România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Prieteni ai meleagurilor Albei: Despărtământul Astra „Mihail Kogălniceanu” – Iasi

 

 Dacă prin tradiţie Asociaţiunea pentru literatură română şi cultura poporului român înseamnă, în primul rând, spaţiul transilvan, acum se poate vorbi de realizări deosebite şi în Moldova, de pe ambele maluri ale Prutului.

Am făcut cunoştinţă cu doamna profesor Areta Moşu preşedinta Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”, la Blaj , unde am întâlnit-o, cu ocazia unei acţiuni cultural-istorice organizată împreună cu d-na prof. Silvia Pop, preşedinta Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj.

După o discuţie „operativă” cu privire la românii de dincolo de Prut, surprinzător şi plăcut impresionat, împreună, am stabilit organizarea primei acţiuni în Bucovina, la Herţa şi Cernăuţi.

În acest sens o delegaţie a Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” formată din prof. dr. Gh. Anghel, ec. I. Străjan şi N. Munteanu, sprijinită de către d-na prof. Areta Moşu, a dus cărţi colectate din Alba Iulia, şi au pus bazele unei biblioteci de carte românească la Liceul românesc Gh. Asachi de la Herţa , Drept mulţumire, corpul profesoral împreună cu elevii liceului, în final au prezentat, un spectacol, delegaţiei fundaţiei. Cu aceeaşi deplasare în Bucovina, am organizat o acţiune cu tema „Pe urmele dascălului de suflet al geniului poeziei româneşti, M. Eminescu, patriotul Aron Pumnul” la locuinţa sa, iar la mormântul acestuia din cimitirul vechi al Cernăuţului, care se află lângă cavoul familiei E. Hurmuzachi, am organizat o slujbă de pomenire cu parastas, după care ne-am deplasat la statuia poetului M. Eminescu din centrul oraşului, care a fost ridicată şi sfinţită, cu puţin timp în urmă, prin stăruinţele Societăţii M. Eminescu din Cernăuţi – prof. Ştefan Broască. La această statuie, delegaţia din Alba Iulia a păstrat  un moment de reculegere şi a depus buchete frumoase de flori, aşa cum se poate observa şi din fotografiile prezentate alăturat.

 

         Despre doamna prof. Areta Moşu, preşedinta Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi şi vicepreşedinta Asociaţiunii Relaţii cu românii de pretutindeni, publicistul Călin Ciobotari a scris în „Flacăra Iaşului” un articol cu titlul „Doamnă, mă înclin!”... „Rar, foarte rar de găsit un aliaj atât de special între simplitate şi profunzime, între modestie absolută şi forţa copleşitoare a unei personalităţi în faţa căreia nu poţi decât să te conformezi, între bunul simţ remarcabil şi maniera radicală de a aprecia... Am însoţit-o în câteva drumuri lungi, obositoare, epuizante, chiar în afara graniţelor ţării, de fiecare dată în cadrul unor evenimente legate de românii „de dincolo” fie ei din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria sau Bulgaria, fie ei mulţi sau puţini, fie ei fericiţi sau trişti.... Iubeşte ţara aceasta, însă o priveşte mereu lipsită de frontiere, e îndrăgostită de românii de pretutindeni, suferă pentru fiecare înstrăinat în parte, e, într-un fel, o Mamă a Tuturor”.

Părinţii prof. Areta Moşu s-au născut în Basarabia (Oniţcani-Criuleni şi Selemet-Tighina) şi i-au vorbit în şoaptă despre acei oameni şi locuri minunate, despre cum au rămas, tineri fiind, în România atunci când graniţele s-au închis, despre cum s-au mutat cu serviciul din sat în sat până la moartea lui Stalin (1953). În anii ’60, primesc o invitaţie şi fac o vizită la bunicii din Selemet şi apoi, în zori de zi, din viteza unui taxi au văzut satul Oniţcani şi casa tatălui. Mulţi români au trăit aceeaşi dramă de o parte şi de alta a gardurilor de sârmă ghimpată. Acum, ca preşedintă a Despărţământului Mihail Kogălniceanu, o găseşti când la Chişinău ori Cahul, Ştefan-Vodă, la Cernăuţi sau Odesa ori la Tatarbunar , la Vidin , în Voivodina sau în Valea Timocului-Serbia.

