România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Crâmpeie documentare despre fotograful românităţii Samoilă Mârza

   

În 2003 editura “Altip” din Alba lulia a scos de sub tipar o necesară lucrare memoralistică, intitulată “Samoilă Mârza: 1886-1967: Fotograful Unirii Transilvaniei cu România: 1 Decembrie 1918: Alba lulia” .  Evenimentul se datorează în primul rând domnului inginer geolog Aurel Sîntimbrean, originar din comuna Sîntimbru, preocupat de rememorarea personalităţilor marcante ale zonei. Domnia sa a implicat în proiectul său o echipă de autori şi colaboratori care se numesc: Gheorghe Anghel, profesor doctor; Eugen Curta, ruda lui Samoilă Mârza; Ionela Mircea, muzeograf, Vasile Moga, conferenţiar universitar doctor; şi nu în ultimul rând Ioan Iancu Popa, primarul comunei Sîntimbru.

Volumul, de altfel primul dedicat lui Samoilă Mârza, nu-i poate lăsa indiferenţi pe toţi acei ce ţin la istoria neamului românesc, în special la perioada ei de graţie, când Basarabia, Bucovina şi Transilvania făceau parte din statul unitar român.

Consider această lucrare o invitaţie pentru cercetători de a-1 readuce pe Samoilă Mârza în circuitul istoric şi prin intermediul documentelor de epocă.

Basarabeancă fiind, mi-am propus să studiez unele momente din activitatea ardeleanului Samoilă Mârza. Şi asta deloc întâmplător.

De la căderea imperiului sovietic şi deblocarea arhivelor, cercetătorii din Republica Moldova, în semn de preţuire şi recunoştinţă, au dedicat mai multe studii unor personalităţi marcante din provinciile româneşti, legate într-un fel sau altul de Basarabia.

În drumurile sale, orice cercetător are parte de bucurii şi decepţii. Uneori cauţi metodic şi insistent documente pentru întregirea unui studiu, ori a unei monografii, dar norocul nu vine. Altă dată întâmplarea face să dai de comori documentare, de care nici nu bănuiai. Tocmai aşa s-a întâmplat în cazul lui Samoilă Mârza. Am descoperit la Alba lulia un personaj istoric extrem de valoros, pe deasupra legat indirect de basarabeanul Simeon Murafa, unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională din Basarabia anului de răscruce 1917.

 

Numele lui Simeon Murafa este cunoscut istoricilor contemporani graţie volumului profesorului de istorie Paul Vataman “Figuri sorocene “, (editat la Soroca în [1940], reeditat la Chişinău în 1993), dar şi amintirilor lui Pantelimon Halippa, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, ş. a. Din nefericire, pe 20 august 1917, acest admirabil patriot a fost ucis mişeleşte la Chişinău, de un ostaş anarhizat din armata rusă.

 Samoila Marza (1886-1967)

 

Cu două luni şi jumătate înainte de moarte, Simeon Murafa a fost implicat într-o acţiune de solidaritate românească, produsă între basarabeni şi Primul Corp de Voluntari Români, alcătuit din foştii prizonieri austro-ungari, care şi-au manifestat dorinţa să se înroleze în armata română. Formaţiunea militară, în număr de aproximativ 116-120 de ofiţeri şi 1250 de soldaţi şi subofiţeri, a poposit la Chişinău pe 6 iunie 1917, în drumul său din Kiev (Ukraina), spre Iaşi. Paul Vataman susţine că Simeon Murafa a fost sufletul manifestării organizate în capitala Basarabiei, punând “la cale întâlnirea frumoasă a fraţilor de peste munţi”.

În timpul ceremoniei din piaţa gării Simeon Murafa i-a înmânat lui Victor Deleu, viitor preşedinte al Uniunii Foştilor Voluntari Români, „ un mare steag tricolor “, ,, un mândru drapel de mătasă grea cusut cu fir de aur”, cu următorul mesaj: “Ca să vă aduceţi viaţa voastră întreagă aminte de ziua aceasta a înfrăţirii noastre, vă dăm un semn de amintire. Prin mine Moldovenii vă oferă acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale. Pe el erau să fie scrise cuvintele: libertate sau moarte. Primiţi-l cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, fluturaţi-l triumfător peste întreaga întindere românească şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii dela Alba-Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi pentru idealul care vă însufleţeşte “.

Drumul “tricolorului lui Simeon Murafa” a fost lung şi întortocheat. După afirmaţia lui Victor Deleu, drapelul a fost fluturat triumfător nu numai peste întreaga întindere românească ci şi peste “trufaşa capitală” Budapesta. Am dedicat un studiu special acestui subiect emoţionant, intitulat “Povestea unui tricolor unionist, oferit de Simeon Murafa Primului Corp de Voluntari Români (Chişinău, 6 Iunie 1917 - Sibiu, 29 decembrie 1918 - Alba Iulia, 28 Iunie 1925)”, care urmează să fie publicat în Revista de Istorie Militară.

Abia pe 28 Iunie 1925 relicva profetică basarabeană a fost depusă la Catedrala Încoronării din Alba lulia, cu prilejul Congresului Uniunii Foştilor Voluntari Români. Iar cel care a fotografiat manifestarea patriotică din capitala Marii Uniri a fost nimeni altul decât Samoilă Mârza.

La Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia se păstrează o serie de plăci fotografice (clişee pe sticlă), din arhiva lui Samoilă Mârza, procurate în 1968 de la nepoata acestuia, dna Viorica Truţă. Din fericire, printre ele se află şi cele realizate la amintitul Congres al Uniunii Foştilor Voluntari Români, în inventarul “Clişee. Fotografii” plăcile ce ne interesează sunt înregistrate începând cu numărul “3455”.

Descrierea din inventar la piesa cu nr. “3456” este de-a dreptul o descoperire, căci ne duce direct la tricolorul lui Simeon Murafa: “Inscripţia ataşată drapelului tricolor încredinţat celui dintâi batalion de voluntari ardeleni veniţi din Rusia (6 iunie 1917) de martirul maior Simeon Murafa în numele românilor basarabeni (28 iunie 1925) “.

Cu regret nu am avut posibilitatea să vedem imaginile propriu zise, deoarece negativele nu sunt transpuse pe hârtie. Nu cunoaştem deocamdată nici numărul lor exact, căci descrierea din inventar a unor clişee este mai puţin amplă şi clară. Ceea ce ştim exact este că Samoilă Mârza nu numai a asistat la evenimentul depunerii drapelului în Catedrala Încoronării, dar l-a şi înveşnicit prin imagini, în două publicaţii interbelice - ziarele “Alba Iulia” şi “Gazeta Voluntarilor” - am depistat un anunţ cu acelaşi conţinut:

“Tablouri dela Congresul din Alba-Iulia. Înălţătorul act al sfinţirei şi depunerei în Catedrala Încoronărei din Alba-Iulia a steagului donat primului batalion de voluntari de fraţii Basarabeni, s‘a eternizat prin câteva fotografii reuşite. Un astfel de tablou n‘ar trebui să lipsească din casa nici unui voluntar, fiind o amintire duioasă şi frumoasă. Costul unui tablou este 50 lei şi despărţămintele îl pot comanda direct dela dl Emanoil Z. Mirza, fotograf, Alba Iulia Str. Eminescu No. 4“.

Descoperirea noastră ni se pare cu atât mai importantă, cu cât aceste imagini nu sunt menţionate în cartea dedicată lui Samoilă Mârza, şi bănuim şi în alte surse din epoca post comunistă.

În vara lui 2007 am avut bucuria altor descoperiri. Este vorba de două albume, oferite de Samoilă Mârza lui Nicolae Iorga şi Iuliu Maniu la scurt timp după Unire. Primul se păstrează la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, Cabinetul Stampe, iar al doilea - la Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Bucureşti.

Am pornit în căutările noastre de la detaliile expuse de dl. Gheorghe Anghel (muzeograf între 1958-1970 şi 1994-2000 la Muzeul Regional Alba lulia, ulterior Muzeul Naţional al Unirii, director la aceleiaşi instituţii între 1970-1994), în materialul “Samoilă Mârza, fotograful Unirii (1886-1967) “.  Dl Anghel a avut fericirea să-l cunoască pe Samoilă Mârza şi să asculte mărturisirile unui om cu trecut glorios. Anume ele au stat la baza articolului domniei sale.

După spusele fotografului albumul a fost oferit şi altor mari personalităţi politice şi de stat - Regelui Ferdinand I, primului ministru I.C. Brătianu, generalului francez Berthelot. Tot dânsul afirma că documentul-imagine a făcut parte din actele prezentate de către delegaţia română la încheierea tratatelor de pace de la Versailles şi Trianon, pentru justificarea Unirii Transilvaniei cu România.

Primul album descoperit de noi a fost cel oferit lui N. Iorga. Pe coperta din piele de căprioară, de culoare vişinie-maro, citim dedicaţia: “Ofer / acest Album /Bărbatului prea / învăţat / şi mult iubitor / al neamului Românesc / N. Iorga / Emanuil Mirza”. O panglică tricoloră, lipită pe diagonală, înfrumuseţează aceiaşi prima pagină a copertei. Pe linia ei galbenă e scris: “Alba Iulia în 1 Decemvrie 1918”. Vom vedea în continuare că albumul conţine fotografii şi de la alte evenimente naţionale, alte poze, în total 34 de imagini, plus reproduceri cu Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare.

Albumul păstrează şi o poză mai puţin cunoscută a lui Samoilă Mârza (nr. 89688), pe care nu am văzut-o în cartea îngrijită de domnul Aurel Sîntimbrean. De pe imagine ne priveşte deschis şi îndrăzneţ un tânăr simpatic, aşezat comod pe o bancă albă, îmbrăcat într-un costum elegant, cu pălărie şi cămaşă nu mai puţin elegante, albe şi ele. Aceiaşi fotografie o găsim pe ultima pagină a albumului, sub care este scris/gravat în auriu “Emanuil Mirza “.

Lista completă a imaginilor şi a textelor însoţitoare, imprimate cu litere de tipar, o prezentăm la anexă. Menţionăm aici doar cunoscutele cinci fotografii de la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, păstrând numerotarea, stilul şi ortografia din album:

“3.) Cetirea hotărârei constituantei în Alba Iulia la 1 Decemvrie n. 1918 din partea P. S. S episcopul Gherlei Dr. Iuliu Hossu, când se hotărăşte unirea tuturor Românilor” (nr. 89646, 114mm.x l63mm.)

