Cel de-al
XII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti şi-a
desfăşurat lucrările la Alba Iulia în zilele de 1-3
decembrie 2008 sub semnul celei de-a 90-a aniversări a Marii Uniri.
A fost un
bun prilej de a releva semnificaţia acestui important act istoric
care a dus la crearea Statului naţional unitar, suveran şi
independent român şi a făcut ca românii din provinciile înstrăinate
să revină la matricea firească a fiinţei, să-şi
vorbească limba, să contribuie împreună la sporirea
valorilor naţionale şi la promovarea europenismului.
Atmosfera în
care s-au desfăşurat lucrările Congresului a fost stimulată
de procesul de integrare europeană a României, de angajarea ei în
dialogul valoric care are loc pe continent şi în lume. Eficienţa
acestui proces depinde şi de implicarea românilor din afara
frontierelor actuale ale ţării.
Participanţii
la Congres, care reprezintă comunităţile româneşti
din 32 de ţări ale lumii, îşi exprimă dorinţa ca
noul Guvern şi noul Parlament ale României să se preocupe în
modul cel mai serios şi consecvent de problemele acestora, să le
cunoască, să le monitorizeze şi să le rezolve cu
mijloacele specifice de care dispun.
Ei consideră
necesară, în acest sens, înfiinţarea unui minister special
pentru relaţiile cu românii de pretutindeni (în afara graniţelor
ţării se află cca. 13 milioane de români), având un
personal competent şi cu împuterniciri largi, care să permită
găsirea de modalităţi prompte şi eficiente de
rezolvare a problemelor stringente şi particulare ale românilor din
diferitele ţări. Înfiinţarea unui astfel de minister
şi simplificarea mecanismelor de finanţare a proiectelor şi
programelor de promovare a identităţii naţionale, a
procedurilor de acordare, redobândire a cetăţeniei românilor
basarabeni şi altor români care şi-o doresc, precum şi de
eliberare a vizelor pentru aceştia va contribui la întărirea
legăturilor cu Ţara şi a solidarităţii naţionale.
Ei apreciază
că un factor important îl reprezintă instituţionalizarea
Congresului Spiritualităţii Româneşti, care să prevadă
un statut juridic bine conturat, un birou de conducere permanent şi
puncte de reper în toate ţările populate de români.
Congresul
doreşte să sensibilizeze noul Guvern şi noul Parlament al
României, precum şi organismele internaţionale de resort că
problema cea mai acută este satisfacerea dreptului românilor din
afara hotarelor ţării de a-şi cunoaşte limba, a avea
învăţământul şi a oficia slujba religioasă în
limba maternă.
În acest
context, semnalează existenţa unor asemenea probleme grave în
Serbia, Bulgaria, Republica Moldova-Transnistria, Ucraina (regiunile Cernăuţi
şi Odessa). Protestează în mod solemn împotriva legii votate
de Parlamentul Republicii Moldova care interzice persoanelor cu dublă
cetăţenie să ocupe funcţii administrative, lege anulată
de CEDO.
Cere,
totodată, respectarea adevărului ştiinţific despre
denumirea corectă a limbii vorbite de români - limba română,
indiferent dacă în practica uzuală este denumită altfel:
«vlahă», «valahă», «moldovenească» etc. Condamnă,
în acest cadru, acţiunile de politizare a acestei probleme şi
toate măsurile administrative de deznaţionalizare la care sunt
supuşi românii în unele ţări vecine.
Reiterează
urgentarea elaborării şi promulgării unei Legi a românilor
de pretutindeni, în care să fie precizat explicit etnonimul român
prin formula “român”, indiferent sub ce nume sunt cunoscuţi -
vlahi, valahi, vlasi, volohi, aromâni, macedoromâni, meglenoromâni,
istroromâni, rumeni, gorali moldoveni. Aminteşte că a
recomandat şi o ortografie comună pentru o limbă comună.
Solicită
Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului României să
continue şi să amplifice demersurile politico-diplomatice pe lângă
organismele internaţionale vizând denunţarea Pactului
Ribbentrop-Molotov din 1939.
Adresează
Bisericii Ortodoxe Române să accepte ca apostol al neamului, alături
de Sf. Andrei, pe Sf. Pavel, în scopul refacerii unităţii de
neam de o parte şi alta a Dunării, prin credinţă.
Susţine
propunerea ca ziua de 15 iunie, ziua trecerii în eternitate a marelui
Mihai Eminescu, să fie declarată, începând din 2009, Ziua
Culturii Naţionale.
Consideră
că educaţia tinerilor în spirit naţional, al respectării
valorilor şi tradiţiilor străbune, al dialogului cu
celelalte naţiuni şi culturi trebuie să fie o prioritate
şi să fie sprijinită prin măsuri concrete. In acest
scop, o deosebită importanţă o are organizarea de olimpiade
naţionale şi internaţionale şi aplicarea cu consecvenţă
a prevederilor Pactului Naţional pentru Educaţie, elaborat la începutul
anului 2008.
Insistă
pe lângă noul Guvern al României pentru a se aloca sumele necesare
achitării despăgubirilor de către Autoritatea Naţională
pentru Restituirea Proprietăţilor şi de a lua măsurile
cuvenite pentru asigurarea personalului necesar la comisiile de la
prefecturi care au de rezolvat cererile refugiaţilor, în special la
Prefectura Bucureşti.
Propune înălţarea
la Alba Iulia, până la aniversarea centenarului, a monumentului
consacrat Marii Uniri din 1918, care trebuie să reprezinte pe toţi
românii din provinciile unite.
Adoptată
azi 3 decembrie 2008, în cetatea Alba Iulia
|