A început cu înfiinţarea de noi filiale-despărţăminte, cercuri şi biblioteci ASTRA în R. Moldova, Ucraina şi Serbia: Despărţămintele „A.T. Laurian” – Botoşani, „Ioan Sîrbul” – Criuleni (1995), „Iulia Haşdeu” – Cahul (1999), „Pan Halippa” – Edineţ (1999), „Valul lui Traian” – Tighina (2001), „Mihai Eminescu” – Străşeni (2004), Astra Ermoclia (2006), „Vasile Moga” – Feşteliţa (2007), Astra Ştefan-Vodă (2008), „Alexandru Boldur” – Anenii Noi (2007), „Petru Ştefănuc” – Ialoveni (2009) etc. În Ucraina ASTRA „Gavril Musicescu” Babele-Ismail, Asociaţia „Valul lui Traian” Glubocoe-Tatarbunar, Cercul Astra Herţa. În Serbia: Costei (1998), „Traian Bojin” – Uzdin (1999), „Valea Timocului” – Bor (2004) etc.

Încă de la înfiinţarea Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”, Iaşi (18 noiembrie 1994), Domnia Sa şi-a propus o gamă variată de manifestări şi activităţi culturale, fapt demonstrat de aprecierile unanime pe care le-a primit din partea a numeroase personalităţi din ţară şi din afara României. Printre acestea, de un succes deosebit s-au remarcat itinerariile folclorice sub genericul „Se-ntâlneşte dor cu dor” (din 1995 – 30 ediţii) în Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, cu ansamblurile folclorice: „Ciobănaşul” – Bacău, „Hora” – Suceava, „Balada” – Botoşani, „Busuioc Moldovenesc” – Iaşi, „Căluţul” – Scorniceşti, „Tălăncuţa” – Chişinău, „Opincuţa” – Reni şi „Favorit-Balta” (Ucraina).

În anul 2000, nu a lipsit nici din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, unde împreună cu tânărul ziarist Radu Ţuţuianu, au participat la manifestările organizate împotriva comuniştilor. Impresionaţi până la lacrimi de cuvintele pe care le strigau tinerii: „Opriţi rusificarea...”; „Libertate, te iubim!/ Ori învingem ori murim!” etc.

Dansau în hore largi, ţinând în mâini steguleţe roşu, galben şi albastru. Uneori, scandau: „Trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”. Obrajii erau tatuaţi cu trei culori şi strigau în continuare încăpăţânaţi: „Noi suntem români, vrem istorie românească...”.

Din câte povestea distinsa doamnă prof. Areta Moşu, bătrânii se temeau pentru viaţa tinerilor, spunând „Tatăl Nostru” şi se rugau ca tinerii să nu ajungă în Siberia. De multe ori a trecut prin vămile spre Tiraspol sau Dubăsari, îndreptându-se iarna cu ocazia Crăciunului pe stil vechi la şcolile româneşti de dincolo de Nistru (Transnistria), ducând daruri (dulciuri, cărţi, rechizite, iconiţe). La Tiraspol , deseori a ajuns cu aceste daruri la Şcoala românească nr. 20, care în prezent poartă denumirea de Liceul „Lucian Blaga”, trecând mai întâi pe lângă statuia lui Lenin din marmură roşie, în vreme ce pe aceeaşi stradă se odihnesc ostaşii căzuţi în războiul de eliberare „de sub asuprirea moldovenească”. Nu lipseşte nici tancul verde cu stea roşie. Dar, în deplasările folclorice pe care le-a organizat, a transportat în anul 2003 bustul lui Mihai Eminescu prin Criuleni-Transnistria spre Balta (fosta capitală a R.S.S. Moldoveneşti), trecând  Nistrul pe lângă hidrocentrala construită numai pe partea dreaptă a Transnistriei. Cu bustul lui Eminescu, donat de Primăria Botoşani Astrei ieşene, astriştii împreună cu ansamblul focloric profesionist „Căluşul” au străbătut drumurile prin localităţi unde trăiesc şi români: Balta, Babele, Borisauca, Tatarbunar, Utconosovca, Glubocoe, Sărata etc. până la Odesa la Consulatul României, unde a fost depus bustul poetului. De atunci, din 2003, românii aşteaptă să fie pus bustul poetului pe soclu...?!

