În 2003
editura “Altip” din Alba lulia a scos de sub tipar o necesară
lucrare memoralistică, intitulată “Samoilă Mârza:
1886-1967: Fotograful Unirii Transilvaniei cu România: 1 Decembrie 1918:
Alba lulia” . Evenimentul se
datorează în primul rând domnului inginer geolog Aurel Sîntimbrean,
originar din comuna Sîntimbru, preocupat de rememorarea personalităţilor
marcante ale zonei. Domnia sa a implicat în proiectul său o echipă
de autori şi colaboratori care se numesc: Gheorghe Anghel, profesor
doctor; Eugen Curta, ruda lui Samoilă Mârza; Ionela Mircea,
muzeograf, Vasile Moga, conferenţiar universitar doctor; şi nu
în ultimul rând Ioan Iancu Popa, primarul comunei Sîntimbru.
Volumul, de altfel primul dedicat lui
Samoilă Mârza, nu-i poate lăsa indiferenţi pe toţi
acei ce ţin la istoria neamului românesc, în special la perioada ei
de graţie, când Basarabia, Bucovina şi Transilvania făceau
parte din statul unitar român.
Consider această lucrare o invitaţie
pentru cercetători de a-1 readuce pe Samoilă Mârza în
circuitul istoric şi prin intermediul documentelor de epocă.
Basarabeancă fiind, mi-am propus
să studiez unele momente din activitatea ardeleanului Samoilă
Mârza. Şi asta deloc întâmplător.
De la căderea imperiului sovietic
şi deblocarea arhivelor, cercetătorii din Republica Moldova, în
semn de preţuire şi recunoştinţă, au dedicat mai
multe studii unor personalităţi marcante din provinciile româneşti,
legate într-un fel sau altul de Basarabia.
În drumurile sale, orice cercetător
are parte de bucurii şi decepţii. Uneori cauţi metodic
şi insistent documente pentru întregirea unui studiu, ori a unei
monografii, dar norocul nu vine. Altă dată întâmplarea face să
dai de comori documentare, de care nici nu bănuiai. Tocmai aşa
s-a întâmplat în cazul lui Samoilă Mârza. Am descoperit la Alba
lulia un personaj istoric extrem de valoros, pe deasupra legat indirect de
basarabeanul Simeon Murafa, unul dintre liderii mişcării de
eliberare naţională din Basarabia anului de răscruce 1917.
Numele lui Simeon Murafa este cunoscut
istoricilor contemporani graţie volumului profesorului de istorie
Paul Vataman “Figuri sorocene “, (editat la Soroca în [1940],
reeditat la Chişinău în 1993), dar şi amintirilor lui
Pantelimon Halippa, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, ş. a. Din
nefericire, pe 20 august 1917, acest admirabil patriot a fost ucis mişeleşte
la Chişinău, de un ostaş anarhizat din armata rusă.

|
Samoila
Marza (1886-1967) |

|
Cu două luni şi jumătate
înainte de moarte, Simeon Murafa a fost implicat într-o acţiune de
solidaritate românească, produsă între basarabeni şi
Primul Corp de Voluntari Români, alcătuit din foştii prizonieri
austro-ungari, care şi-au manifestat dorinţa să se înroleze
în armata română. Formaţiunea militară, în număr de
aproximativ 116-120 de ofiţeri şi 1250 de soldaţi şi
subofiţeri, a poposit la Chişinău pe 6 iunie 1917, în
drumul său din Kiev (Ukraina), spre Iaşi. Paul Vataman susţine
că Simeon Murafa a fost sufletul manifestării organizate în
capitala Basarabiei, punând “la cale întâlnirea frumoasă a fraţilor
de peste munţi”.
În timpul ceremoniei din piaţa gării
Simeon Murafa i-a înmânat lui Victor Deleu, viitor preşedinte al
Uniunii Foştilor Voluntari Români, „ un mare steag tricolor “,
,, un mândru drapel de mătasă grea cusut cu fir de aur”, cu
următorul mesaj: “Ca să vă aduceţi viaţa voastră
întreagă aminte de ziua aceasta a înfrăţirii noastre, vă
dăm un semn de amintire. Prin mine Moldovenii vă oferă
acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale.
Pe el erau să fie scrise cuvintele: libertate sau moarte. Primiţi-l
cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste
Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri,
fluturaţi-l triumfător peste întreaga întindere românească
şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii
dela Alba-Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi
pentru idealul care vă însufleţeşte “.
Drumul “tricolorului lui Simeon
Murafa” a fost lung şi întortocheat. După afirmaţia lui
Victor Deleu, drapelul a fost fluturat triumfător nu numai peste întreaga
întindere românească ci şi peste “trufaşa capitală”
Budapesta. Am dedicat un studiu special acestui subiect emoţionant,
intitulat “Povestea unui tricolor unionist, oferit de Simeon Murafa
Primului Corp de Voluntari Români (Chişinău, 6 Iunie 1917 -
Sibiu, 29 decembrie 1918 - Alba Iulia, 28 Iunie 1925)”, care urmează
să fie publicat în Revista de Istorie Militară.
Abia pe 28 Iunie 1925 relicva profetică
basarabeană a fost depusă la Catedrala Încoronării din
Alba lulia, cu prilejul Congresului Uniunii Foştilor Voluntari Români.
Iar cel care a fotografiat manifestarea patriotică din capitala Marii
Uniri a fost nimeni altul decât Samoilă Mârza.
