Dacă
prin tradiţie Asociaţiunea pentru literatură română
şi cultura poporului român înseamnă, în primul rând, spaţiul
transilvan, acum se poate vorbi de realizări deosebite şi în
Moldova, de pe ambele maluri ale Prutului.
Am
făcut cunoştinţă cu doamna profesor Areta Moşu
preşedinta Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”,
la Blaj
, unde am întâlnit-o,
cu ocazia unei acţiuni cultural-istorice organizată împreună
cu d-na prof. Silvia Pop, preşedinta Despărţământului
„Timotei Cipariu” Blaj.
După
o discuţie „operativă” cu privire la românii de dincolo de
Prut, surprinzător şi plăcut impresionat, împreună,
am stabilit organizarea primei acţiuni în Bucovina,
la Herţa
şi Cernăuţi.
În
acest sens o delegaţie a Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru
unitatea şi integritatea României” formată din prof. dr. Gh.
Anghel, ec. I. Străjan şi N. Munteanu, sprijinită de către
d-na prof. Areta Moşu, a dus cărţi colectate din Alba
Iulia, şi au pus bazele unei biblioteci de carte românească
la Liceul
românesc Gh.
Asachi de
la Herţa
, Drept mulţumire,
corpul profesoral împreună cu elevii liceului, în final au
prezentat, un spectacol, delegaţiei fundaţiei. Cu aceeaşi
deplasare în Bucovina, am organizat o acţiune cu tema „Pe urmele
dascălului de suflet al geniului poeziei româneşti, M.
Eminescu, patriotul Aron Pumnul” la locuinţa sa, iar la mormântul
acestuia din cimitirul vechi al Cernăuţului, care se află lângă
cavoul familiei E. Hurmuzachi, am organizat o slujbă de pomenire cu
parastas, după care ne-am deplasat la statuia poetului M. Eminescu
din centrul oraşului, care a fost ridicată şi sfinţită,
cu puţin timp în urmă, prin stăruinţele Societăţii
M. Eminescu din Cernăuţi – prof. Ştefan Broască. La
această statuie, delegaţia din Alba Iulia a păstrat
un moment de reculegere şi a depus buchete frumoase de flori,
aşa cum se poate observa şi din fotografiile prezentate alăturat.
Despre doamna prof. Areta Moşu, preşedinta Despărţământului
„Mihail Kogălniceanu” Iaşi şi vicepreşedinta
Asociaţiunii Relaţii cu românii de pretutindeni,
publicistul Călin Ciobotari a scris în „Flacăra Iaşului”
un articol cu titlul „Doamnă, mă înclin!”... „Rar,
foarte rar de găsit un aliaj atât de special între simplitate
şi profunzime, între modestie absolută şi forţa
copleşitoare a unei personalităţi în faţa căreia
nu poţi decât să te conformezi, între bunul simţ
remarcabil şi maniera radicală de a aprecia... Am însoţit-o
în câteva drumuri lungi, obositoare, epuizante, chiar în afara
graniţelor ţării, de fiecare dată în cadrul
unor evenimente legate de românii „de dincolo” fie ei din
Republica Moldova, Ucraina, Ungaria sau Bulgaria, fie ei mulţi
sau puţini, fie ei fericiţi sau trişti.... Iubeşte
ţara aceasta, însă o priveşte mereu lipsită de
frontiere, e îndrăgostită de românii de pretutindeni,
suferă pentru fiecare înstrăinat în parte, e, într-un
fel, o Mamă a Tuturor”. |
|
Părinţii
prof. Areta Moşu s-au născut în Basarabia (Oniţcani-Criuleni
şi Selemet-Tighina) şi i-au vorbit în şoaptă despre
acei oameni şi locuri minunate, despre cum au rămas, tineri
fiind, în România atunci când graniţele s-au închis, despre cum
s-au mutat cu serviciul din sat în sat până la moartea lui Stalin
(1953). În anii ’60, primesc o invitaţie şi fac o vizită
la bunicii din Selemet şi apoi, în zori de zi, din viteza unui taxi
au văzut satul Oniţcani şi casa tatălui. Mulţi
români au trăit aceeaşi dramă de o parte şi de alta a
gardurilor de sârmă ghimpată. Acum, ca preşedintă a
Despărţământului Mihail Kogălniceanu, o găseşti
când
la Chişinău
ori Cahul,
Ştefan-Vodă,
la Cernăuţi
sau Odesa ori
la Tatarbunar
,
la Vidin
, în
Voivodina sau în Valea Timocului-Serbia.
