România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Congresul unei statornice iubiri - ROMÂNITATEA

         

      Ediţia a XII-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti n-a fost un simplu preambul al Zilei Naţionale a României ci întâlnirea unor reprezentanţi ai românităţii din peste 30 de ţări ale lumii care au dat un colorit aparte manifestărilor aniversare. De-ar fi să recapitulăm secvenţe memorabile atunci trebuie spus că, până la urmă, cei 4 factori: Ministerul de Externe, Prefectura, Consiliul Judeţean Alba, Primăria municipiului Alba Iulia, au pariat pe o înţelegere, sprijin financiar şi colaborare, menite să confere Congresului credibilitate, dimensionalitate structurală, desfăşurare în parametri spirituali tocmai în Sala Unirii, acolo unde s-au revărsat şi acum 90 de ani fluidul emoţional bărbătesc, curajos, legitim al Marii Uniri. Implicarea Congresiştilor în Ziua Naţională, participarea lor, începând de la Conferinţa de Presă, la depuneri de coroane de flori, Te-Deum, la conferirea titlului de Doctor „Honoris Causa” Patriarhului României, Daniel, de către Facultatea de Teologie Ortodoxă Română, sub auspiciile Universităţii „1 decembrie 1918”, întâlnirea cu Patriarhul şi IPS Andreicuţ, posibilitatea de a fi martorii unor spectacole, a paradei militare, au întărit spiritul şi mândria de a fi români. Credem şi susţinem cu tărie că lucrările Congresului în Sala Unirii prin larga înţelegere a conducerii Muzeului Naţional al Unirii, prin truda văzută şi nevăzută a unor reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, cum este consilierul superior Ioan Bâscă, sau directorul Dumitru Fulea, doamna, dir. Bărbânţan, dir. Ioan Bodea, muzeografii, dar şi din partea Ligii Culturale, oameni precum Cornelia S., Robert S., preotul Târziu, Mihai Cimpoi, Vasile Tarâţeanu, etc. au accentuat frumuseţea întâlnirii, demersul lucid, problematica pe secţiuni. De fapt aproape toţi vorbitorii şi-au exprimat bucuria de-a fi înconjuraţi de acelaşi veşmânt: Sala Unirii, de la deschiderea Congresului slujba de pomenire prin prezenţa IPS Andrei, a Preşedintelui Adrian Păunescu, a preşedintelui Ligii Victor Crăciun, şi personalităţii multiple ale românilor de pretutindeni, până la sosirea Prefectului Dan Coriolan Simedru, Preşedintelui Consiliului Judeţean Ion Dumitrel, a primarului Mircea Hava, viceprimarilor Ion Bogăţan şi Voicu. Conferirea, pentru prima dată, în mod cert şi organizat a unor premii statuate în jurul unor nume de rezonanţă din istoria poporului român, precum Iorga, Eminescu, Titulescu, Spiru Haret, etc. de către cele 3 mari instituţii lui Alex. Daniopol , Grigore Vieru, Vasile Tărâţeanu, Adrian Păunescu, Mihai Cimpoi, Victor Crăciun, Ion Mărgineanu, Ion Bâscă, a întărit sentimentul promovării valorilor, bucuriei că la Alba Iulia „cineva” iubeşte aceste valori şi se mândreşte cu ele.

       Un sector forte al Congresului a fost şi rămâne efortul tipografic, expoziţional de carte şi pictură, la care au participat peste 100 de Edituri din ţară şi străinătate, dar şi Biblioteca Judeţeană, editurile ALTIP, Reîntregirea, Unirea, Astra blăjeană, lansându-se, ce-i drept, într-o atmosferă de mare înghesuială zeci de titluri, reviste ca „Dacoromania”, „Familia Română”, „Alba Iulia”, „Astra blăjeană”, „Lumina Cărţii”, „Cotidianul”, în prezenţa unor autori de prestigiu – Păcat că spaţiul expoziţional, deşi mulţumitor, într-un hotel „Transilvania”, ce ne-a acaparat prin curăţenie, promptitudinea servirii, n-a putut acoperii clipa lansărilor dezlănţuite – Un merit deosebit în salonul de carte, l-au avut d-nii Şoimaru – din R. Moldova, Ion Bâscă, Cornelia S. Robert S., bibliotecarele de la judeţeană, Ion Hănţulescu, Ion Aiudeanu, care a şi condus această atmosferă încinsă, fiind alături de Victor Crăciun, M- Prepeliţă şi prezentator al Expoziţiei de Pictură.  

Medaliile, fularele tricolore, cărţile editate de Consiliul jud. Alba, dar şi de Prefectură, Primărie, Filiala „Alba – Hunedoara” a Uniunii Scriitorilor, însemnele judeţului şi-ale municipiului, au lăsat o impresie deosebită. De remarcat o apariţie editorială excepţională: albumul „Unirile şi unitatea românilor” alături de „Alba Iulia – nobleţea unei veşnice peceţi”, „100 români al Marii Uniri”, „Basarabia literară”, „Dacoromania”. Ca final deschis: Congresul trebuia instituţionalizat. Alba Iulia trebuie să se implice cu mai multă luciditate încă de la organizare, stabilirea unor participanţi născuţi în jud. Alba, asigurarea condiţiilor de cazare, iar albaiulienii, să conştientizeze că acest Congres este chiar fereastra lor deschisă spre lume – Prezenţa dascălilor, studenţilor, elevilor, tinerilor a lăsat de dorit, cu toată bulibăşeala politică pricinuită de alegerile parlamentare. Guvernul ar trebui să aloce din timp, anual, o sumă de bani pentru organizarea şi desfăşurarea Congresului. Participanţii să fie selectaţi după valoare, contribuţii la viaţa românităţii – E necesară o întâlnire a conducerii Congresului pentru evaluarea tuturor coordonatelor sale –

Ediţia a XII-a a fost o reuşită cu adevărat. Mulţumiri organizatorilor, colaboratorilor, Ministerului de Externe, celor trei mari instituţii – Şi merită din plin! Congresului trebuie să-i acordăm mai multă lumină şi iubire! El este chiar Congresul unei mari iubiri!

            Dintre organizatori, Ion Mărgineanu  

 

Aspecte de la Congresul Spiritualitatii Romanesti - 2008