“4.) Vorbirea P.S.S. episcopul Caransebeşului Dr. Miron E. Cristea câtră poporul din “Ţara Haţegului” şi jur în Alba-Iulia la 1 Decemvrie n. 1918" (nr. 89647, 118x167)

“5.) Vorbirea D-lui Ministru Dr. Aurel Vlad cu ocaziunea Constituantei în Alba lulia la 1  Decemvrie n. 1918 ridicând mâna în semn de jurământ solemn, că de aici încolo una vom. fi toţi românii nedespărţiţi pe vecie “ (nr. 89648, 118x167)

“6.) Mulţimea cântând “Deşteaptăte Române “ în Alba Iulia la 1 Decemvrie n. 1918”(nr. 89649, 116x167)

“7.) Poporul din munţii apuseni la constituanta din Alba-Iulia. “Munţii noştri aur poartă... “” (nr. 89650, 116x169, fotografia lipseşte din album - M. I.)

Alte fotografii reprezintă diverse imagini, mai cu seamă secvenţe de la importante evenimente naţionale: Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi părţilor româneşti din Ungaria (1 fotogr.); sfinţirea drapelului Consiliului Naţional Român la Viena (2 fotogr., 14 noiembrie s. n. 1918); înmormântarea stegarului Ion Arion (1 fotogr.); consătenii din Galtiu gata de plecare la Marea Adunare Naţională din Alba lulia (2 fotogr.); Armata Română la Alba Iulia (2 fotogr., 19 decembrie s. n. 1918); Sfinţirea steagului Jandarmeriei Române la Alba Iulia (l fotogr., 28 decembrie s. n. 1918; generalul Berthelot la Alba lulia (11 fotograf, 1 ianuarie 1919): ofiţerii Regimentului 5 Vânători şi intelectualii români din Alba Iulia (2 fotogr.); poarta nr. I a Cetăţii Alba Iulia (1 fotogr.); Monumentul în amintirea luptei de la Custozza (1 fotogr.); celula în care a fost întemniţat Horia (1 fotogr.); hora în piaţa Alba Iuliei, cu prilejul vizitei generalului Aristide Lecca (l fotogr.); Catedrala romano-catolică din Alba Iulia (l fotogr.); Străzile Calea Vânătorilor şi Mihai Viteazul (2 fotogr.).

Vom zăbovi asupra fotografiei din album cu nr. “3”, pentru a înlătura o posibilă confuzie, în imaginea cu acest număr Î.P.S. Miron Cristea, este fără şalul în carouri alb-negru (mi s-a spus că episcopul şi l-a pus pe spate din cauza gerului de afară), cunoscut nouă din cel puţin două lucrări editate în ultimii ani: “Samoilă Mârza... “ (p. 49) şi “România 85 (1918-2003): Documente ale Marii Uniri” (p. 49). ‘“

Confuzia devine evidentă, când răsfoim albumul realizat în [2001] de Emanuel Bădescu, bibliotecar la Cabinetul Stampe a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti, intitulat “1 Decembrie 1918 în imagini: Alba Iulia - Bucureşti: Album”. Având la dispoziţie albumul oferit de Samoilă Mârza istoricului Nicolae Iorga, dl. Bădescu a inclus în lucrarea sa 7 (şapte) fotografii, printre care cea cu episcopul Miron Cristea fără şal (p. 7).

Subliniem, după opinia noastră, nu este vorba de două fotografii diferite, ambele realizate de Samoilă Mârza pe 1 Decembrie 1918, în care Miron Cristea a fost surprins cu sau fără şal. Bănuim că imaginea originală este cea cu şal, care a fost “înlăturat” ulterior din motive canonice. La o privire mai atentă a fotografiei din albumul oferit lui Nicolae Iorga, vedem linii şi punctuleţe albe rămase pe locul şalului. Credem că în urma retuşării, şi-au făcut apariţia crucea şi lanţul în mâna înaltului cleric, obiecte ce nu se văd în fotografia cu şal.

S-ar putea ca nedumeririle în jurul imaginii “cameleon” să se risipească pe măsura descoperirii noilor albume. Deocamdată, însă, ştim că în cel oferit de Samoilă Mârza lui  Iuliu Maniu, episcopul Miron Cristea poartă şalul salvator de ger (fotografia cu numărul “3”).

Coperta albumului Mârza-Maniu e de un maro închis. Pe ea este lipită oblic o panglică de culoare roşie cu textul “Alba-Iulia în 1 Dec. 1918”. Dedicaţia e la fel de măgulitoare, ca şi în cazul lui Nicolae Iorga: “D-lui Dr. Iuliu Maniu / Sf. C. DG Român / Ofer acest album / Bărbatului cu caracter / de Aur al neamului / Românesc / Emanuil S. Mirza” (în dedicaţie s-au strecurat două greşeli de tipar: “alcest” în loc de “acest”, şi “caractor”, în loc de “caracter”; greşeli de tipar se întâlnesc pe alocuri şi în legendele ambelor albume - M. L).