A
început cu înfiinţarea de noi filiale-despărţăminte,
cercuri şi biblioteci ASTRA în R. Moldova, Ucraina şi Serbia:
Despărţămintele „A.T. Laurian” – Botoşani,
„Ioan Sîrbul” – Criuleni (1995), „Iulia Haşdeu” – Cahul
(1999), „Pan Halippa” – Edineţ (1999), „Valul lui Traian”
– Tighina (2001), „Mihai Eminescu” – Străşeni (2004),
Astra Ermoclia (2006), „Vasile Moga” – Feşteliţa (2007),
Astra Ştefan-Vodă (2008), „Alexandru Boldur” – Anenii Noi
(2007), „Petru Ştefănuc” – Ialoveni (2009) etc. În
Ucraina ASTRA „Gavril
Musicescu” Babele-Ismail, Asociaţia „Valul lui Traian”
Glubocoe-Tatarbunar, Cercul Astra Herţa. În Serbia: Costei (1998),
„Traian Bojin” – Uzdin (1999), „Valea Timocului” – Bor (2004)
etc.
Încă
de la înfiinţarea Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”,
Iaşi (18 noiembrie 1994), Domnia Sa şi-a propus o gamă
variată de manifestări şi activităţi culturale,
fapt demonstrat de aprecierile unanime pe care le-a primit din partea a
numeroase personalităţi din ţară şi din afara României.
Printre acestea, de un succes deosebit s-au remarcat itinerariile
folclorice sub genericul „Se-ntâlneşte dor cu dor” (din 1995 –
30 ediţii) în Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, cu
ansamblurile folclorice: „Ciobănaşul” – Bacău,
„Hora” – Suceava, „Balada” – Botoşani, „Busuioc
Moldovenesc” – Iaşi, „Căluţul” – Scorniceşti,
„Tălăncuţa” – Chişinău, „Opincuţa”
– Reni şi „Favorit-Balta” (Ucraina).
În
anul 2000, nu a lipsit nici din Piaţa Marii Adunări Naţionale
din Chişinău, unde împreună cu tânărul ziarist Radu
Ţuţuianu, au participat la manifestările organizate împotriva
comuniştilor. Impresionaţi până la lacrimi de cuvintele pe
care le strigau tinerii: „Opriţi rusificarea...”; „Libertate,
te iubim!/ Ori învingem ori murim!” etc.
Dansau
în hore largi, ţinând în mâini steguleţe roşu, galben
şi albastru. Uneori, scandau: „Trăiască Moldova, Ardealul
şi Ţara Românească”. Obrajii erau tatuaţi cu trei
culori şi strigau în continuare încăpăţânaţi:
„Noi suntem români, vrem istorie românească...”.
Din
câte povestea distinsa doamnă prof. Areta Moşu, bătrânii
se temeau pentru viaţa tinerilor, spunând „Tatăl Nostru”
şi se rugau ca tinerii să nu ajungă în Siberia. De multe
ori a trecut prin vămile spre Tiraspol sau Dubăsari, îndreptându-se
iarna cu ocazia Crăciunului pe stil vechi la şcolile româneşti
de dincolo de Nistru (Transnistria), ducând daruri (dulciuri, cărţi,
rechizite, iconiţe).
La Tiraspol
, deseori a
ajuns cu aceste daruri la Şcoala românească nr. 20, care în
prezent poartă denumirea de Liceul „Lucian Blaga”, trecând mai
întâi pe lângă statuia lui Lenin din marmură roşie, în
vreme ce pe aceeaşi stradă se odihnesc ostaşii căzuţi
în războiul de eliberare „de sub asuprirea moldovenească”.
Nu lipseşte nici tancul verde cu stea roşie. Dar, în deplasările
folclorice pe care le-a organizat, a transportat în anul 2003 bustul lui
Mihai Eminescu prin Criuleni-Transnistria spre Balta (fosta capitală
a R.S.S. Moldoveneşti), trecând
Nistrul pe lângă hidrocentrala construită numai pe
partea dreaptă a Transnistriei. Cu bustul lui Eminescu, donat de Primăria
Botoşani Astrei ieşene, astriştii împreună cu
ansamblul focloric profesionist „Căluşul” au străbătut
drumurile prin localităţi unde trăiesc şi români:
Balta, Babele, Borisauca, Tatarbunar, Utconosovca, Glubocoe, Sărata
etc. până
la Odesa
la Consulatul
României, unde a fost depus bustul poetului. De atunci, din 2003, românii
aşteaptă să fie pus bustul poetului pe soclu...?!
