România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Porţi ale culturii naţionale

 

 

1. Festivalul internaţional „Lucian Blaga”

Desfăşurat în perioada 9-11 mai 2008, în Lancrăm, Sebeş, Alba Iulia, Festivalul internaţional „Lucian Blaga”, aflat la cea de a XXVIII-a ediţie, (având ca organizatori Consiliul judeţean Alba, Consiliul local Sebeş, Centrul cultural „Lucian Blaga”, Fundaţia culturală „Lucian Blaga” – Sebeş, Biblioteca judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Filiala „Alba-Hunedoara” a Uniunii Scriitorilor din România) a coagulat prezenţe exegetice din ţară şi străinătate, din centrele universitare Alba Iulia, Cluj, Sibiu, Arad, Timişoara, Bucureşti, Tg. Jiu, Tg. Mureş, Iaşi, Braşov, Craiova, artişti profesionişti şi studenţi, recitatori, interpreţi de muzică modernă şi clasică, elevi, dascăli de la şcoli şi licee – Ca preambul al Festivalului s-a desfăşurat Salonul (Târgul) naţional de carte cu participarea a 50 de edituri, editori, redactori ai unor publicaţii, radio şi televiziune, în organizarea Consiliului Judeţean Alba, a Bibliotecii Judeţene, Centrului Cultural „Lucian Blaga” – Sebeş, a Fundaţiei culturale „Lucian Blaga” Sebeş, antrenând întâlniri cu scriitori, actori ai Teatrului de Păpuşi „Prichindel”, redactori şi invitaţi – recitatori, dansatori. Şi tot ca preambul, a fost Concursul naţional de creaţie, artă plastică, etc., sub genericul „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!”, patronat de Casa Corpului Didactic Alba, la care s-au acordat multiple premii atât elevilor cât şi profesorilor prin directorul Gh. Suciu şi  Constantin Şalapi.

 

Reprezentanţii Fundaţiei şi a Primăriei Municipiului Alba Iulia la statuia marelui filozof Lucian Blaga din localitate. Mai 2008

Festivalul internaţional „Lucian Blaga” – s-a deschis la Lancrăm prin inaugurarea Complexului Cultural „Lucian Blaga”, o structură  nu doar arhitectonică plăcută, ci o îmbinare a creaţiei cu cercetarea, prin încăperile ce stau la dispoziţia scriitorilor, artiştilor plastici, cercetătorilor, la care au rostit cuvinte de salut directorul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, prof. Constantin Şalapi, primarul Sebeşului Al. Dăncilă, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului judeţean Alba, ş.a., urmată de un moment recitativ de o înaltă ţinută interpretativă din poezia blagiană de către un grup de studenţi de la Sibiu. Au fost rostite apoi cuvinte în plen referitoare la „Noi posibilităţi şi perspective de abordare a operei blagiene”, din partea prof. dr. Eugeniu Nistor poet, a criticului şi istoricului literar Mircea Tomuş, a filosofilor Angela şi Victor Botez, a criticului literar Gheorghe Grigurcu, a prof. dr. Zenovie Cârlugea, istoric literar, scriitor – Una dintre marile bucurii ale zilei a constituit-o lansarea revistei „Acasă” de către scriitorul Ion Brad, Alexandru Brad, Ion Dumitrel, Ioan Popa, publicaţie nouă apărută cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba, dar şi a volumului de excepţie „Saeculum”, tipărit la Ed. „Ardealul”, Tg. Mureş de scriitorul Eugeniu Nistor şi Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, prin  prof. dir. Mioara Pop. O altă satisfacţie: aniversarea istoricului literar, acad. Eugen Simion, la împlinirea a 75 de ani de existenţă trudnică, intelectuală, care, la rândul lui, a făcut o benefică pledoarie pentru promovarea marilor valori ale culturii şi civilizaţiei româneşti în lume. Au urmat: momente de adânci rezonanţe sentimentale la statuia poetului din Lancrăm, la mormântul familiei Blaga prin prezenţa Arhiepiscopului Ortodox de Alba, Î.P.S. Andrei. Sesiunile de comunicări:  Noi posibilităţi şi perspective de abordare europeană a operei lui Lucian Blaga” şi „Prezenţa lui Lucian Blaga şi a altor personalităţi ale literaturii române în manualele şcolare” la care au intervenit cu comunicări docte Ion Miloş (Suedia), Vanghea ( Macedonia) Mircea Popa, prof. dr. istoric literar, Gh. Grigurcu, Zenovie Cârlugea, Eugeniu Nistor, prof. din Târnăveni, Sebeş, distinşi filosofi Angela şi Victor Botez, M. Tomuş, Ion Brad, Lucia Mureşan. S-au prezentat revistele şi volumele: „Paşii Profetului”, „Sebeşul”, Caietele „Lucian Blaga”, Ediţia completă „Lucian Blaga” a dr. Gh. Pavelescu, „Ceremonia paginii – 21 pentru eternitatea Blaga” de Ion Mărgineanu şi Constantin Şalapi, „Ion Agîrbiceanu sau armonia dintre om şi scriitor” de Ion Mărgineanu, Ion Buzaşi, Ioan Voicu Macaveiu, dar şi volume de poezii şi proză ale unor poeţi din Timişoara, Arad, Sebeş, Alba Iulia, vol. de versuri „Dar noi, iubire, noi?” al Paulei Romanescu, marile lucrări de exegeză Blaga ale familiei Botez, etc. de către scriitorul Ion Mărgineanu, Eugeniu Nistor, Mioara Pop; alte  lansări de carte în contextul Salonului naţional de Carte; vernisajul unei expoziţii de icoane pe sticlă ale învăţătorului din Petreşti, vizită la Muzeul Mixt Sebeş, la Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeş, decernarea premiilor naţionale la Concursurile de poezie, artă plastică, ex-libris unui număr de 19 participanţi; a premiilor speciale de exegeză „Blaga”, domnilor Eugeniu Nistor, Gh. Grigurcu, Zenovie Cârlugea, Ion Mărgineanu, dr. Cărpinişianu, de către organizatori cu pondere Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, Fundaţia Culturală „Lucian Blaga” Sebeş, Consiliul Local, Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană, dar şi de unii sponsori. Un spectacol liric matur, pătrunzător, sensibil susţinut de actriţa Lucia Mureşan, fiica Transilvaniei, momentul muzical al cvartetului „Apulum” din Alba Iulia – Liceul de muzică şi Artă Plastică, vizitarea cetăţii Unesco a Câlnicului şi a rezervaţiei naturale Râpa Roşie, clipa de adâncă mândrie patriotică de la Bustul lui Blaga din Alba Iulia – (în organizarea Primăriei, Consiliului local şi a publicaţiei „Dacoromania”, a neobositului Ion Străjan – au coborât cortina nescrisă peste un festival a cărui aură este, de fapt, o amprentă a spiritualităţii româneşti în lume – Ne oprim! Există şi umbre, dar nu le dăm satisfacţie!