Prima pagină a albumului Maniu începea, la fel ca şi albumul Iorga, cu fotografia Consiliului Dirigent. Această imagine însă lipseşte, iar o notă, scrisă cu creionul, probabil de funcţionarul de la arhivă, înştiinţează: “Fotografia lipseşte, o astfel de fotografie se găseşte la F. III 431 “. S-ar putea ca menţiunea să fie o cheie pentru noi descoperiri.

Albumul conţine 31 de fotografii, şi este în mare parte identic cu cel oferit lui Nicolae Iorga. Doar că aici nu se mai regăsesc fotografiile cu nr. nr. 30-33, cât şi reproducerile cu Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare.

Pe de altă parte albumul Maniu conţine o imagine care lipseşte în albumul Iorga, şi anume: “13.) Comandantul Regimentului 5 Vânători, Lt.-Col. Gagiu în poarta “Mihai Viteazul” din Alba-Iulia “.

Apoi explicaţiile la trei fotografii sunt mai complete:

“11) Intrarea Regimentului 5 de Vânători din armata română a Maestaţii Sale Regelui Ferdinand I al României în Alba lulia înfrunte cu Lt. Col. Gagiu (subl. n.), la 19 Dec. 1918”;

“12) Regimentul 5 Vânători (subl. n.) din armata Română stând în faţa porţii “Mihai Viteazul” cu inteliginţa Română din Alba-Iulia”.

“27) Ofiţerii Reg-i 5 Vânători în frunte cu Lt. Colonelul Gagiu (subl. n.) şi intelectualii români din Alba lulia”.

Pe ultima pagină a albumului Maniu este amplasată fotografia lui Samoilă Mârza, identică cu cea din albumul Iorga.

Deosebirile între albume, chiar dacă acestea sunt mici, ne fac să credem că ele n-au fost realizate în serie, şi că au fost înmânate lui Nicolae Iorga şi Iuliu Maniu în perioade diferite. Cu regret, relicvele nu conţin data înmânării. Dl Gheorghe Anghel susţine că Nicolae Iorga a primit în dar albumul pe 27 aprilie 1919.

În măsura timpului pe care l-am avut la dispoziţie am încercat să descoperim şi alte albume, oferite de S. Mârza personalităţilor de epocă. Le-am căutat, cu regret fără succes, în instituţiile din Bucureşti - Biblioteca Naţională (Casa Brătianu), Arhiva Ministerului de Externe, Muzeul Naţional de Istorie, precum şi la Biblioteca “Astra” din Sibiu. Funcţionarii din toate aceste instituţii m-au asigurat că nu au în fonduri piesele respective. Nu-i exclus, totuşi, ca ele să zacă printr-un depozit, ascunse de ochiul omului în urma scăpărilor în evidenţă.

Rămâne de văzut la Biblioteca Muzeului Naţional de Arte din Bucureşti (dar şi în alte instituţii). După spusele stimatului domn Emanuel Bădescu averea Casei Regale a fost împărţită între Biblioteca Academiei şi Muzeul de Arte.

S-ar putea ca primul album realizat de S. Mârza să fi fost oferit Regelui Ferdinand I, în primele luni ale anului 1919. Cert este că gestul a avut un ecou în societate, iar fotograful a fost recompensat generos de rege pentru patriotismul său. Ziarul “Foaia poporului”, din 24 februarie / 9 martie 1919, a publicat articolul “O frumoasă decoraţie”, pe care îl redăm în continuare integral:

“Maiestatea Sa Regele a decorat zilele trecute pe Emanoil Mirza, mecanic şi fotograf-amator în Alba Iulia, cu medalia (aici şi în continuare sublinierile noastre) de aur clasa prima “Serviciul credincios”. Această medalie a primit-o dl Mirza din prilejul prezentării unui album, care cuprinde o mulţime de fotografii dela Marea adunare dela Alba-Iulia. Fotografiile frumoase şi execuţia artistică a albumului a plăcut atât de mult Maiestăţii Sale, încât a dispus momentana distingere cu medalia de aur. Pentru un lucru frumos şi istoric, o decoraţie iarăş foarte frumoasă a primit dl Mirza, care e un tânăr cu mult simţ românesc în suflet - de origine dela Galtiu, lângă Alba-Iulia “.

Încercarea noastră de a descoperi documentele despre decorarea lui Samoilă Mârza cu medalia “Serviciul Credincios” clasa I (vom vedea mai jos că în realitate i-a fost conferită crucea “Serviciul credincios” clasa I), ne-a cerut mult efort. A fost relativ uşor să găsim Decretul Regal, publicat în Monitorul Oficial nr. 293, din 29 martie / 11 aprilie 1919. Problema a apărut când am văzut că numele lui Samoilă Mârza este redat în monitor greşit:

“Ministerul Afacerilor Străine / Cancelaria Ordinelor / Prin decretul regal cu No. 1.308 din 21 Martie 1919, dat asupra raportului d-lui ministru ad-interim al afacerilor străine, Cancelar al Ordinelor, Maiestatea Sa Regele a binevoit a conferi Crucea Serviciul Credincios clasa I d-lui Emanuel Mirzescu, mecanic-electrician (subl. n.) din Alba-Iulia.”

