În
decursul istoriei, poporul român a promovat relaţii de bună
comunicare şi convieţuire cu toate naţionalităţile
conlocuitoare, inclusiv cu etnicii maghiari din Transilvania, înainte
şi după Marea Unire.
Istoria
consemnează numeroase momente de solidaritate a românilor şi
maghiarilor din Transilvania în lupta comună împotriva Imperiului
habsburgic.
Este
relevant faptul că minoritatea maghiară din Transilvania s-a
situat alături de celelalte minorităţi, recunoscând Actul
istoric al Unirii Transilvaniei cu România, de la l Decembrie 1918. Stau
mărturie declaraţiile elocvente, ale conducătorilor minorităţii
maghiare, înainte şi după Marea Unire,
În
perioada postbelică, minoritatea maghiară a convieţuit paşnic
cu poporul român şi s-a bucurat de toate drepturile prevăzute
în Tratatul de
la
Trianon
,
de
la
Versailies
şi celelalte acte diplomatice adoptate de Conferinţa de Pace de
la
Paris
din anii 1918- 1920.
În
aceste condiţii a avut loc afirmarea multivalentă a culturii
maghiare şi valorizarea ei pe plan naţional şi internaţional.
Reprezentanţii minorităţii maghiare în aceeaşi
perioadă postbelică au făcut parte din Parlamentul României
şi Consiliile locale, municipale, orăşeneşti şi
comunale, au exercitat funcţia de senatori, deputaţi şi
consilieri aleşi etc.
În
societatea românească postdecembristă minoritatea maghiară
a devenit un partener de guvernare pentru aproape toate guvernele României,
a dobândit numeroase alte drepturi şi libertăţi în plan
economic, cultural şi religios etc, beneficiind chiar de unele demnităţi
la cel mai înalt nivel, în structurile parlamentare şi
guvernamentale ale României.
În
mod paradoxal, unele cercuri ale revizionismului şi iredentismului
maghiar de peste hotare, ca şi din ţară, ignorând toate
aceste valori ale democraţiei de care beneficiază minoritatea
maghiară din România, au declanşat o ofensivă permanentă,
o campanie de denigrare şi subminare a statului român naţional
unitar, cu scopul destabilizării acestuia şi dezafectarea Unităţii
noastre Naţionale, a integrităţii teritoriale. Liga
Culturală Română nu poate rămâne indiferentă faţă
de provocările tot mai agresive ale iredentismului maghiar şi
consideră de datoria sa ca, de
la
Tribuna Congresului
Spiritualităţii Româneşti, ediţia a XIV-a, să
adopte o atitudine fermă de respingere, dezavuare şi condamnare
a tuturor acţiunilor antiromâneşti, care încalcă flagrant
Suveranitatea, Independenţa şi Unitatea Naţională a
statului român.
Liga
Culturală are o datorie morală, patriotică să intervină
în acest moment crucial, de sfidare şi subminare a securităţii
naţionale, ţinând seama de faptul că ea s-a înfiinţat,
în primul rând pentru apărarea cauzei naţionale româneşti
din Transilvania şi a militat necontenit, timp de peste trei decenii
(1890-1918), pentru înfăptuirea idealului secular, legitim al Unirii
Transilvaniei cu România, fiind Statul major, Port-Drapelul Mişcării
pentru Unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional
suveran, Liga Culturală Română îşi exprimă îngrijorarea
sa în legătură cu numeroasele concesii, compromisuri grave făcute
de actuala guvernare, dar şi de cele anterioare, din interese
politice meschine, dintre care menţionăm:
1.
Acceptarea statutului de partid politic al UDMR-ului care, în realitate,
este o organizaţie culturală neguvernamentală, de aici
decurgând toate consecinţele reprobabile, privind încălcarea
interesului naţional.
2.
Tolerarea unor ilegalităţi în ceea ce priveşte patrimoniul
naţional economic şi cultural din Transilvania.
3.
Acceptarea unor simboluri şi manifestări publice cu semnificaţie
iredentistă, organizate pe teritoriul Transilvaniei de către
organizaţii civile şi paramilitare din Ungaria cu sprijinul
autorităţilor locale, pro UDMR-iste din judeţele Harghita,
Covasna şi Mureş.
4.
Acordarea de privilegii inadmisibile, inexistente în alte state europene
în ceea ce priveşte
organizarea învăţământului
în limba
maghiară şi
discriminarea învăţământului românesc.
5.
Discriminarea românilor la angajarea în funcţii publice sau în învăţământ
prin obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare, ceea ce a dus la
exodul confraţilor noştri în alte judeţe ale ţării.
În
mod deosebit Liga Culturală atrage atenţia cu privire
la
Proiectul
de lege al Guvernului Boc privind aşa zisa reformă din domeniul
Educaţiei Naţionale, avertizând că prin prevederile
acestuia se promovează, în mod abuziv, privilegiile minorităţii
maghiare, situaţie fără precedent în Uniunea Europeană.
În acelaşi timp atragem atenţia asupra faptului că
prevederile acestui proiect de lege aduce în fapt grave prejudicii şi
minorităţii maghiare, întrucât, prin necunoaşterea limbii
de stat a României, celor care urmează cursurile exclusiv în limba
maghiară li se îngrădesc posibilităţile de afirmare.
6.
Insistenţa pentru adoptarea acestui proiect reflectă un interes
politic major, un troc între UDMR şi actualul guvern, care încalcă
Constituţia României.
7.
Liga Culturală îşi reafirmă poziţia sa de respingere,
de condamnare a diversiunii UDMR-ului privind constituirea aşa
numitului Ţinut Secuiesc,
care reprezintă o tentativă aberantă, abuzivă
de constituire a unui mini stat maghiar în inima Transilvaniei. La recesământul
din 2002, minoritatea secuiască a înregistrat câteva sute de
persoane. Şi atunci cui prodest o asemenea ficţiune statală?
8.
Mai grav este faptul că, recent, pe 19 XI a.c. Parlamentul de
la
Budapesta
a găzduit alte acţiuni consacrate dobândirii autonomiei
teritoriale a Ţinutului Secuiesc, ceea ce sfidează respectarea
suveranităţii statului român către o ţară membră
a Uniunii Europene.
9.
Considerăm absolut legitim ca Guvernul României să solicite pe
căi diplomatice, în virtutea principiului reciprocităţii,
ca şi minoritatea românească din Ungaria să beneficieze de
aceleaşi drepturi şi libertăţi pe care statul nostru
le acordă tuturor comunităţilor etnice, inclusiv celei
maghiare.
10.
Congresul Spiritualităţii Româneşti, ediţia a XIV-a,
îşi exprimă dezaprobarea şi indignarea faţă de măsura
profund antidemocratică a autorităţilor maghiare privind
interdicţia derulării unui concert de muzică clasică
în sala Teatrului Naţional de
la
Budapesta
,
cu prilejul Zilei Naţionale a României şi consideră acest
gest drept încă un semn al atitudinii lipsite de luciditate şi
raţiune a forţelor revizioniste.
Alba
Iulia, 30.12.2010
|