România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Rezoluţie

 Privind poziţia Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de pretutindeni, 

în legătură cu ofensiva revizionistă maghiară, în problema Transilvaniei

   

În decursul istoriei, poporul român a promovat relaţii de bună comunicare şi convieţuire cu toate naţionalităţile conlocuitoare, inclusiv cu etnicii maghiari din Transilvania, înainte şi după Marea Unire.

Istoria consemnează numeroase momente de solidaritate a românilor şi maghiarilor din Transilvania în lupta comună împotriva Imperiului habsburgic.

Este relevant faptul că minoritatea maghiară din Transilvania s-a situat alături de celelalte minorităţi, recunoscând Actul istoric al Unirii Transilvaniei cu România, de la l Decembrie 1918. Stau mărturie declaraţiile elocvente, ale conducătorilor minorităţii maghiare, înainte şi după Marea Unire,

În perioada postbelică, minoritatea maghiară a convieţuit paşnic cu poporul român şi s-a bucurat de toate drepturile prevăzute în Tratatul de la Trianon , de la Versailies şi celelalte acte diplomatice adoptate de Conferinţa de Pace de la Paris din anii 1918- 1920.

În aceste condiţii a avut loc afirmarea multivalentă a culturii maghiare şi valorizarea ei pe plan naţional şi internaţional. Reprezentanţii minorităţii maghiare în aceeaşi perioadă postbelică au făcut parte din Parlamentul României şi Consiliile locale, municipale, orăşeneşti şi comunale, au exercitat funcţia de senatori, deputaţi şi consilieri aleşi etc.

În societatea românească postdecembristă minoritatea maghiară a devenit un partener de guvernare pentru aproape toate guvernele României, a dobândit numeroase alte drepturi şi libertăţi în plan economic, cultural şi religios etc, beneficiind chiar de unele demnităţi la cel mai înalt nivel, în structurile parlamentare şi guvernamentale ale României.

În mod paradoxal, unele cercuri ale revizionismului şi iredentismului maghiar de peste hotare, ca şi din ţară, ignorând toate aceste valori ale democraţiei de care beneficiază minoritatea maghiară din România, au declanşat o ofensivă permanentă, o campanie de denigrare şi subminare a statului român naţional unitar, cu scopul destabilizării acestuia şi dezafectarea Unităţii noastre Naţionale, a integrităţii teritoriale. Liga Culturală Română nu poate rămâne indiferentă faţă de provocările tot mai agresive ale iredentismului maghiar şi consideră de datoria sa ca, de la Tribuna Congresului Spiritualităţii Româneşti, ediţia a XIV-a, să adopte o atitudine fermă de respingere, dezavuare şi condamnare a tuturor acţiunilor antiromâneşti, care încalcă flagrant Suveranitatea, Independenţa şi Unitatea Naţională a statului român.

Liga Culturală are o datorie morală, patriotică să intervină în acest moment crucial, de sfidare şi subminare a securităţii naţionale, ţinând seama de faptul că ea s-a înfiinţat, în primul rând pentru apărarea cauzei naţionale româneşti din Transilvania şi a militat necontenit, timp de peste trei decenii (1890-1918), pentru înfăptuirea idealului secular, legitim al Unirii Transilvaniei cu România, fiind Statul major, Port-Drapelul Mişcării pentru Unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional suveran, Liga Culturală Română îşi exprimă îngrijorarea sa în legătură cu numeroasele concesii, compromisuri grave făcute de actuala guvernare, dar şi de cele anterioare, din interese politice meschine, dintre care menţionăm:

1. Acceptarea statutului de partid politic al UDMR-ului care, în realitate, este o organizaţie culturală neguvernamentală, de aici decurgând toate consecinţele reprobabile, privind încălcarea interesului naţional.

2. Tolerarea unor ilegalităţi în ceea ce priveşte patrimoniul naţional economic şi cultural din Transilvania.

3. Acceptarea unor simboluri şi manifestări publice cu semnificaţie iredentistă, organizate pe teritoriul Transilvaniei de către organizaţii civile şi paramilitare din Ungaria cu sprijinul autorităţilor locale, pro UDMR-iste din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

4. Acordarea de privilegii inadmisibile, inexistente în alte state europene în ceea ce   priveşte organizarea   învăţământului   în   limba   maghiară   şi   discriminarea învăţământului românesc.

5. Discriminarea românilor la angajarea în funcţii publice sau în învăţământ prin obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare, ceea ce a dus la exodul confraţilor noştri în alte judeţe ale ţării.

În mod deosebit Liga Culturală atrage atenţia cu privire la Proiectul de lege al Guvernului Boc privind aşa zisa reformă din domeniul Educaţiei Naţionale, avertizând că prin prevederile acestuia se promovează, în mod abuziv, privilegiile minorităţii maghiare, situaţie fără precedent în Uniunea Europeană. În acelaşi timp atragem atenţia asupra faptului că prevederile acestui proiect de lege aduce în fapt grave prejudicii şi minorităţii maghiare, întrucât, prin necunoaşterea limbii de stat a României, celor care urmează cursurile exclusiv în limba maghiară li se îngrădesc posibilităţile de afirmare.

6. Insistenţa pentru adoptarea acestui proiect reflectă un interes politic major, un troc între UDMR şi actualul guvern, care încalcă Constituţia României.

7. Liga Culturală îşi reafirmă poziţia sa de respingere, de condamnare a diversiunii UDMR-ului privind constituirea aşa numitului  Ţinut Secuiesc,  care reprezintă o tentativă aberantă, abuzivă de constituire a unui mini stat maghiar în inima Transilvaniei. La recesământul din 2002, minoritatea secuiască a înregistrat câteva sute de persoane. Şi atunci cui prodest o asemenea ficţiune statală?

8. Mai grav este faptul că, recent, pe 19 XI a.c. Parlamentul de la Budapesta a găzduit alte acţiuni consacrate dobândirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, ceea ce sfidează respectarea suveranităţii statului român către o ţară membră a Uniunii Europene.

9. Considerăm absolut legitim ca Guvernul României să solicite pe căi diplomatice, în virtutea principiului reciprocităţii, ca şi minoritatea românească din Ungaria să beneficieze de aceleaşi drepturi şi libertăţi pe care statul nostru le acordă tuturor comunităţilor etnice, inclusiv celei maghiare.

10. Congresul Spiritualităţii Româneşti, ediţia a XIV-a, îşi exprimă dezaprobarea şi indignarea faţă de măsura profund antidemocratică a autorităţilor maghiare privind interdicţia derulării unui concert de muzică clasică în sala Teatrului Naţional de la Budapesta , cu prilejul Zilei Naţionale a României şi consideră acest gest drept încă un semn al atitudinii lipsite de luciditate şi raţiune a forţelor revizioniste.

 Alba Iulia, 30.12.2010