Atât se spune în Monitorul Oficial... Nici menţiunea “fotograf, nici pentru ce merite. Pe deasupra citim numele “Mirzescu”, în loc de “Mirza”, cum îl ştim din albume şi presă.

E adevărat că în textul din monitor sunt destule detalii care ne permit să fim siguri de faptul că cel decorat prin Decretul Regal nr. 1.308 din 21 martie/11 aprilie 1919 este Samoilă Mârza al nostru. Sunt prea multe coincidenţe ca să fie vorba de persoane diferite. Denumirea decoraţiei coincide cu cea anunţată în ziar, chiar dacă e vorba de “cruce”, şi nu de “medalie” (confuzii “mărunte” de genul acesta se întâlnesc adesea în ziar). Profesia “mecanic”, localitatea “Alba Iulia” şi numele “Emanuel” vorbesc şi ele de la sine.

Rămâne sub semnul întrebării nepotrivirea cronologică între semnalul din ziarul “Foaia poporului” - 24 februarie / 9 martie, şi data decretului regal - 21 martie/11 aprilie. Dar şi aici pot fi găsite explicaţii, în urma unor cercetări suplimentare.

Ştiind că în Monitorul Oficial se strecurau destule erate, am căutat anunţul despre rectificarea numelui “Mârza” parcurgându-l până în decembrie 1918, însă fără succes. Este posibil, totuşi, ca acesta să fi fost publicat mai târziu. Am întâlnit cazuri când erata comisă în 21 februarie / 6 martie 1918, a fost rectificată abia în 17 iulie 1919, adică peste un an şi ceva.

Pentru a vedea la ce etapă s-a strecurat greşeala de nume, am încercat să dăm de urmele fondului Cancelariei Ordinelor. Dar şi aici am avut deocamdată doar decepţii. La Arhiva Ministerului de Externe am aflat prin dl Nicolae Nicolescu că acest fond a fost transferat prin anul 1961 Consiliului de Stat, instituţie ulterior desfiinţată. Nici la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti nu există un astfel de fond, cel puţin în circulaţie. Nu ne rămâne decât să insistăm în căutări.

Fondul Cancelariei Ordinelor ne-ar oferi mai multe detalii exacte din biografia lui Samoilă Mârza. Regulamentul Pentru Instituirea Crucei şi Medaliei “Serviciul Credincios”, aprobat prin Decretul Regal No. 3.507, din 11 octombrie 1906, publicat în Monitorul Oficial nr. 176, din 4(17) noiembrie 1906, prevedea întocmirea unor tablouri nominale care cuprindeau numele şi prenumele decoratului, locul şi data naşterii, domiciliul, locul de muncă, decoraţiile anterioare, decoraţia pentru care se propune.

Este important să ştim că Regulamentul prevedea două clase pentru Cruce şi Medalie: clasa I - de metal galben, şi clasa II - de metal alb (art. 5). Iar articolul 13 sublinia:

“De regulă, nu se conferă Crucea sau medalia de clasa I-a mai înainte de a se conferi pe cea de clasa a Il-a, şi pentru a înainta de la o clasă la alta se cere un stagiu de cel puţin 4 ani. Se pote însă conferi d’adreptul Crucea sau Medalia de clasa I-a pentru servicii extraordinare (subl. n.), sau dacă rangul personei propuse cere a se deroga de la regula de mai sus.“

Nu credem că Samoilă Mârza a fost decorat anterior cu Medalia ori Crucea “Serviciul Credincios”, clasa II. Mai degrabă Regele, ori cei ce l-au propus pentru decorare, au considerat că fotograful a adus servicii extraordinare ţării prin imaginile sale de la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, şi nu numai, unele dintre ele având valoare de unicat.

Am subliniat cu bună ştiinţă cuvintele din “Foaia poporului”, citate mai sus - “o mulţime de fotografii dela Marea adunare dela Alba-Iulia”. Afirmaţia din articolul “O frumoasă decoraţie” este încă o eroare ziaristică. Realitatea a fost alta. Cu regret Samoilă Mârza a avut posibilitatea să realizeze doar cinci fotografii de la istorica zi de 1 Decembrie 1918. Constatarea noastră se bazează pe copia unui document foarte interesant şi valoros, pe care ni l-a pus la dispoziţie stimatul domn Aurel Sîntimbrean (se păstrează în fondurile Muzeului Naţional al Unirii), îl reproducem mai jos integral:

“16 Ianuarie 1945

Certificat

Subsemnaţii certificăm prin prezentul, în numele instituţiilor culturale, pe care le conducem, că dl Emanuil S. Mârza, de profesiune fotograf domiciliat în Alba-Iulia, str. Vasile Alexandri nr. 54, este singurul fotograf, care a fost prezent la Adunarea Naţională din Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918 şi că susnumitul a imortalizat în 5 (cinci) fotografii unice, imaginile istorice dela Marea Adunare care a hotărât unirea Ardealului cu România.

În colecţiile muzeului Unirii din Alba-Iulia se găsesc numai aceste 5 fotografii istorice, dovedite ca autentice şi toate cercetările, timp de două decenii, de a mai găsi şi altele, au rămas fără rezultat.