Ca şi celelalte programe internaţionale, doamna profesor a iniţiat din anul 2005 itinerarul cultural „Deniile Eminesciene” (16 ediţii). Itinerarele au fost stabilite pe trasee reprezentative pentru coordonatele spiritualităţii româneşti moderne şi contemporane ale comunităţilor româneşti din jurul României şi nu numai: Chişinău, Criuleni, Oniţcani, Orhei, Edineţ, Parcova, Cahul, Balta, Borisauca, Glubocoe, Cartal, Odesa, Sărata, Babele, Năsăud, Beclean, Ipoteşti, Botoşani, Putna, Suceava, Bucureşti, Braşov, Săcele, Plevna, Griviţa, Vârşeţ, Costei, Sarcia, Torac, Străşeni, Târgu-Mureş, Blaj, Alba Iulia, Gyula, Cernăuţi, Herţa, Hotin etc.

Cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba şi al atenţiei acordate de preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” împreună cu Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi a reuşit şi a organizat în bune condiţii şi cu multă eficienţă, anual „Deniile Eminesciene” şi Taberele de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă la noi” la care au participat tineri români din Bucovina, Bulgaria, Serbia şi mai ales din Basarabia, cuprinzând tineri de la Edineţ până la Cahul şi chiar şi de dincolo de Nistru, de la Grigoriopol.

De asemenea, datorită bunelor relaţii şi a colaborărilor existente permanent, cu d-na Areta Moşu, am reuşit ca în decursul timpului să organizăm sau să participăm la o serie de manifestări importante în Basarabia, Iaşi, Putna, Bucureşti sau pe meleagurile Albei.

Între aceste amintim doar participarea unei delegaţii albaiuliene conduse de scriitorul Ion Mărgineanu la dezvelirea unei statui măreţe la Edineţ a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi organizarea în amintirea scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea, un moment de reculegere cu o slujbă de parastas la mormântul acestuia din cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

Prin florile şi pământul adus de la Alba Iulia şi presărat peste mormântul patriotului român, deşi cu multă întârziere, ardelenii au dorit să-i mulţumească sub această formă modestă, pentru sacrificiile efectuate în vederea Unităţii Neamului Românesc. Barbu Ştefănescu Delavrancea a decedat în ziua de 29 aprilie 1918 după înrobitoarea pace de la Buftea încheiată de regele Ferdinand la data de 24 aprilie 1918, fără să-şi vadă visul împlinit – Unirea cea Mare de la 1 decembrie 1918).

Un câştig deosebit al Deniilor Eminesciene este cel al întâlnirii şi comunicării dintre românii din diferite zone româneşti aflate în afara ţării. De asemenea, s-au dezvelit plăci comemorative şi busturi reprezentative la Bucureşti , Năsăud, Beclean şi Săcele.

Pentru tinerii care sunt chemaţi să construiască o Europă nouă, în unitate şi diversitate, în cooperare şi respect reciproc, se înscriu: Concursul Internaţional de artă plastică „N. N. Tonitza” ( 8 ediţii), Concursul de fizică „Ştefan Procopiu” al elevilor români de pretutindeni (16 ediţii), Concursul de creaţie literară „Veronica Micle” (14 ediţii).

Nu este uşor ca în fiecare an să aduni între 200-400 de elevi şi studenţi din R. Moldova, Ucraina, Serbia sau Bulgaria, care să posede paşapoarte şi vize, să vină însoţiţi de cadre didactice şi să-şi petreacă o săptămâna vacanţa de vară în familii din Transilvania sau în tabere organizate în diverse localităţi din România. Au fost vizitate numeroase locuri de rezonanţă pentru cultura românească, şi-au perfecţionat limba română şi au participat la diverse momente importante pentru vârsta copilăriei. Mulţi dintre aceşti tineri s-au odihnit şi în judeţul Alba cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba, preşedinte ing. Ion Dumitrel şi al Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia – Î.P.S. Andrei.