La Muzeul Naţional al Unirii din
Alba Iulia se păstrează o serie de plăci fotografice (clişee
pe sticlă), din arhiva lui Samoilă Mârza, procurate în 1968 de
la nepoata acestuia, dna Viorica Truţă. Din fericire, printre
ele se află şi cele realizate la amintitul Congres al Uniunii Foştilor
Voluntari Români, în inventarul “Clişee. Fotografii” plăcile
ce ne interesează sunt înregistrate începând cu numărul
“3455”.
Descrierea din inventar la piesa cu
nr. “3456” este de-a dreptul o descoperire, căci ne duce direct
la tricolorul lui Simeon Murafa: “Inscripţia ataşată
drapelului tricolor încredinţat celui dintâi batalion de voluntari
ardeleni veniţi din Rusia (6 iunie 1917) de martirul maior Simeon
Murafa în numele românilor basarabeni (28 iunie 1925) “.
Cu regret nu am avut posibilitatea să
vedem imaginile propriu zise, deoarece negativele nu sunt transpuse pe hârtie.
Nu cunoaştem deocamdată nici numărul lor exact, căci
descrierea din inventar a unor clişee este mai puţin amplă
şi clară. Ceea ce ştim exact este că Samoilă Mârza
nu numai a asistat la evenimentul depunerii drapelului în Catedrala Încoronării,
dar l-a şi înveşnicit prin imagini, în două publicaţii
interbelice - ziarele “Alba Iulia” şi “Gazeta Voluntarilor” -
am depistat un anunţ cu acelaşi conţinut:
“Tablouri dela Congresul din Alba-Iulia. Înălţătorul act
al sfinţirei şi depunerei în Catedrala Încoronărei din
Alba-Iulia a steagului donat primului batalion de voluntari de fraţii
Basarabeni, s‘a eternizat prin câteva fotografii reuşite. Un
astfel de tablou n‘ar trebui să lipsească din casa nici unui
voluntar, fiind o amintire duioasă şi frumoasă. Costul unui
tablou este 50 lei şi despărţămintele îl pot comanda
direct dela dl Emanoil Z. Mirza, fotograf, Alba Iulia Str. Eminescu No.
4“.
Descoperirea noastră ni se pare
cu atât mai importantă, cu cât aceste imagini nu sunt menţionate
în cartea dedicată lui Samoilă Mârza, şi bănuim
şi în alte surse din epoca post comunistă.
În vara lui 2007 am avut bucuria
altor descoperiri. Este vorba de două albume, oferite de Samoilă
Mârza lui Nicolae Iorga şi Iuliu Maniu la scurt timp după
Unire. Primul se păstrează la Biblioteca Academiei Române din
Bucureşti, Cabinetul Stampe, iar al doilea - la Arhivele Naţionale
ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale,
Bucureşti.
Am pornit în căutările
noastre de la detaliile expuse de dl. Gheorghe Anghel (muzeograf între
1958-1970 şi 1994-2000 la Muzeul Regional Alba lulia, ulterior Muzeul
Naţional al Unirii, director la aceleiaşi instituţii între
1970-1994), în materialul “Samoilă Mârza, fotograful Unirii
(1886-1967) “. Dl
Anghel a avut fericirea să-l cunoască pe Samoilă Mârza
şi să asculte mărturisirile unui om cu trecut glorios.
Anume ele au stat la baza articolului domniei sale.
După spusele fotografului albumul
a fost oferit şi altor mari personalităţi politice şi
de stat - Regelui Ferdinand I, primului ministru I.C. Brătianu,
generalului francez Berthelot. Tot dânsul afirma că
documentul-imagine a făcut parte din actele prezentate de către
delegaţia română la încheierea tratatelor de pace de la
Versailles şi Trianon, pentru justificarea Unirii Transilvaniei cu
România.
Primul album descoperit de noi a fost
cel oferit lui N. Iorga. Pe coperta din piele de căprioară, de
culoare vişinie-maro, citim dedicaţia: “Ofer / acest Album /Bărbatului
prea / învăţat / şi mult iubitor / al neamului Românesc /
N. Iorga / Emanuil Mirza”. O panglică tricoloră, lipită
pe diagonală, înfrumuseţează aceiaşi prima pagină
a copertei. Pe linia ei galbenă e scris: “Alba Iulia în 1
Decemvrie 1918”. Vom vedea în continuare că albumul conţine
fotografii şi de la alte evenimente naţionale, alte poze, în
total 34 de imagini, plus reproduceri cu Horia, Cloşca şi Crişan,
Avram Iancu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare.
Albumul păstrează şi o
poză mai puţin cunoscută a lui Samoilă Mârza (nr.
89688), pe care nu am văzut-o în cartea îngrijită de domnul
Aurel Sîntimbrean. De pe imagine ne priveşte deschis şi îndrăzneţ
un tânăr simpatic, aşezat comod pe o bancă albă, îmbrăcat
într-un costum elegant, cu pălărie şi cămaşă
nu mai puţin elegante, albe şi ele. Aceiaşi fotografie o găsim
pe ultima pagină a albumului, sub care este scris/gravat în auriu
“Emanuil Mirza “.