În consecinţă, rămâne bine stabilit că fotografiile luate de dl Emanuil S. Mârza, la Adunarea Naţională istorică din 1 Decembrie 1918, la care a participat, sunt singurele imagini fotografice existente, pe care lucrările istorice, manualele şi alte publicaţii le reproduc, în legătură cu 1 Decemvrie 1918.

Dl  Emanuil S. Mârza, ca un sincer patriot român, a pus la dispoziţia Ţării sale aceste documente de o mare valoare istorică, în mod gratuit, fără a avea nici un fel de beneficiu de pe urma muncii şi inspiraţiei sale.

Din acest motiv apreciem că Domnia-Sa merită întregul sprijin al tuturor pentru serviciul nepreţuit adus Neamului şi Statului Român, scăpând dela pieire imaginile fotografice ale actului Unirii.

Alba-Iulia, la 16 Ianuarie 1945.

Preşedintele Despărţământului “Astra” din Alba-Iulia

(profesor Eugen Hulea)

Directorul Muzeului Unirii din Alba -Mia

(Ion Berciu) semnătura”.

Albumele lui Samoilă Mârza reprezintă un segment deosebit din activitatea fotografului dedicată românismului. Ele sunt o sursă sigură de reconstituire a imaginilor realizate de maestru, o dovadă de paternitate. Depistarea celorlalte albume-relicve, descoperirea şi valorificarea fotografiilor executate ulterior, cum ar fi cele din 28 iunie 1925, solicită implicarea mai multor instituţii. Şi asta pentru a realiza în final un album “Samoilă Mârza”.

Iniţiativa executării lui poate veni de la Primăria Municipiului Alba lulia (localitate de care Samoilă Mârza a fost legat cu multiple fire: s-a născut în satul Galtiu, din apropierea Albei; în Alba şi-a desfăşurat activitatea; tot în ea se află locul de veci al fotografului), Muzeul Naţional al Unirii, şi nu în ultimul rând - de la Ministerul Culturii.

Dorim mult ca realizarea albumului “Samoilă Mârza” să se producă cât mai curând posibil. Se va onora în felul acesta o datorie mai veche - morală, profesională şi naţională - faţă de memoria unui valoros înaintaş român.

Notă: În materialele studiate de noi vizavi de personajul studiului, am întâlnit atât numele “Mirza”, cât şi “Mârza”, precum şi prenumele “Emanoil”, “Emanuel”, “Emanuil”. Neconcordanţa de nume şi prenume ne-a îndrumat la Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale. În actul intitulat “Protocolu Matriculare alu Botezatorulu din Parochi’a Gr. Catolică a Galthiului a Archi-Diecesei gr. Cat. De A.-Iulia şi Fagarasiu în Transilvania” pe anul 1886, este înscris la nr. 11 “Samoilă”, născut la 18 septembrie 1886 în “Galthiu”, din părinţi “Mirza Stefanu cu Anna economi în Galthiu” (subl. n.). 3

 

Pentru studiul nostru am preluat numele şi prenumele “Samoilă Mârza”, pornind de la lucrarea îngrijită de dl. Aurel Sîntimbrean.

Maria Vieru IŞaev (Chişinău)

 

Referinţe Bibliografice

 

I. Arhive

1. Arhiva Muzeului Naţional al Unirii, Alba lulia, Colecţia “Clişee. Fotografii”, nr. 3455-3458, 3467-3478

2. Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Bucureşti, fond 1489 (Documente Fotografice. Albume), dosar A/5 (Album de Emanuil S. Mîrza oferit lui Iuliu Maniu)

3. Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Judeţeană Alba, Parohia Greco-Catolică din satul Galtiu. Registrul născuţilor (botezaţilor) pe anul 1886, p. 4

4. Biblioteca Academiei Române. Cabinetul Stampe, nr. 523 (Album de Emanuil Mîrza, oferit lui Nicolae Iorga)

 

II. Publicaţii

5. Anghel, Gheorghe. Samoilă Mârza, fotograful Unirii. 1886-1967. În: Apylym VII /II: Arheologie — istorie - etnografie: Semicentenarul Unirii. 1918-1968, - Alba Iulia: Întreprinderea Poligrafică Sibiu, 1969. - p. 361-370

6. Bădescu, Emanuel. l Decembrie 1918 în imagini: Alba Iulia - Bucureşti: Album / texte de Emanuel Bădescu. - Buc.: Editura Fundaţiei PRO, [2001 ]. - p. 7

7. Congresul foştilor voluntari ţinut în 27 şi 28 Iunie 1925 în Alba Iulia // Gazeta Voluntarilor: Organul Uniunei Foştilor Voluntari.- Cluj. - Anul III. - 1925. - 8 iul. - p. 14-2; 24 iul.-p. l

8. Halippa, P. Amintiri despre Simion Murafa // Viata Basarabiei. - 1938. - nr. 12. - p. 5

9. Iorga N. Un luptător pentru drept: Simion Murafa. în: Oameni cari au fost. Vol. II. - Bucureşti: Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol ir. 1935. - p. 288-290

10. Iorga, N. Un luptător pentru drept: Simion Murafa. În: Iorga N. Oameni cari au fost. - Ch.: Cartea Moldovenească, 1990. - p. 248-249.