Ca
şi celelalte programe internaţionale, doamna profesor a iniţiat
din anul 2005 itinerarul cultural „Deniile Eminesciene” (16 ediţii).
Itinerarele au fost stabilite pe trasee reprezentative pentru coordonatele
spiritualităţii româneşti moderne şi contemporane ale
comunităţilor româneşti din jurul României şi nu
numai: Chişinău, Criuleni, Oniţcani, Orhei, Edineţ,
Parcova, Cahul, Balta, Borisauca, Glubocoe, Cartal, Odesa, Sărata,
Babele, Năsăud, Beclean, Ipoteşti, Botoşani, Putna,
Suceava, Bucureşti, Braşov, Săcele, Plevna, Griviţa, Vârşeţ,
Costei, Sarcia, Torac, Străşeni, Târgu-Mureş, Blaj, Alba
Iulia, Gyula, Cernăuţi, Herţa, Hotin etc.
Cu
sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba şi al atenţiei
acordate de preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Fundaţia
„Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” împreună
cu Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi
a reuşit şi a organizat în bune condiţii şi cu multă
eficienţă, anual „Deniile Eminesciene” şi Taberele de
Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă la
noi” la care au participat tineri români din Bucovina, Bulgaria, Serbia
şi mai ales din Basarabia, cuprinzând tineri de
la Edineţ
până
la Cahul
şi chiar
şi de dincolo de Nistru, de
la Grigoriopol.
De
asemenea, datorită bunelor relaţii şi a colaborărilor
existente permanent, cu d-na Areta Moşu, am reuşit ca în
decursul timpului să organizăm sau să participăm la o
serie de manifestări importante în Basarabia, Iaşi, Putna,
Bucureşti sau pe meleagurile Albei.
Între
aceste amintim doar participarea unei delegaţii albaiuliene conduse
de scriitorul Ion Mărgineanu la dezvelirea unei statui măreţe
la Edineţ
a
domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi
organizarea în amintirea scriitorului Barbu Ştefănescu
Delavrancea, un moment de reculegere cu o slujbă de parastas la mormântul
acestuia din cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
Prin
florile şi pământul adus de
la Alba Iulia
şi presărat
peste mormântul patriotului român, deşi cu multă întârziere,
ardelenii au dorit să-i mulţumească sub această formă
modestă, pentru sacrificiile efectuate în vederea Unităţii
Neamului Românesc. Barbu Ştefănescu Delavrancea a decedat în
ziua de 29 aprilie 1918 după înrobitoarea pace de
la Buftea
încheiată
de regele Ferdinand la data de 24 aprilie 1918, fără să-şi
vadă visul împlinit – Unirea cea Mare de la 1 decembrie 1918).
Un
câştig deosebit al Deniilor Eminesciene este cel al întâlnirii
şi comunicării dintre românii din diferite zone româneşti
aflate în afara ţării. De asemenea, s-au dezvelit plăci
comemorative şi busturi reprezentative
la Bucureşti
, Năsăud,
Beclean şi Săcele.
Pentru
tinerii care sunt chemaţi să construiască o Europă nouă,
în unitate şi diversitate, în cooperare şi respect reciproc,
se înscriu: Concursul Internaţional de artă plastică „N.
N. Tonitza” ( 8 ediţii), Concursul de fizică „Ştefan
Procopiu” al elevilor români de pretutindeni (16 ediţii),
Concursul de creaţie literară „Veronica Micle” (14 ediţii).
Nu
este uşor ca în fiecare an să aduni între 200-400 de elevi
şi studenţi din R. Moldova, Ucraina, Serbia sau Bulgaria, care să
posede paşapoarte şi vize, să vină însoţiţi
de cadre didactice şi să-şi petreacă o săptămâna
vacanţa de vară în familii din Transilvania sau în tabere
organizate în diverse localităţi din România. Au fost vizitate
numeroase locuri de rezonanţă pentru cultura românească,
şi-au perfecţionat limba română şi au participat la
diverse momente importante pentru vârsta copilăriei. Mulţi
dintre aceşti tineri s-au odihnit şi în judeţul Alba cu
sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba, preşedinte
ing. Ion Dumitrel şi al Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia – Î.P.S.
Andrei.
