Spiritualităţii Româneşti a analizat şi a luat act cu
îngrijorare de rezultatele nesatisfăcătoare în demersurile
pentru recuperarea moştenirii Fundaţiei Gojdu;
Emanoil Gojdu,
avocat român de origine aromână şi-a exprimat liber, prin
testament, voinţa lui de a lăsa moştenire averea sa
"acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi
Transilvania care ţine de legea răsăriteană ortodoxă".
Fundaţia a
funcţionat pentru o perioadă scurtă de timp, între
1870-1917 iar din 1918 s-a mutat la Sibiu, patrimoniul imobiliar rămânând
pe teritoriul Ungariei.
Emanoil Gojdu a
specificat pentru urmaşi că "fundaţia mea nicicând
şi sub nici un titlu să nu poată face obiect de discuţiune".
Articolul 247
din Tratatul de Pace de la Trianon prevede în mod expres obligaţia
statului ungar de a restitui bunurile Fundaţiei proprietarilor de
drept. Ungaria s-a obligat de a reglementa situaţia Fundaţiei
Gojdu şi şi-a asumat angajamente succesive prin Acordul
provizoriu româno-ungar din 1924 semnat la Paris la 28 aprilie 1930
şi Acordul privind reglementarea definitivă a afacerilor Fundaţiei,
semnat la data de 27 octombrie 1937.
Conform
Acordurilor enunţate, statul ungar se obligă să retrocedeze
Fundaţiei bunurile în termen de 30 de zile de la intrarea lor în
vigoare.
Acest lucru nu
s-a întâmplat niciodată. Fundaţia a fost naţionalizată,
valoarea imobiliară fiind de aproximativ 12 milioane USD (întregul
patrimoniu Gojdu din Ungaria şi nu numai), conturile însumând peste
800 milioane USD, la valoarea de atunci.
Şi pentru
ca sfidarea să fie completă, în 1948 Fundaţia este desfiinţată,
pe motivul "lipsei de patrimoniu".
Cu toate că
în 1996 Fundaţia este reînfiinţată la Sibiu, Guvernul de
la Budapesta, proprietar prin naţionalizarea din 1948, vinde toate clădirile
din patrimoniul Gojdu unei firme private maghiaro-cipriote.
În ciuda
acestor evidenţe de rea-credintă, Guvernul României îşi
declină implicarea şi responsabilitatea, transferând problema
în sarcina privată a fundaţiei de la Sibiu şi a Bisericii
Ortodoxe Române.
În faţa
unei asemenea situaţii, Congresul Spiritualităţii Româneşti
îşi exprimă indignarea faţă de abuzurile frauduloase
ale guvernului maghiar şi a neputinţei Guvernului României de a
rezolva litigiul şi cere tuturor instituţiilor statului român,
cu atribuţii în speţă, să recupereze patrimoniul
Fundaţiei Gojdu ca bun şi simbol ce aparţine Naţiunii
Române.
Alba
Iulia, 3 decembrie 2006
DECLARAŢIE
Cu privire la
construirea podului peste Tisa în zona Slatina (Ucraina) şi Sighet
(România)
Participanţii
la cel de al X-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti,
desfăşurat la Alba Iulia în perioada 30 noiembrie-4 decembrie
2006, îşi exprimă nedumerirea şi îngrijorarea în legătură
cu tărăgănarea lucrărilor ce ţin de construirea
şi darea în exploatare a podului peste Tisa în zona Slatina
(Ucraina) şi Sighet (România), prevăzut în diverse protocoale
şi acorduri bilaterale de colaborare transfrontalieră româno-ucraineană.
Podul respectiv
urma să fie dat în folosinţă până la l Decembrie
2006.
Conform informaţiilor
la zi, partea ucraineană a încheiat construcţia încăperilor
auxiliare şi este gata să asigure efectuarea tuturor
procedurilor vamale legate de trecerea frontierei, având create la această
oră infrastructura necesară (punct vamal, pichet de grăniceri,
alte servicii).
Deşi a
declarat încă în anul 2002 că este cointeresată în
restabilirea de urgentă a acestui important traseu naţional
şi internaţional de circulaţie, existent până în
1944, partea română face prea puţine eforturi în direcţia
îndeplinirii respectării termenului de dare în folosinţă
a podului peste Tisa, arteră importantă pentru legătura
directă a românilor din Maramureşul voievodal cu România..
Această
atitudine iresponsabilă este condamnată de către
comunitatea românească din dreapta Tisei.
În acest sens
ne solidarizăm cu demersurile fraţilor noştri din Maramureşul
istoric şi cerem ca instituţiile abilitate ale statului român să
se pătrundă de responsabilitatea cuvenită şi să
conlucreze, în spirit european, cu statele vecine pentru a răspunde
la doleanţele comunităţilor româneşti din vecinătatea
României şi din întreaga lume.
Alba
Iulia, 3 decembrie 2006
|