Lista completă a imaginilor
şi a textelor însoţitoare, imprimate cu litere de tipar, o
prezentăm la anexă. Menţionăm aici doar cunoscutele
cinci fotografii de la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie
1918, păstrând numerotarea, stilul şi ortografia din album:
“3.) Cetirea hotărârei constituantei în Alba Iulia la 1 Decemvrie
n. 1918 din partea P. S. S episcopul Gherlei Dr. Iuliu Hossu, când se hotărăşte
unirea tuturor Românilor” (nr. 89646, 114mm.x l63mm.)
“4.) Vorbirea P.S.S. episcopul Caransebeşului Dr. Miron E. Cristea câtră
poporul din “Ţara Haţegului” şi jur în Alba-Iulia la 1
Decemvrie n. 1918" (nr.
89647, 118x167)
“5.) Vorbirea D-lui Ministru Dr. Aurel Vlad cu ocaziunea Constituantei în
Alba lulia la 1 Decemvrie n.
1918 ridicând mâna în semn de jurământ solemn, că de aici încolo
una vom. fi toţi românii nedespărţiţi pe vecie “ (nr. 89648, 118x167)
“6.) Mulţimea cântând “Deşteaptăte Române “ în Alba
Iulia la 1 Decemvrie n. 1918”(nr.
89649, 116x167)
“7.) Poporul din munţii apuseni la constituanta din Alba-Iulia.
“Munţii noştri aur poartă... “” (nr. 89650, 116x169,
fotografia lipseşte din album - M. I.)
Alte fotografii reprezintă
diverse imagini, mai cu seamă secvenţe de la importante
evenimente naţionale: Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului
şi părţilor româneşti din Ungaria (1 fotogr.); sfinţirea
drapelului Consiliului Naţional Român la Viena (2 fotogr., 14
noiembrie s. n. 1918); înmormântarea stegarului Ion Arion (1 fotogr.);
consătenii din Galtiu gata de plecare la Marea Adunare Naţională
din Alba lulia (2 fotogr.); Armata Română la Alba Iulia (2 fotogr.,
19 decembrie s. n. 1918); Sfinţirea steagului Jandarmeriei Române la
Alba Iulia (l fotogr., 28 decembrie s. n. 1918; generalul Berthelot la
Alba lulia (11 fotograf, 1 ianuarie 1919): ofiţerii Regimentului 5 Vânători
şi intelectualii români din Alba Iulia (2 fotogr.); poarta nr. I a
Cetăţii Alba Iulia (1 fotogr.); Monumentul în amintirea luptei
de la Custozza (1 fotogr.); celula în care a fost întemniţat Horia
(1 fotogr.); hora în piaţa Alba Iuliei, cu prilejul vizitei
generalului Aristide Lecca (l fotogr.); Catedrala romano-catolică din
Alba Iulia (l fotogr.); Străzile Calea Vânătorilor şi
Mihai Viteazul (2 fotogr.).
Vom zăbovi asupra fotografiei din
album cu nr. “3”, pentru a înlătura o posibilă confuzie, în
imaginea cu acest număr Î.P.S. Miron Cristea, este fără
şalul în carouri alb-negru (mi s-a spus că episcopul şi
l-a pus pe spate din cauza gerului de afară), cunoscut nouă din
cel puţin două lucrări editate în ultimii ani: “Samoilă
Mârza... “ (p. 49) şi “România 85 (1918-2003): Documente ale
Marii Uniri” (p. 49). ‘“
Confuzia devine evidentă, când răsfoim
albumul realizat în [2001] de Emanuel Bădescu, bibliotecar la
Cabinetul Stampe a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti,
intitulat “1 Decembrie 1918 în imagini: Alba Iulia - Bucureşti:
Album”. Având la dispoziţie albumul oferit de Samoilă Mârza
istoricului Nicolae Iorga, dl. Bădescu a inclus în lucrarea sa 7 (şapte)
fotografii, printre care cea cu episcopul Miron Cristea fără
şal (p. 7).
Subliniem, după opinia noastră,
nu este vorba de două fotografii diferite, ambele realizate de Samoilă
Mârza pe 1 Decembrie 1918, în care Miron Cristea a fost surprins cu sau
fără şal. Bănuim că imaginea originală este
cea cu şal, care a fost “înlăturat” ulterior din motive
canonice. La o privire mai atentă a fotografiei din albumul oferit
lui Nicolae Iorga, vedem linii şi punctuleţe albe rămase pe
locul şalului. Credem că în urma retuşării, şi-au
făcut apariţia crucea şi lanţul în mâna înaltului
cleric, obiecte ce nu se văd în fotografia cu şal.
S-ar putea ca nedumeririle în jurul
imaginii “cameleon” să se risipească pe măsura
descoperirii noilor albume. Deocamdată, însă, ştim că
în cel oferit de Samoilă Mârza lui
Iuliu Maniu, episcopul Miron Cristea poartă şalul
salvator de ger (fotografia cu numărul “3”).
Coperta albumului Mârza-Maniu e de un
maro închis. Pe ea este lipită oblic o panglică de culoare roşie
cu textul “Alba-Iulia în 1 Dec. 1918”. Dedicaţia e la fel de măgulitoare,
ca şi în cazul lui Nicolae Iorga: “D-lui Dr. Iuliu Maniu / Sf. C.
DG Român / Ofer acest album / Bărbatului cu caracter / de Aur al
neamului / Românesc / Emanuil S. Mirza” (în dedicaţie s-au
strecurat două greşeli de tipar: “alcest” în loc de
“acest”, şi “caractor”, în loc de “caracter”; greşeli
de tipar se întâlnesc pe alocuri şi în legendele ambelor albume -
M. L).
Prima pagină a albumului Maniu începea,
la fel ca şi albumul Iorga, cu fotografia Consiliului Dirigent.
