România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

REZOLUŢIA 

celui de-al XII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti

 

Cel de-al XII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti şi-a desfăşurat lucrările la Alba Iulia în zilele de 1-3 decembrie 2008 sub semnul celei de-a 90-a aniversări a Marii Uniri.

A fost un bun prilej de a releva semnificaţia acestui important act istoric care a dus la crearea Statului naţional unitar, suveran şi independent român şi a făcut ca românii din provinciile înstrăinate să revină la matricea firească a fiinţei, să-şi vorbească limba, să contribuie împreună la sporirea valorilor naţionale şi la promovarea europenismului.

Atmosfera în care s-au desfăşurat lucrările Congresului a fost stimulată de procesul de integrare europeană a României, de angajarea ei în dialogul valoric care are loc pe continent şi în lume. Eficienţa acestui proces depinde şi de implicarea românilor din afara frontierelor actuale ale ţării.

Participanţii la Congres, care reprezintă comunităţile româneşti din 32 de ţări ale lumii, îşi exprimă dorinţa ca noul Guvern şi noul Parlament ale României să se preocupe în modul cel mai serios şi consecvent de problemele acestora, să le cunoască, să le monitorizeze şi să le rezolve cu mijloacele specifice de care dispun.

Ei consideră necesară, în acest sens, înfiinţarea unui minister special pentru relaţiile cu românii de pretutindeni (în afara graniţelor ţării se află cca. 13 milioane de români), având un personal competent şi cu împuterniciri largi, care să permită găsirea de modalităţi prompte şi eficiente de rezolvare a problemelor stringente şi particulare ale românilor din diferitele ţări. Înfiinţarea unui astfel de minister şi simplificarea mecanismelor de finanţare a proiectelor şi programelor de promovare a identităţii naţionale, a procedurilor de acordare, redobândire a cetăţeniei românilor basarabeni şi altor români care şi-o doresc, precum şi de eliberare a vizelor pentru aceştia va contribui la întărirea legăturilor cu Ţara şi a solidarităţii naţionale.

Ei apreciază că un factor important îl reprezintă instituţionalizarea Congresului Spiritualităţii Româneşti, care să prevadă un statut juridic bine conturat, un birou de conducere permanent şi puncte de reper în toate ţările populate de români.

Congresul doreşte să sensibilizeze noul Guvern şi noul Parlament al României, precum şi organismele internaţionale de resort că problema cea mai acută este satisfacerea dreptului românilor din afara hotarelor ţării de a-şi cunoaşte limba, a avea învăţământul şi a oficia slujba religioasă în limba maternă.

În acest context, semnalează existenţa unor asemenea probleme grave în Serbia, Bulgaria, Republica Moldova-Transnistria, Ucraina (regiunile Cernăuţi şi Odessa). Protestează în mod solemn împotriva legii votate de Parlamentul Republicii Moldova care interzice persoanelor cu dublă cetăţenie să ocupe funcţii administrative, lege anulată de CEDO.

Cere, totodată, respectarea adevărului ştiinţific despre denumirea corectă a limbii vorbite de români - limba română, indiferent dacă în practica uzuală este denumită altfel: «vlahă», «valahă», «moldovenească» etc. Condamnă, în acest cadru, acţiunile de politizare a acestei probleme şi toate măsurile administrative de deznaţionalizare la care sunt supuşi românii în unele ţări vecine.

Reiterează urgentarea elaborării şi promulgării unei Legi a românilor de pretutindeni, în care să fie precizat explicit etnonimul român prin formula “român”, indiferent sub ce nume sunt cunoscuţi - vlahi, valahi, vlasi, volohi, aromâni, macedoromâni, meglenoromâni, istroromâni, rumeni, gorali moldoveni. Aminteşte că a recomandat şi o ortografie comună pentru o limbă comună.

Solicită Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului României să continue şi să amplifice demersurile politico-diplomatice pe lângă organismele internaţionale vizând denunţarea Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939.

Adresează Bisericii Ortodoxe Române să accepte ca apostol al neamului, alături de Sf. Andrei, pe Sf. Pavel, în scopul refacerii unităţii de neam de o parte şi alta a Dunării, prin credinţă.

Susţine propunerea ca ziua de 15 iunie, ziua trecerii în eternitate a marelui Mihai Eminescu, să fie declarată, începând din 2009, Ziua Culturii Naţionale.

Consideră că educaţia tinerilor în spirit naţional, al respectării valorilor şi tradiţiilor străbune, al dialogului cu celelalte naţiuni şi culturi trebuie să fie o prioritate şi să fie sprijinită prin măsuri concrete. In acest scop, o deosebită importanţă o are organizarea de olimpiade naţionale şi internaţionale şi aplicarea cu consecvenţă a prevederilor Pactului Naţional pentru Educaţie, elaborat la începutul anului 2008.

Insistă pe lângă noul Guvern al României pentru a se aloca sumele necesare achitării despăgubirilor de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de a lua măsurile cuvenite pentru asigurarea personalului necesar la comisiile de la prefecturi care au de rezolvat cererile refugiaţilor, în special la Prefectura Bucureşti.

Propune înălţarea la Alba Iulia, până la aniversarea centenarului, a monumentului consacrat Marii Uniri din 1918, care trebuie să reprezinte pe toţi românii din provinciile unite.

Adoptată azi 3 decembrie 2008, în cetatea Alba Iulia