11. Iorga, N. Un luptător pentru drept: Simion Murafa. în: Iorga, N. Neamul românesc în Basarabia /Ediţie îngrijită, note, comentarii şi bibliografie de Iordan Datcu. - Buc.: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997. - p. 128-129. - (Colecţia Argumente).

12. Monitorul Oficial. - 1906. — nr. 176. - 4/17 noiembr. - p. 6506-6510

13. Monitorul Oficial: Partea 1-a: Legi, Decrete... - 1919. - nr. 293. -29 mart./11 apr. - p. 7069-7070. - (Regatul României)

14. Nistor, Pompiliu. Corpul Voluntarilor români ardeleni-bucovineni: Istoricul înfiinţării până la

sosirea în Iaşi: XIT. Pe drum şi la Iaşi // Gazeta Voluntarilor. - 1923. - 11 noiembr. - p. l

15. O frumoasă decoraţie // Foaia poporului. - Sibiu. - Anul al 27-lea. - 1919. - nr. 9. - 24 febr./

9 mart. - p. 7. - (La rubrica “Informaţiuni”)

16. O serbare frumoasă//Telegraful Român. - 1919. -20 dec./2 ian. - p. 3

17. România 85 (1918-2003): Documente ale Marii Uniri. - Alba Iulia, 2003. - p. 49. -

(Ministerul Culturii şi Cultelor. Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia)

18. Sadoveanu, Mihai. Drumuri basarabene. - Buc.; Ch.: Editura Saeculum Bucureşti; 1. E. P. Ştiinţa Chişinău, 1992. - p. 55-59

19. Samoilă Mârza: 1886-1967: Fotograful Unirii Transilvaniei cu România: l Decembrie 1918:

Alba Iulia. - Sîntimbru: Editura „Altip” Alba Iulia, 2003. - 100 p. - (Consiliul local Sîntimbru)

20. Ibidem, p. 17-22

21. Tablouri dela congresul din Alba-Iulia // Gazeta Voluntarilor. - Cluj. - 1925. - 24 iul. - p. 3 -      (La rubrica “Ştiri de pretutindeni”)

22. Tablouri de la Congresul din Alba lIlia // Albaiulia. - Alba Iulia. - 1925. - 2 aug. - p. l

23. Vataman, prof. Paul. Figuri sorocene. Voi. I / Cu prefaţă de Pan. Halippa. - Soroca: [1940] -(Căminul Cultural judeţean „Emanuil Gavriliţă”, Soroca)

24. Vataman, Paul. Figuri sorocene / Cu prefaţă de Pan. Halippa. - Ch.: Ştiinţa, 1993. - 184p.

25. Ibidem, p. 69-70

 

Anexă

Legende la imaginile din albumul realizat de Samoilă Mârza, oferit lui Nicolae Iorga, în 1919 (erorile ortografice şi de tipar fac parte din textul original)

 

“Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Banatului şi părţilor româneşti din Ungaria / Rândul prim - dela stângă spre dreaptă: l. Dr. Alexandru Vaida-Voevod. 2. Dr. Ştefan C. Pop. 3. Dr. Iuliu Maniu. 4. Vasile Goldiş. 5. Dr. Aurel Vlad. / Rândul al doilea: 6. Dr. Morariu. 7. losif Jumanca. 8. Dr. Romul Boila. 9. Dr. Ioan Suciu. 10. Dr. Victor Bontescu. 11. Ştefan Halită (profesor în laşi). 12. Dr. Laurenţiu Oanea. 13. Aurel Lazar. 14. Dr. Emil Haţegan. 15. Ioan Flueraş” (nr. 89643, 126mm.x206mm.)

“1.) Sfinţirea primului steag Rornân la C. N. R. în Viena la 14 Noiemvrie n. 1918 în prezenţa Generalului Baron Ionel Boeriu” (nr. 89644. 118x172)

“2.) Publicul strigând ‘’Ura! Trăiască România Mare” cu ocaziunea Sfinţirei steagului Român la 14 Noemvrie n. în Viena” (nr. 89645, 118x168)

“3.) Cetirea hotărârei constituantei în Alba lulia la l Decemvrie n. 1918 din partea P. S. S episcopul Gherlei Dr. luliu Hossu. când se hotărăşte unirea tuturor Românilor” (nr. 89646, [118x167])

“4.) Vorbirea P. S. S. episcopul Caransebeşului Dr. Miron E. Cristea cătră (aici şi în continuare subliniem unele erori ortografice şi de tipar din textul albumului - M. I.) poporul din ;’Ţara Haţegului” şi jur în Alba-Iulia la l Decemvrie n. 1918'”’ (nr. 89647. 118x167)

“5.) Vorbirea D-lui Ministru Dr. Aurel Vlad cu ocaziunea Constituantei în Alba Iulia la l Decemvrie n. 1918 ridicând mâna în semn de jurământ solemn, că de aici încolo una vom fi toţi românii nedespărţiţi pe vecie” (nr. 89648, 118x167)

“6.) Mulţimea cântând “Deşteaptă-te Române” în Alba lulia la l Decemvrie n. 1918" (m: 89649, 116x167)