Această imagine însă lipseşte, iar o notă, scrisă
cu creionul, probabil de funcţionarul de la arhivă, înştiinţează:
“Fotografia lipseşte, o astfel de fotografie se găseşte
la F. III 431 “. S-ar putea ca menţiunea să fie o cheie pentru
noi descoperiri.
Albumul conţine 31 de fotografii,
şi este în mare parte identic cu cel oferit lui Nicolae Iorga. Doar
că aici nu se mai regăsesc fotografiile cu nr. nr. 30-33, cât
şi reproducerile cu Horia, Cloşca şi Crişan, Avram
Iancu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare.
Pe de altă parte albumul Maniu
conţine o imagine care lipseşte în albumul Iorga, şi
anume: “13.) Comandantul Regimentului 5 Vânători, Lt.-Col. Gagiu
în poarta “Mihai Viteazul” din Alba-Iulia “.
Apoi explicaţiile la trei
fotografii sunt mai complete:
“11) Intrarea Regimentului 5 de Vânători din armata română a
Maestaţii Sale Regelui Ferdinand I al României în Alba lulia înfrunte
cu Lt. Col. Gagiu (subl.
n.), la 19 Dec. 1918”;
“12) Regimentul 5 Vânători (subl.
n.) din armata Română stând în faţa porţii “Mihai
Viteazul” cu inteliginţa Română din Alba-Iulia”.
“27) Ofiţerii Reg-i 5 Vânători în frunte cu Lt. Colonelul
Gagiu (subl.
n.) şi intelectualii români din Alba lulia”.
Pe ultima pagină a albumului
Maniu este amplasată fotografia lui Samoilă Mârza, identică
cu cea din albumul Iorga.
Deosebirile între albume, chiar dacă
acestea sunt mici, ne fac să credem că ele n-au fost realizate
în serie, şi că au fost înmânate lui Nicolae Iorga şi
Iuliu Maniu în perioade diferite. Cu regret, relicvele nu conţin
data înmânării. Dl Gheorghe Anghel susţine că Nicolae
Iorga a primit în dar albumul pe 27 aprilie 1919.
În măsura timpului pe care l-am
avut la dispoziţie am încercat să descoperim şi alte
albume, oferite de S. Mârza personalităţilor de epocă.
Le-am căutat, cu regret fără succes, în instituţiile
din Bucureşti - Biblioteca Naţională (Casa Brătianu),
Arhiva Ministerului de Externe, Muzeul Naţional de Istorie, precum
şi la Biblioteca “Astra” din Sibiu. Funcţionarii din toate
aceste instituţii m-au asigurat că nu au în fonduri piesele
respective. Nu-i exclus, totuşi, ca ele să zacă printr-un
depozit, ascunse de ochiul omului în urma scăpărilor în evidenţă.
Rămâne de văzut la
Biblioteca Muzeului Naţional de Arte din Bucureşti (dar şi
în alte instituţii). După spusele stimatului domn Emanuel Bădescu
averea Casei Regale a fost împărţită între Biblioteca
Academiei şi Muzeul de Arte.
S-ar putea ca primul album realizat de
S. Mârza să fi fost oferit Regelui Ferdinand I, în primele luni ale
anului 1919. Cert este că gestul a avut un ecou în societate, iar
fotograful a fost recompensat generos de rege pentru patriotismul său.
Ziarul “Foaia poporului”, din 24 februarie / 9 martie 1919, a publicat
articolul “O frumoasă decoraţie”, pe care îl redăm în
continuare integral:
“Maiestatea Sa Regele a decorat zilele trecute pe Emanoil Mirza, mecanic
şi fotograf-amator în Alba Iulia, cu medalia (aici
şi în continuare sublinierile noastre) de aur clasa prima
“Serviciul credincios”. Această medalie a primit-o dl Mirza din
prilejul prezentării unui album, care cuprinde o mulţime de
fotografii dela Marea adunare dela Alba-Iulia. Fotografiile frumoase
şi execuţia artistică a albumului a plăcut atât de
mult Maiestăţii Sale, încât a dispus momentana distingere cu
medalia de aur. Pentru un lucru frumos şi istoric, o decoraţie
iarăş foarte frumoasă a primit dl Mirza, care e un tânăr
cu mult simţ românesc în suflet - de origine dela Galtiu, lângă
Alba-Iulia “.
Încercarea noastră de a
descoperi documentele despre decorarea lui Samoilă Mârza cu medalia
“Serviciul Credincios” clasa I (vom vedea mai jos că în
realitate i-a fost conferită crucea “Serviciul credincios” clasa
I), ne-a cerut mult efort. A fost relativ uşor să găsim
Decretul Regal, publicat în Monitorul Oficial nr. 293, din 29 martie / 11
aprilie 1919. Problema a apărut când am văzut că numele
lui Samoilă Mârza este redat în monitor greşit:
“Ministerul Afacerilor Străine / Cancelaria Ordinelor / Prin decretul
regal cu No. 1.308 din 21 Martie 1919, dat asupra raportului d-lui
ministru ad-interim al afacerilor străine, Cancelar al Ordinelor,
Maiestatea Sa Regele a binevoit a conferi Crucea Serviciul Credincios
clasa I d-lui Emanuel Mirzescu, mecanic-electrician (subl. n.) din
Alba-Iulia.”