Un gest de adâncă semnificaţie şi sensibilitate, de recunoaştere a valorilor prin Festivalul internaţional „Lucian Blaga” aflat la a XXVIII-a ediţie, l-a constituit conferirea titlului de “Cetăţean de onoare al Sebeşului, actriţei Lucia Mureşan, cea care a dat Festivalului din frumuseţea fără de egal a liricii blagiene -

 

2. Un experiment: Scriitori pe Calea regală.

Parcă scos de la naftalină, scuturat de regalitate şi ceauşizare, Trenul regal cu 50 de scriitori din Bucureşti şi nu numai, a poposit la Alba Iulia într-o gară pe care n-a mai recunoscut-o, închinându-i-se. I-au întâmpinat scriitori, Consiliul judeţean Alba, Primăria, regalişti, curioşi, tineri şi mai vârstnici reuşind să-i satisfacă, zicem noi curiozitatea prin recitalul liric din gară, prin vizita la Sala Unirii, Catedrala Reîntregirii, la Arhiepiscopie şi Filiala „Alba - Hunedoara” a Uniunii Scriitorilor prin atmosfera degajată la un restaurant de excepţie, de la Poarta a III-a din şi prin începutul timid de bibliotecă din gara Alba Iulia. Trenul cu iz de Bucureşti, Iaşi, Suceava, Alba Iulia, şi-a încordat aripile să se răcorească apoi la Sibiu şi Mediaş – A fost o călătorie frumoasă, sprâncenată, iar albaiulienii au rămas „fruntea”.

La mormântul lui Lucian Blaga - Lancrăm, jud. Alba

3. Radiografie literară naţională: Romanul românesc contemporan.

La Alba Iulia s-a desfăşurat timp de trei zile colocviul naţional: “Romanul românesc contemporan”, la care au participat critici şi istorici literari, prozatori, poeţi, traducători din ţară, de la mai multe Filiale ale Scriitorilor şi centre universitare, care au dezbătut în aula universităţii “1 Decembrie 1918” o gamă largă de certitudini şi incertitudini ale prozei contemporane. În acest context au fost acordate şi premiile naţionale pentru roman, critică şi debut într-o ambianţă confortabilă asigurată de Consiliul Judeţean Alba şi Filiala “Alba-Hunedoara” a Uniunii Scriitorilor din România - Primăria şi Consiliul local municipal. un experiment ce-a făcut din Alba Iulia un răsunet sripitual bine meritat.

Ferice de un municipiu care-şi permite asemenea mutaţii spirituale în suflet printr-un patronaj financiar demn de respect cum este Consiliul Judeţean Alba dar şi Consiliul local Alba Iulia.

                                          Ion Aiudeanu