După
o stăpânire străină îndelungată, visul de unire al
românilor din Transilvania a început să devină realitate odată
ce Regatul României a declarat război Imperiului Austro-Ungar la
14/27 august 1916, după ce la 4/17 august s-a semnat la Bucureşti
tratatul de alianţă cu Antanta, având drept punct final
realipirea Transilvaniei la Patria Mamă. Bucuria românilor a fost
imensă când trupele române au trecut Carpaţii, dar n-a fost de
lungă durată, deoarece stăpânirea austro-ungară a început
persecutarea, arestarea şi trimiterea în lagăre a
intelectualilor români transilvăneni. Astfel, printre cei ridicaţi
de la domiciliu în noaptea de 15 spre 16 august 1916 s-a numărat
şi protopopul greco-catolic Ioan Simu din Sebeş. El mai fusese
ridicat şi închis în timp ce urma cursurile seminarului teologic,
pentru faptul de a fi intonat cântecul „Deşteaptă-te române”.
După detenţia din temniţele ungare din Sopon şi Szeged,
întors acasă la Sebeş s-a implicat direct în desfăşurarea
evenimentelor ce aveau să preceadă şi să pregătească
Marea Unire. Astfel la 2 noiembrie 1918, împreună cu alţi
intelectuali sebeşeni au hotărât convocarea unei adunări
populare pentru 3 noiembrie în Piaţa Mare a oraşului. Adunarea
a fost prezidată de protopopul Ioan Simu, care a cuvântat alături
de alţi intelectuali printre care fraţii Lionel şi Lucian
Blaga, hotărându-se preluarea Primăriei şi constituirea
unui Consiliu Naţional Român, format din 28 membri în 4 noiembrie
fiind ales într-o mare adunare populară românească şi l-a
avut în frunte pe protopopul Ioan Simu. Acest Consiliu, precum şi
Garda Naţională Românească din Sebeş, formată
odată cu el, au asigurat liniştea şi normalitatea în
cadrul vidului de putere ce se formase odată cu retragerea trupelor
maghiare. În ziua de 24 noiembrie, Consiliul Naţional Român se
reorganizează, cei 26 membrii au depus în biserica ortodoxă „Învierea
Domnului” jurământul de fidelitate faţă de Consiliul Naţional
Român Central de la Arad. Textul jurământului, care se păstrează
ca autograf al proptopopului Ioan Simu, a fost compus de acesta după
modelul celui al CNR din Blaj. Preşedinte a fost ales protopopul Ioan
Simu. În aceeaşi zi în cadrul Adunării electorale a Cercului
electoral au fost aleşi delegaţii pentru Marea Adunare Naţională
de la Alba Iulia, care urma să se ţină la 1 Decembrie,
printre aceştia numărându-se şi protopopul Ioan Simu. La
26 noiembrie protopopul Ioan Simu redactează şi difuzează
un Manifest prin care invita populaţia oraşului la a păstra
ordinea şi liniştea, de a restitui bunurile însuşite în
mod ilegal. A condus de asemenea pregătirile pentru participarea sebeşenilor
la Marea Adunare de la Alba Iulia, care au fost impresionante: s-a confecţionat
un mare steag tricolor, s-au confecţionat cocarde şi steguleţe
care împodobeau carele şi cai care duceau pe români la Alba Iulia,
pe un car tras de boi a fost amenajată o platformă cu o şezătoare
românească.
Plecarea
la Alba Iulia a fost precedată de un Te Deum oficiat în Piaţa
mare a oraşului de cei doi protopopi români Simu şi
Medean.
La
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde s-a
consfinţit realipirea Transilvaniei la Patria Mamă,
delegaţia din Sebeş a contribuit la împlinirea acestui
vis milenar al poporului român.
Activitatea
Consiliului Naţional Român a continuat până la 13
februarie 1919, când s-a dizolvat conform dispoziţiei
Consiliului Dirigent.
Protopopul
Ioan Simu a fost ales deputat de Alba în cadrul primului
parlament al României Mari.
|

|
Protopopul
Ioan Simu a avut şapte copii: şase fete şi un băiat,
toţi aceştia la un loc au avut şapte copii; şase fete
şi un băiat. Acest băiat este cel ce a consemnat aceste
fapte din viaţa bunicului său, ca un remember, la cea de a 90-a
aniversare a actului Marii Uniri, aducând pe această cale mulţumiri
preotului Nicolae Dănilă pentru lucrarea sa „Sebeşul
şi Marea Unire”.
După
ce a servit timp de 33 de ani
biserica, protopopul Ioan Simu s-a pensionat în anul 1946 şi a murit
la Alba Iulia în 22 iunie 1949, fiind îngropat în cimitirul Maieri, alături
de soţia sa Eugenia (născută Ciura) şi de trei dintre
fiicele sale.
În
anul 2003, Primăria Municipiului Sebeş şi Consiliul
Municipal i-au conferit post-mortem protopopului Ioan Simu, titlul de
„Cetăţean de Onoare al Municipiului Sebeş”.
Mircea
DIMITRIU
 |
Mormantul lui Ioan SIMU |
|
|