‘’7.) Poporul din Munţii Apuseni la constituanta din Alba-Iulia. “Munţii noştri aur poartă...”” (nr. 89650, 116x169. fotografia lipseşte din album)

“8.) Martirul naţiunei Române, Stegarul Arion, care a fost împuşcat mişeleşti din partea Ungurilor în gara Teiuş, mergând spre Alba-Iulia, la adunarea din l Decemvrie n. 1918” (nr. 89651, 118x166)

“9.) Poporul din comuna Galtiu gata de plecare spre Alba-Iulia în l Decemvrie n. 1918” (nr. 89652, 118x168)

“10.) Poporul din comuna Galtiu înainte de plecare jucând hora” (nr. 89653, 117x168)

“11. Armata Română a Maestăţii Sale Regelui Ferdinand I al României în Alba-lulia la 19 Decemvrie n. 1918” (nr. 89654. 119x166)

“12.) Armata Română stând în faţa porţii Mihai Viteazul” cu intelectualii Română din Alba -Iulia (nr. 89655. 117x168)

“13.) Sfinţirea steagului Jandarmeriei Române în Alba lulia la 28 Decemvrie n. 1918 în prezenţa Reg. 5 de Vânători cu drapelul dela mareseşt” (nr. 89656, 117x167)

“14.) În aşteptarea trenului. D-şoarele Felicia Stoica şi Elena Cirlea aşteaptă pe marele General francez Dl. Berthelot la gara din Alba-îulia în l lan. n. 1919”’ (nr. 89657, 120x168)

“15.) În aşteptarea trenului - Ofîcerii Românii aşteaptă sosirea D-lui general Berthelot la Alba lulia în i Ian. n. 1919” (nr. 89658, 116x168)

“16.) In aşteptarea trenului - Oficeri Români, membrii C. N. R. şi intelectualii Română aşteaptă sosirea D-lui general Berthelot la Alba-Iulia în l lan. n. 1919” (nr. 89659, 120x168)

“17.) Sosirea trenului cu D-l general Berthelot în gara Alba-îulia la l Ian. n. 1919” f nr. 89660, 120x16)

“18.) Dl General Berthelot primind buchetele de flori dela D-soarele Felicia Stoica şi Elena Cirlea la gara Alba-Iulia în l lan. n. 19T1 (nr. 8%61, 118x166)

“19.) Dl General Berthelot primind raportul trupei Române de onore dela Dl Căpitan Marinescu în gara Alba-Iulia în l Ian. n. 1919'” (nr. 89662. 116x168)

“20.) Binecuvântarea Dlui Gl Berthelot prin Dl protopop Teculescu la gara Alba-luîiaînl Ian. n. 1919” (nr. 89663. 118x171)

“21.) Dl General Berthelot răspunde la cuvântarea Dl protopop Teculescu’” (nr. 89664, 117x168)

‘’22.) Dl General Berthelot vorbind cu intelectualii români din Alba-îulia şi jur” (nr. 89665, 118x170)

“23.) Ţăranca Elisaveta Todorescu născută Jaincău din comuna Feneş, pe care a sărutat-o pe frunte Dl General Berthelot zicându-I: “Du sărutul meu femeilor Române”. S-a măritat în etate de 16 ani- azi e de 55 ani - A avut 15 copii” (nr. 89666, 170x118)

“24.) Poporul din Zlagna şi jur în aşteptarea trenului g-I Berthelot, în frunte cu pretorul din Zlăgua. In acest grup se află şi femeia pe care a sărutat-o generalul Berthelot” (nr. 89667, 118x165)

“25.) Ofiţerii Reg-lui 5 de Vânători şi ofiţerii români Ardeleni cu intelectualii români din Alba-îulia” (nr, 89668, 118x168)

“26.) Ofiţerii Reg-I 5 de Vânători şi intelectualii români din Alba-Iulia” (nr. 89669, 118x167)

“27.) Poarta Nr. I Cetăţii Alba-îulia” (nr. 89670. 114x169)

“28.) Monumentul ridicat la jubileul de 40 de ani întâi amintirea luptei dela Custozza, unde cum se poate citi, cei mai mulţi eroi au fost fii de ai neamului nostru românesc” (nr. 89671, 163x116)

“29.) În această celulă a fost ţinut închis Horia, până a fost condus la locul- unde a fost tăiat pe roată” (nr. 89672, 118x170)

“30.) Hora în piaţa Albei-Iuliei, cu prilejul vizitei Dlui g. Aristide Lecca” (nr. 89673, 118x170)

“31.) Catedrala romano-catolică din cetatea Albei-Iuliei” (nr. 89674, 118x170)

“32.) Calea Vânătorilor” (nr. 89675, 120x171)

“33.) Strada Mihaiu-Viteazul (nr. 89676, 118x172)

La numerele 34-38 reproducţii cu Ioan Cloşca (1784), Nicolau Ursii Horia (1784), Georgiu Crişianu (1784), Avram Iancu, Mihai Viteazul.

Fără numere - reproducţii cu Horia, Cloşca. Crişan, Mihai Viteazul, Cloşca în arest în Alba Iulia, Ştefan cel Mare. omorârea lui Horia şi Cloşca.