Atât se spune în Monitorul
Oficial... Nici menţiunea “fotograf, nici pentru ce merite. Pe
deasupra citim numele “Mirzescu”, în loc de “Mirza”, cum îl
ştim din albume şi presă.
E adevărat că în textul din
monitor sunt destule detalii care ne permit să fim siguri de faptul că
cel decorat prin Decretul Regal nr. 1.308 din 21 martie/11 aprilie 1919
este Samoilă Mârza al nostru. Sunt prea multe coincidenţe ca să
fie vorba de persoane diferite. Denumirea decoraţiei coincide cu cea
anunţată în ziar, chiar dacă e vorba de “cruce”,
şi nu de “medalie” (confuzii “mărunte” de genul acesta
se întâlnesc adesea în ziar). Profesia “mecanic”, localitatea
“Alba Iulia” şi numele “Emanuel” vorbesc şi ele de la
sine.
Rămâne sub semnul întrebării
nepotrivirea cronologică între semnalul din ziarul “Foaia
poporului” - 24 februarie / 9 martie, şi data decretului regal - 21
martie/11 aprilie. Dar şi aici pot fi găsite explicaţii, în
urma unor cercetări suplimentare.
Ştiind că în Monitorul
Oficial se strecurau destule erate, am căutat anunţul despre
rectificarea numelui “Mârza” parcurgându-l până în decembrie
1918, însă fără succes. Este posibil, totuşi, ca
acesta să fi fost publicat mai târziu. Am întâlnit cazuri când
erata comisă în 21 februarie / 6 martie 1918, a fost rectificată
abia în 17 iulie 1919, adică peste un an şi ceva.
Pentru a vedea la ce etapă s-a
strecurat greşeala de nume, am încercat să dăm de urmele
fondului Cancelariei Ordinelor. Dar şi aici am avut deocamdată
doar decepţii. La Arhiva Ministerului de Externe am aflat prin dl
Nicolae Nicolescu că acest fond a fost transferat prin anul 1961
Consiliului de Stat, instituţie ulterior desfiinţată. Nici
la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti
nu există un astfel de fond, cel puţin în circulaţie. Nu
ne rămâne decât să insistăm în căutări.
Fondul Cancelariei Ordinelor ne-ar
oferi mai multe detalii exacte din biografia lui Samoilă Mârza.
Regulamentul Pentru Instituirea Crucei şi Medaliei “Serviciul
Credincios”, aprobat prin Decretul Regal No. 3.507, din 11 octombrie
1906, publicat în Monitorul Oficial nr. 176, din 4(17) noiembrie 1906,
prevedea întocmirea unor tablouri nominale care cuprindeau numele şi
prenumele decoratului, locul şi data naşterii, domiciliul, locul
de muncă, decoraţiile anterioare, decoraţia pentru care se
propune.
Este important să ştim că
Regulamentul prevedea două clase pentru Cruce şi Medalie: clasa
I - de metal galben, şi clasa II - de metal alb (art. 5). Iar
articolul 13 sublinia:
“De regulă, nu se conferă Crucea sau medalia de clasa I-a mai înainte
de a se conferi pe cea de clasa a Il-a, şi pentru a înainta de la o
clasă la alta se cere un stagiu de cel puţin 4 ani. Se pote însă
conferi d’adreptul Crucea sau Medalia de clasa I-a pentru servicii
extraordinare (subl. n.), sau dacă rangul personei propuse cere a se
deroga de la regula de mai sus.“
Nu credem că Samoilă Mârza
a fost decorat anterior cu Medalia ori Crucea “Serviciul Credincios”,
clasa II. Mai degrabă Regele, ori cei ce l-au propus pentru decorare,
au considerat că fotograful a adus servicii extraordinare
ţării prin imaginile sale de la Marea Adunare Naţională
din 1 Decembrie 1918, şi nu numai, unele dintre ele având valoare de
unicat.
Am subliniat cu bună ştiinţă
cuvintele din “Foaia poporului”, citate mai sus - “o mulţime de
fotografii dela Marea adunare dela Alba-Iulia”. Afirmaţia din
articolul “O frumoasă decoraţie” este încă o eroare
ziaristică. Realitatea a fost alta. Cu regret Samoilă Mârza a
avut posibilitatea să realizeze doar cinci fotografii de la istorica
zi de 1 Decembrie 1918. Constatarea noastră se bazează pe copia
unui document foarte interesant şi valoros, pe care ni l-a pus la
dispoziţie stimatul domn Aurel Sîntimbrean (se păstrează
în fondurile Muzeului Naţional al Unirii), îl reproducem mai jos
integral:
“16 Ianuarie 1945
Certificat
Subsemnaţii certificăm prin prezentul, în numele instituţiilor
culturale, pe care le conducem, că dl Emanuil S. Mârza, de
profesiune fotograf domiciliat în Alba-Iulia, str. Vasile Alexandri nr.
54, este singurul fotograf, care a fost prezent la Adunarea Naţională
din Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918 şi că susnumitul a
imortalizat în 5 (cinci) fotografii unice, imaginile istorice dela Marea
Adunare care a hotărât unirea Ardealului cu România.
În colecţiile muzeului Unirii
din Alba-Iulia se găsesc numai aceste 5 fotografii istorice, dovedite
ca autentice şi toate cercetările, timp de două decenii, de
a mai găsi şi altele, au rămas fără rezultat.
