Ediţia a XII-a a Congresului Spiritualităţii
Româneşti n-a fost un simplu preambul al Zilei Naţionale a României
ci întâlnirea unor reprezentanţi ai românităţii din
peste 30 de ţări ale lumii care au dat un colorit aparte
manifestărilor aniversare. De-ar fi să recapitulăm secvenţe
memorabile atunci trebuie spus că, până la urmă, cei 4
factori: Ministerul de Externe, Prefectura, Consiliul Judeţean Alba,
Primăria municipiului Alba Iulia, au pariat pe o înţelegere,
sprijin financiar şi colaborare, menite să confere Congresului
credibilitate, dimensionalitate structurală, desfăşurare în
parametri spirituali tocmai în Sala Unirii, acolo unde s-au revărsat
şi acum 90 de ani fluidul emoţional bărbătesc,
curajos, legitim al Marii Uniri. Implicarea Congresiştilor în Ziua
Naţională, participarea lor, începând de la Conferinţa de
Presă, la depuneri de coroane de flori, Te-Deum, la conferirea
titlului de Doctor „Honoris Causa” Patriarhului României, Daniel, de
către Facultatea de Teologie Ortodoxă Română, sub
auspiciile Universităţii „1 decembrie 1918”, întâlnirea cu
Patriarhul şi
IPS
Andreicuţ, posibilitatea de a fi martorii unor spectacole, a paradei
militare, au întărit spiritul şi mândria de a fi români.
Credem şi susţinem cu tărie că lucrările
Congresului în Sala Unirii prin larga înţelegere a conducerii
Muzeului Naţional al Unirii, prin truda văzută şi nevăzută
a unor reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, cum este
consilierul superior Ioan Bâscă, sau directorul Dumitru Fulea,
doamna, dir. Bărbânţan, dir. Ioan Bodea, muzeografii, dar
şi din partea Ligii Culturale, oameni precum Cornelia S., Robert S.,
preotul Târziu, Mihai Cimpoi, Vasile Tarâţeanu, etc. au accentuat
frumuseţea întâlnirii, demersul lucid, problematica pe secţiuni.
De fapt aproape toţi vorbitorii şi-au exprimat bucuria de-a fi
înconjuraţi de acelaşi veşmânt: Sala Unirii, de la
deschiderea Congresului slujba de pomenire prin prezenţa
IPS
Andrei, a Preşedintelui Adrian Păunescu, a preşedintelui
Ligii Victor Crăciun, şi personalităţii multiple ale
românilor de pretutindeni, până la sosirea Prefectului Dan Coriolan
Simedru, Preşedintelui Consiliului Judeţean Ion Dumitrel, a
primarului Mircea Hava, viceprimarilor Ion Bogăţan şi
Voicu. Conferirea, pentru prima dată, în mod cert şi organizat
a unor premii statuate în jurul unor nume de rezonanţă din
istoria poporului român, precum Iorga, Eminescu, Titulescu, Spiru Haret,
etc. de către cele 3 mari instituţii lui Alex. Daniopol ,
Grigore Vieru, Vasile Tărâţeanu, Adrian Păunescu, Mihai
Cimpoi, Victor Crăciun, Ion Mărgineanu, Ion Bâscă, a întărit
sentimentul promovării valorilor, bucuriei că la Alba Iulia
„cineva” iubeşte aceste valori şi se mândreşte cu ele.
Un sector forte al Congresului a fost şi rămâne
efortul tipografic, expoziţional de carte şi pictură, la
care au participat peste 100 de Edituri din ţară şi străinătate,
dar şi Biblioteca Judeţeană, editurile ALTIP, Reîntregirea,
Unirea, Astra blăjeană, lansându-se, ce-i drept, într-o
atmosferă de mare înghesuială zeci de titluri, reviste ca „Dacoromania”,
„Familia Română”, „Alba Iulia”, „Astra blăjeană”,
„Lumina Cărţii”, „Cotidianul”, în prezenţa unor
autori de prestigiu – Păcat că spaţiul expoziţional,
deşi mulţumitor, într-un hotel „Transilvania”, ce ne-a
acaparat prin curăţenie, promptitudinea servirii, n-a putut
acoperii clipa lansărilor dezlănţuite – Un merit deosebit
în salonul de carte, l-au avut d-nii Şoimaru – din R. Moldova, Ion
Bâscă, Cornelia S. Robert S., bibliotecarele de la judeţeană,
Ion Hănţulescu, Ion Aiudeanu, care a şi condus această
atmosferă încinsă, fiind alături de Victor Crăciun,
M- Prepeliţă şi prezentator al Expoziţiei de Pictură.
|

|
Medaliile, fularele tricolore, cărţile
editate de Consiliul jud. Alba, dar şi de Prefectură, Primărie,
Filiala „Alba – Hunedoara” a Uniunii Scriitorilor, însemnele judeţului
şi-ale municipiului, au lăsat o impresie deosebită. De
remarcat o apariţie editorială excepţională: albumul
„Unirile şi unitatea românilor” alături de „Alba Iulia
– nobleţea unei veşnice peceţi”, „100 români al
Marii Uniri”, „Basarabia literară”, „Dacoromania”. Ca final
deschis: Congresul trebuia instituţionalizat. Alba Iulia trebuie să
se implice cu mai multă luciditate încă de la organizare,
stabilirea unor participanţi născuţi în jud. Alba,
asigurarea condiţiilor de cazare, iar albaiulienii, să conştientizeze
că acest Congres este chiar fereastra lor deschisă spre lume –
Prezenţa dascălilor, studenţilor, elevilor, tinerilor a lăsat
de dorit, cu toată bulibăşeala politică pricinuită
de alegerile parlamentare. Guvernul ar trebui să aloce din timp,
anual, o sumă de bani pentru organizarea şi desfăşurarea
Congresului. Participanţii să fie selectaţi după
valoare, contribuţii la viaţa românităţii – E
necesară o întâlnire a conducerii Congresului pentru evaluarea
tuturor coordonatelor sale –
Ediţia a XII-a a fost o reuşită cu adevărat.
Mulţumiri organizatorilor, colaboratorilor, Ministerului de Externe,
celor trei mari instituţii – Şi merită din plin!
Congresului trebuie să-i acordăm mai multă lumină
şi iubire! El este chiar Congresul unei mari iubiri!
Dintre organizatori,
Ion Mărgineanu
Aspecte
de la Congresul Spiritualitatii Romanesti - 2008
|
|