De o deosebită apreciere s-au bucurat acţiunile de înalt nivel ştiinţific, organizate la Iaşi - Conferinţele şi Simpozioanele ASTREI (12 ediţii), care au format obiectul unor demersuri publicistice. La simpozioanele organizate de doamna Areta Moşu, la Iaşi , Chişinău şi Cahul au participat specialişti de prestigiu internaţional în studierea limbii, literaturii, istoriei şi etnografiei româneşti, din Marea Britanic, Austria, Germania, Italia, Ucraina, R. Moldova şi România.

Începând din 2006, doamna preşedintă s-a aplecat mai mult asupra chestiunilor legate de românii din afara graniţelor ţării. Astfel, a organizat anual simpozioane internaţionale cu titlul „Românii din afara graniţelor ţării” - Coordonate istorice şi internaţionale în cadru european (2007) sau Legături istorice - 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România - Iaşi-Chişinău (aprilie 2008). Toate ediţiile au beneficiat de sprijinul direct al unor organisme de prestigiu din România: Guvernul României - Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni, Academia Română - Filiala Iaşi, Universitatea „Alexandru loan Cuza” Iaşi, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi etc.

Sub directa îndrumare a doamnei prof. Areta Moşu sunt publicate diferite reviste, anuare; iar din 1995 apare trimestrial „Revista română” - o revistă a românilor de pretutindeni, de promovare a valorilor românismului şi menţinere a interesului pentru cauza naţională. Publicaţia apare într-un tiraj de 1000 de exemplare şi se difuzează gratuit în ţară şi în comunităţile româneşti din R. Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Macedonia, Austria, Germania, Italia, Franţa, Canada, Mexic, Danemarca etc.

Revista „Chronos. Revistă de istorie” se editează semestrial din anul 2003 de cercul de istorie „Gh. I. Brătianu”, aflat sub patronajul ASTREI ieşene şi „Constelaţii ieşene”- revista organizaţiei de tineret. Prin această revistă se încearcă „promovarea activităţilor în care sunt angrenaţi tinerii astrişti din Iaşi”, şi a imaginii Despărţământului „Mihail Kogălniceanu...” [...]. „Din organizaţia noastră fac parte nu doar tinerii astrişti din România, ci şi din R. Moldova şi Ucraina...“

O tradiţie în cadrul Asociaţiunii încă din veacul al XlX-Iea reprezintă o altă formă de manifestare a solidarităţii cu românii din comunităţile aflate în jurul României. Această tradiţie a fost reluată de doamna preşedintă, prin bursele acordate unor elevi şi studenţi români din Basarabia şi Albania aflaţi la studii în Iaşi (Eldira Papaj şi Mirela Dhanai din Albania şi Elena Popa şi Alina Marin din Basarabia), burse susţinute financiar de Episcopia Romano-Catolică din Iaşi.

De remarcat este şi un alt aspect foarte important pentru menţinerea contactelor şi a bunelor relaţii cu diferite organisme ale statului, asociaţii, sponsori, persoane, instituţii, prin bogata şi vasta corespondenţă şi administrarea unui blog (internet) prin care se asigură publicitatea manifestărilor Asociaţiunii.

Încheiem cu opinii exprimate foarte recent. Astfel, se menţionează că „pentru aceste activităţi relatate, dar şi pentru alte activităţi despre care nu am reuşit să scriem, întreg grupul dorim să menţionăm încă o dată că am fost încântaţi de extraordinara şi fructuoasa activitate a doamnei Areta Moşu, care, împreună cu colectivul nobil al ASTREI, înzestrat cu spirit de abnegaţie şi generos, poartă icoana românismului în atâtea ţări şi aprinde lumânările dragostei de neam şi ţară în atâtea suflete româneşti, dorindu-le putere şi voinţă în continuare, har şi înţelepciune, roade şi victorii mari pentru unirea tuturor românilor într-o credinţă, un cuget şi o simţire”. Sunt cuvinte scrise în publicaţia „Universitas” din 5 septembrie 2010, de către conf. univ. dr. Ioana Axentii, lector superior drd. Măria Barbă, studenta anul II Elena Răileanu, toate de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, în articolul intitulat „Cu ASTRA într-o excursie spirituală la Iaşi şi Botoşani”.

 ec. Ion STRĂJAN