În consecinţă, rămâne
bine stabilit că fotografiile luate de dl Emanuil S. Mârza, la
Adunarea Naţională istorică din 1 Decembrie 1918, la care a
participat, sunt singurele imagini fotografice existente, pe care lucrările
istorice, manualele şi alte publicaţii le reproduc, în legătură
cu 1 Decemvrie 1918.
Dl Emanuil S. Mârza, ca un
sincer patriot român, a pus la dispoziţia Ţării sale
aceste documente de o mare valoare istorică, în mod gratuit, fără
a avea nici un fel de beneficiu de pe urma muncii şi inspiraţiei
sale.
Din acest motiv apreciem că Domnia-Sa merită întregul sprijin al
tuturor pentru serviciul nepreţuit adus Neamului şi Statului Român,
scăpând dela pieire imaginile fotografice ale actului Unirii.
Alba-Iulia, la 16 Ianuarie 1945.
Preşedintele Despărţământului “Astra” din
Alba-Iulia
(profesor Eugen Hulea)
Directorul Muzeului Unirii din Alba -Mia
(Ion Berciu) semnătura”.
Albumele lui Samoilă Mârza
reprezintă un segment deosebit din activitatea fotografului dedicată
românismului. Ele sunt o sursă sigură de reconstituire a
imaginilor realizate de maestru, o dovadă de paternitate. Depistarea
celorlalte albume-relicve, descoperirea şi valorificarea
fotografiilor executate ulterior, cum ar fi cele din 28 iunie 1925,
solicită implicarea mai multor instituţii. Şi asta pentru a
realiza în final un album “Samoilă Mârza”.
Iniţiativa executării lui
poate veni de la Primăria Municipiului Alba lulia (localitate de care
Samoilă Mârza a fost legat cu multiple fire: s-a născut în
satul Galtiu, din apropierea Albei; în Alba şi-a desfăşurat
activitatea; tot în ea se află locul de veci al fotografului),
Muzeul Naţional al Unirii, şi nu în ultimul rând - de la
Ministerul Culturii.
Dorim mult ca realizarea albumului
“Samoilă Mârza” să se producă cât mai curând
posibil. Se va onora în felul acesta o datorie mai veche - morală,
profesională şi naţională - faţă de memoria
unui valoros înaintaş român.
Notă: În materialele studiate de noi vizavi de personajul studiului,
am întâlnit atât numele “Mirza”, cât şi “Mârza”, precum
şi prenumele “Emanoil”, “Emanuel”, “Emanuil”. Neconcordanţa
de nume şi prenume ne-a îndrumat la Direcţia Judeţeană
Alba a Arhivelor Naţionale. În actul intitulat “Protocolu
Matriculare alu Botezatorulu din Parochi’a Gr. Catolică a
Galthiului a Archi-Diecesei gr. Cat. De A.-Iulia şi Fagarasiu în
Transilvania” pe anul 1886, este înscris la nr. 11 “Samoilă”,
născut la 18 septembrie 1886 în “Galthiu”, din părinţi
“Mirza Stefanu cu Anna economi în Galthiu” (subl. n.). 3
 |
Pentru studiul nostru am preluat
numele şi prenumele “Samoilă Mârza”, pornind de la
lucrarea îngrijită de dl. Aurel Sîntimbrean.
Maria Vieru IŞaev (Chişinău)
|
Referinţe
Bibliografice
I.
Arhive
1.
Arhiva Muzeului Naţional al Unirii, Alba lulia, Colecţia “Clişee.
Fotografii”, nr. 3455-3458, 3467-3478
2.
Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivelor Naţionale
Istorice Centrale, Bucureşti, fond 1489 (Documente Fotografice.
Albume), dosar A/5 (Album de Emanuil S. Mîrza oferit lui Iuliu Maniu)
3.
Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Judeţeană
Alba, Parohia Greco-Catolică din satul Galtiu. Registrul născuţilor
(botezaţilor) pe anul 1886, p. 4
4.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul Stampe, nr. 523 (Album de Emanuil
Mîrza, oferit lui Nicolae Iorga)
II.
Publicaţii
5.
Anghel, Gheorghe. Samoilă Mârza, fotograful Unirii. 1886-1967. În:
Apylym
VII
/II:
Arheologie — istorie - etnografie: Semicentenarul Unirii. 1918-1968, -
Alba Iulia: Întreprinderea Poligrafică Sibiu, 1969. - p. 361-370
6.
Bădescu, Emanuel. l Decembrie 1918 în imagini: Alba Iulia - Bucureşti:
Album / texte de Emanuel Bădescu. - Buc.: Editura Fundaţiei PRO,
[2001 ]. - p. 7
7.
Congresul foştilor voluntari ţinut în 27 şi 28 Iunie 1925
în Alba Iulia // Gazeta Voluntarilor: Organul Uniunei Foştilor
Voluntari.- Cluj. - Anul III. - 1925. - 8 iul. - p. 14-2; 24 iul.-p. l
8.
Halippa, P. Amintiri despre Simion Murafa // Viata Basarabiei. - 1938. -
nr. 12. - p. 5
9.
Iorga N. Un luptător pentru drept: Simion Murafa. în: Oameni cari au
fost. Vol. II. - Bucureşti: Fundaţia pentru literatură
şi artă „Regele Carol ir. 1935. - p. 288-290
10.