De
o deosebită apreciere s-au bucurat acţiunile de înalt nivel
ştiinţific, organizate
la Iaşi
- Conferinţele
şi Simpozioanele ASTREI (12 ediţii), care au format obiectul
unor demersuri publicistice. La simpozioanele organizate de doamna Areta
Moşu,
la Iaşi
, Chişinău
şi Cahul au participat specialişti de prestigiu internaţional
în studierea limbii, literaturii, istoriei şi etnografiei româneşti,
din Marea Britanic, Austria, Germania, Italia, Ucraina, R. Moldova şi
România.
Începând
din 2006, doamna preşedintă s-a aplecat mai mult asupra
chestiunilor legate de românii din afara graniţelor ţării.
Astfel, a organizat anual simpozioane internaţionale cu titlul „Românii
din afara graniţelor ţării” - Coordonate istorice şi
internaţionale în cadru european (2007) sau Legături istorice -
90 de ani de
la Unirea
Basarabiei
cu România -
Iaşi-Chişinău (aprilie 2008). Toate ediţiile au
beneficiat de sprijinul direct al unor organisme de prestigiu din România:
Guvernul României - Departamentul pentru Relaţii cu Românii de
Pretutindeni, Academia Română - Filiala Iaşi, Universitatea
„Alexandru loan Cuza” Iaşi, Institutul de Istorie „A. D.
Xenopol” Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi etc.
Sub
directa îndrumare a doamnei prof. Areta Moşu sunt publicate diferite
reviste, anuare; iar din 1995 apare trimestrial „Revista română”
- o revistă a românilor de pretutindeni, de promovare a valorilor
românismului şi menţinere a interesului pentru cauza naţională.
Publicaţia apare într-un tiraj de 1000 de exemplare şi se
difuzează gratuit în ţară şi în comunităţile
româneşti din R. Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Macedonia,
Austria, Germania, Italia, Franţa, Canada, Mexic, Danemarca etc.
Revista
„Chronos. Revistă de istorie” se editează semestrial din
anul 2003 de cercul de istorie „Gh. I. Brătianu”, aflat sub
patronajul ASTREI ieşene şi „Constelaţii ieşene”-
revista organizaţiei de tineret. Prin această revistă se încearcă
„promovarea activităţilor în care sunt angrenaţi tinerii
astrişti din Iaşi”, şi a imaginii Despărţământului
„Mihail Kogălniceanu...” [...]. „Din organizaţia noastră
fac parte nu doar tinerii astrişti din România, ci şi din R.
Moldova şi Ucraina...“
O
tradiţie în cadrul Asociaţiunii încă din veacul al
XlX-Iea reprezintă o altă formă de manifestare a solidarităţii
cu românii din comunităţile aflate în jurul României. Această
tradiţie a fost reluată de doamna preşedintă, prin
bursele acordate unor elevi şi studenţi români din Basarabia
şi Albania aflaţi la studii în Iaşi (Eldira Papaj şi
Mirela Dhanai din Albania şi Elena Popa şi Alina Marin din
Basarabia), burse susţinute financiar de Episcopia Romano-Catolică
din Iaşi.
De
remarcat este şi un alt aspect foarte important pentru menţinerea
contactelor şi a bunelor relaţii cu diferite organisme ale
statului, asociaţii, sponsori, persoane, instituţii, prin bogata
şi vasta corespondenţă şi administrarea unui blog
(internet) prin care se asigură publicitatea manifestărilor
Asociaţiunii.
Încheiem
cu opinii exprimate foarte recent. Astfel, se menţionează că
„pentru aceste activităţi relatate, dar şi pentru alte
activităţi despre care nu am reuşit să scriem, întreg
grupul dorim să menţionăm încă o dată că am
fost încântaţi de extraordinara şi fructuoasa activitate a
doamnei Areta Moşu, care, împreună cu colectivul nobil al
ASTREI, înzestrat cu spirit de abnegaţie şi generos, poartă
icoana românismului în atâtea ţări şi aprinde lumânările
dragostei de neam şi ţară în atâtea suflete româneşti,
dorindu-le putere şi voinţă în continuare, har şi înţelepciune,
roade şi victorii mari pentru unirea tuturor românilor într-o
credinţă, un cuget şi o simţire”. Sunt
cuvinte scrise în publicaţia „Universitas” din 5 septembrie
2010, de către conf. univ. dr. Ioana Axentii, lector superior drd. Măria
Barbă, studenta anul II Elena Răileanu, toate de
la
Universitatea
de Stat
„Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, în articolul intitulat „Cu
ASTRA într-o excursie spirituală
la Iaşi
şi Botoşani”.
ec. Ion STRĂJAN
|
|