Iorga, N. Un luptător pentru drept: Simion Murafa. În: Iorga N.
Oameni cari au fost. - Ch.: Cartea
Moldovenească, 1990. - p. 248-249.
11.
Iorga, N. Un luptător pentru drept: Simion Murafa. în: Iorga, N.
Neamul românesc în Basarabia /Ediţie îngrijită, note,
comentarii şi bibliografie de Iordan Datcu. - Buc.: Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1997. - p. 128-129. - (Colecţia Argumente).
12.
Monitorul Oficial. - 1906. — nr. 176. - 4/17 noiembr. - p. 6506-6510
13.
Monitorul Oficial: Partea 1-a: Legi, Decrete... - 1919. - nr. 293. -29
mart./11 apr. - p. 7069-7070. - (Regatul României)
14.
Nistor, Pompiliu. Corpul Voluntarilor români ardeleni-bucovineni:
Istoricul înfiinţării până la
sosirea
în Iaşi: XIT. Pe drum şi la Iaşi // Gazeta Voluntarilor. -
1923. - 11 noiembr. - p. l
15.
O frumoasă decoraţie // Foaia poporului. - Sibiu. - Anul al
27-lea. - 1919. - nr. 9. - 24 febr./
9
mart. - p. 7. - (La rubrica “Informaţiuni”)
16.
O serbare frumoasă//Telegraful Român. - 1919. -20 dec./2 ian. - p. 3
17.
România 85 (1918-2003): Documente ale Marii Uniri. - Alba Iulia, 2003. -
p. 49. -
(Ministerul
Culturii şi Cultelor. Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia)
18.
Sadoveanu, Mihai. Drumuri basarabene. - Buc.; Ch.: Editura Saeculum Bucureşti;
1. E. P. Ştiinţa Chişinău, 1992. - p. 55-59
19.
Samoilă Mârza: 1886-1967: Fotograful Unirii Transilvaniei cu România:
l Decembrie 1918:
Alba
Iulia. - Sîntimbru: Editura „Altip” Alba Iulia, 2003. - 100 p. -
(Consiliul local Sîntimbru)
20.
Ibidem, p. 17-22
21.
Tablouri dela congresul din Alba-Iulia // Gazeta Voluntarilor. - Cluj. -
1925. - 24 iul. - p. 3 -
(La rubrica “Ştiri de pretutindeni”)
22.
Tablouri de la Congresul din Alba lIlia // Albaiulia. - Alba Iulia. -
1925. - 2 aug. - p. l
23.
Vataman, prof. Paul. Figuri sorocene. Voi. I / Cu prefaţă de
Pan. Halippa. - Soroca: [1940] -(Căminul Cultural judeţean „Emanuil
Gavriliţă”, Soroca)
24.
Vataman, Paul. Figuri sorocene / Cu prefaţă de Pan. Halippa. -
Ch.: Ştiinţa, 1993. - 184p.
25.
Ibidem, p. 69-70
Anexă
Legende
la imaginile din albumul realizat de Samoilă Mârza, oferit lui
Nicolae Iorga, în 1919 (erorile ortografice şi de tipar fac parte
din textul original)
“Consiliul
Dirigent al Transilvaniei. Banatului şi părţilor româneşti
din Ungaria / Rândul prim - dela stângă spre dreaptă: l. Dr.
Alexandru Vaida-Voevod. 2. Dr. Ştefan C. Pop. 3. Dr. Iuliu Maniu. 4.
Vasile Goldiş. 5. Dr. Aurel Vlad. / Rândul al doilea: 6. Dr. Morariu.
7. losif Jumanca. 8. Dr. Romul Boila. 9. Dr. Ioan Suciu. 10. Dr. Victor
Bontescu. 11. Ştefan Halită (profesor în laşi). 12. Dr.
Laurenţiu Oanea. 13. Aurel Lazar. 14. Dr. Emil Haţegan. 15. Ioan
Flueraş” (nr. 89643, 126mm.x206mm.)
“1.)
Sfinţirea primului steag Rornân la C. N. R. în Viena la 14
Noiemvrie n. 1918 în prezenţa Generalului Baron Ionel Boeriu” (nr.
89644. 118x172)
“2.)
Publicul strigând ‘’Ura! Trăiască România Mare” cu
ocaziunea Sfinţirei steagului Român la 14 Noemvrie n. în Viena”
(nr. 89645, 118x168)
“3.)
Cetirea hotărârei constituantei în Alba lulia la l Decemvrie n.
1918 din partea P. S. S episcopul Gherlei Dr. luliu Hossu. când se hotărăşte
unirea tuturor Românilor” (nr. 89646, [118x167])
“4.)
Vorbirea P. S. S. episcopul Caransebeşului Dr. Miron E. Cristea cătră
(aici şi în continuare subliniem unele erori ortografice şi de
tipar din textul albumului - M. I.) poporul din ;’Ţara Haţegului”
şi jur în Alba-Iulia la l Decemvrie n. 1918'”’ (nr. 89647.
118x167)
“5.)
Vorbirea D-lui Ministru Dr. Aurel Vlad cu ocaziunea Constituantei în Alba
Iulia la l Decemvrie n. 1918 ridicând mâna în semn de jurământ
solemn, că de aici încolo una vom fi toţi românii nedespărţiţi
pe vecie” (nr. 89648, 118x167)
“6.)
Mulţimea cântând “Deşteaptă-te Române” în Alba
lulia la l Decemvrie n. 1918" (m: 89649, 116x167)
‘’7.)
Poporul din Munţii Apuseni la constituanta din Alba-Iulia. “Munţii
noştri aur poartă...”” (nr. 89650, 116x169. fotografia lipseşte
din album)
“8.)
Martirul naţiunei Române, Stegarul Arion, care a fost împuşcat
mişeleşti din partea Ungurilor în gara Teiuş, mergând
spre Alba-Iulia, la adunarea din l Decemvrie n. 1918” (nr. 89651,
118x166)
“9.)
Poporul din comuna Galtiu gata de plecare spre Alba-Iulia în l Decemvrie
n. 1918” (nr. 89652, 118x168)
“10.)
Poporul din comuna Galtiu înainte de plecare jucând hora” (nr. 89653,
117x168)
“11.
Armata Română a Maestăţii Sale Regelui Ferdinand I al României
în Alba-lulia la 19 Decemvrie n. 1918” (nr. 89654. 119x166)
“12.)
Armata Română stând în faţa porţii Mihai Viteazul” cu
intelectualii Română din Alba -Iulia (nr. 89655. 117x168)
“13.)
Sfinţirea steagului Jandarmeriei Române în Alba lulia la 28
Decemvrie n. 1918 în prezenţa Reg. 5 de Vânători cu drapelul
dela mareseşt” (nr. 89656, 117x167)
“14.)
În aşteptarea trenului. D-şoarele Felicia Stoica şi Elena
Cirlea aşteaptă pe marele General francez Dl. Berthelot la gara
din Alba-îulia în l lan. n. 1919”’ (nr. 89657, 120x168)
“15.)
În aşteptarea trenului - Ofîcerii Românii aşteaptă
sosirea D-lui general Berthelot la Alba lulia în i Ian. n. 1919” (nr.
89658, 116x168)
“16.)
In aşteptarea trenului - Oficeri Români, membrii C. N. R. şi
intelectualii Română aşteaptă sosirea D-lui general
Berthelot la Alba-Iulia în l lan. n. 1919” (nr. 89659, 120x168)
“17.)
Sosirea trenului cu D-l general Berthelot în gara Alba-îulia la l Ian.
n. 1919” f nr. 89660, 120x16)
“18.)
Dl General Berthelot primind buchetele de flori dela D-soarele Felicia
Stoica şi Elena Cirlea la gara Alba-Iulia în l lan. n. 19T1 (nr.
8%61, 118x166)
“19.)
Dl General Berthelot primind raportul trupei Române de onore dela Dl Căpitan
Marinescu în gara Alba-Iulia în l Ian. n. 1919'” (nr. 89662. 116x168)
“20.)
Binecuvântarea Dlui Gl Berthelot prin Dl protopop Teculescu la gara
Alba-luîiaînl Ian. n. 1919” (nr. 89663. 118x171)
“21.)
Dl General Berthelot răspunde la cuvântarea Dl protopop Teculescu’”
(nr. 89664, 117x168)
‘’22.)
Dl General Berthelot vorbind cu intelectualii români din Alba-îulia
şi jur” (nr. 89665, 118x170)
“23.)
Ţăranca Elisaveta Todorescu născută Jaincău din
comuna Feneş, pe care a sărutat-o pe frunte Dl General Berthelot
zicându-I: “Du sărutul meu femeilor Române”. S-a măritat
în etate de 16 ani- azi e de 55 ani - A avut 15 copii” (nr. 89666,
170x118)
“24.)
Poporul din Zlagna şi jur în aşteptarea trenului g-I Berthelot,
în frunte cu pretorul din Zlăgua. In acest grup se află şi
femeia pe care a sărutat-o generalul Berthelot” (nr. 89667,
118x165)
“25.)
Ofiţerii Reg-lui 5 de Vânători şi ofiţerii români
Ardeleni cu intelectualii români din Alba-îulia” (nr, 89668, 118x168)
“26.)
Ofiţerii Reg-I 5 de Vânători şi intelectualii români din
Alba-Iulia” (nr. 89669, 118x167)
“27.)
Poarta Nr. I Cetăţii Alba-îulia” (nr. 89670. 114x169)
“28.)
Monumentul ridicat la jubileul de 40 de ani întâi amintirea luptei dela
Custozza, unde cum se poate citi, cei mai mulţi eroi au fost fii de
ai neamului nostru românesc” (nr. 89671, 163x116)
“29.)
În această celulă a fost ţinut închis Horia, până a
fost condus la locul- unde a fost tăiat pe roată” (nr. 89672,
118x170)
“30.)
Hora în piaţa Albei-Iuliei, cu prilejul vizitei Dlui g. Aristide
Lecca” (nr. 89673, 118x170)
“31.)
Catedrala romano-catolică din cetatea Albei-Iuliei” (nr. 89674,
118x170)
“32.)
Calea Vânătorilor” (nr. 89675, 120x171)
“33.)
Strada Mihaiu-Viteazul (nr. 89676, 118x172)
La
numerele 34-38 reproducţii cu Ioan Cloşca (1784), Nicolau Ursii
Horia (1784), Georgiu Crişianu (1784), Avram Iancu, Mihai Viteazul.
Fără
numere - reproducţii cu Horia, Cloşca. Crişan, Mihai
Viteazul, Cloşca în arest în Alba Iulia, Ştefan cel Mare. omorârea
lui Horia şi Cloşca.
|