România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Grigore Vieru s-a întors acasă la Chişinău

   

    Grigore Vieru ar fi împlinit 77 de ani. Un stupid şi controversat (încă) accident i-a curmat viaţa la doar 74 de ani. De ziua sa de naştere (14 februarie) poetul a “unit din nou, cele două maluri de Prut” cum spunea academicianul Mihai Cimpoi “maestru de ceremonii” la aniversarea “fratelui Grigore”. Această “unire” a râului, ce desparte români de români pe care poetul a dorit să-l treacă, a fost realizat de albaiulieni. O delegaţie din care a făcut parte doamna Mioara Pop, directorul Bibliotecii Judeţene “Lucian Blaga”, Radu Neag, consilier, secretarul ASTRA Alba Iulia, Romi Adam, autorul bustului lui Grigore Vieru şi a lui Adrian Păunescu, Alin Dreghiciu, omul ce ne-a dus şi adus în siguranţă prin “inima iernii” şi autorul acestor rânduri, au trecut Prutul pentru a fi alături de familie, de fraţii noştri, la omagierea marelui poet.

Au fost zile intense, de trăire întru poezie, întru românism, în patria Limbii Române. Cele două busturi, copii gemene ale celui ce străjuieşte pe Aleea Scriitorilor din oraşul Marii Uniri, au fost dezvelite la Biblioteca “Alba Iulia” din Chişinău şi la Liceul “Grigore Vieru” din comuna Băcioi. Am afirmat în cuvântul meu că noi, cei de la Alba Iulia , am realizat ceva mai frumos decât podul de flori şi mai trainic decât podul de piatră: un pod de suflete. Au fost rememorate câteva din momentele ce au marcat “construcţia” acestui pod trainic şi indestructibil: Turneul Ansamblului Crăişorul Munţilor (februarie – martie 1990 la festivalul Mărţişor), “Deniile eminesciene” şi Tabăra de cultură şi civilizaţie “Acasă la noi” (ambele aflate la cea de-a XVI-a ediţie), Biblioteca Alba Iulia din Chişinău (care împlineşte 15 ani de activitate), Congresul Spiritualităţii Româneşti (de 10 ani la Alba Iulia ), dezvelirea primelor busturi, în spaţiul spiritual românesc, ale lui Grigore Vieru şi Adrian Păunescu la Alba Iulia , dezvelirea bustului lui Adrian Păunescu la Chişinău (31.08.2011), înfrăţirea dintre Alba Iulia şi Chişinău, la 1 Decembrie 2011, neobosita activitate publicistică şi scriitoricească comună dintre cele două capitale etc.

Despre bustul lui Grigore Vieru redau câteva spicuiri din cuvântul oamenilor mari prezenţi la ceremonie: “replica cea mai reuşită din întreg spaţiul românesc” (Mihai Cimpoi), “mulţumim fraţilor de la Alba Iulia , preşedintelui Consiliului judeţean Alba, Ion Dumitrel, pentru aceste donaţii” (Dorin Chirtoacă, primarul general al Chişinăului), “frumoasa colaborare între Alba Iulia şi Chişinău ni l-a adus pe Grigore Vieru în anturajul Cărţilor” (Valeriu Nemirescu, pretorul raionului Buiucani), “Vieru este mai prezent ca oricând în viaţa noastră şi aici şi dincolo de Prut, pentru că poetul sintetizează cele mai bune calităţi ale noastre” (Lidia Kulikovski, directorul general al bibliotecii Municipale B.P. Haşdeu din Chişinău), “cred că locul unui poet este între cărţi, aici, Vieru este acasă” (Mioara Pop), “ninge cu Alba Iulia la Chişinău , ninge cu Vieru… Grigore Vieru este cel mai mare erou al nostru pentru că uneşte cele două maluri de Prut” (acad. Nicolae Dabija, redactor şef “Literatură şi Artă”), “busturile sunt de o mare încărcătură sufletească” (Romi Adam). Călin Vieru a spus: “Eu şi mama suntem copleşiţi de emoţii, ne închinăm până la pământ pentru comemorarea poetului şi aducem mulţumiri delegaţiei din Alba Iulia pentru această dublă bucurie”. Elena Roşca, directoarea Bibliotecii Alba Iulia, din Chişinău: “aduc Alba Iuliei mulţumirile noastre pentru această valoroasă operă de artă, care este un portret documentat venit exact în deschiderea Zilelor Grigore Vieru”.

Atmosfera în cele două locaţii a fost extraordinară. La liceul ce-i poartă numele în comuna Băcioi (12.000 de locuitori) a fost sărbătorit “hramul” liceului, ziua de naştere a poetului Grigore Vieru. Am fost întâmpinaţi cu pâine şi sare toţi cei care am înfruntat nămeţii pentru a-l duce acolo pe “patronul” spiritual al liceului. Aşa cum se poate constata din relatările de mai sus, au fost prezente personalităţi ale vieţii academice, scriitoriceşti, administrative, dar şi foarte mulţi iubitori ai poetului. Delegaţia albaiuliană a mai avut întâlniri informale cu preşedintele raionului Ialoveni (Nicolae Andronachi) legate de semnarea actului de înfrăţire dintre acest raion şi judeţul Alba; cu directorul bibliotecii din Ialoveni în care s-au stabilit termenii participării Bibliotecii “Lucian Blaga” din Alba Iulia, ca invitat de onoare al “Salonului de carte” din capitala raionului, de Ziua Limbii Române (31.08.2012), cu elevii, cadrele didactice, primarul, preotul şi locuitori ai comunei Truşeni (10.000 de locuitori) unde am asistat la o lecţie consacrată lui Adrian Păunescu şi poeziilor sale din volumul “Rugă pentru părinţi”. În sala de clasă, în prezenţa delegaţiei de la Alba Iulia , a academicianului Mihai Cimpoi, a prof. univ. dr. Vasile Grozav, senator şi vicepreşedinte al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, s-a vorbit despre marele poet Adrian Păunescu, despre fratele său întru poezie, suferinţă şi dragoste de neam – Grigore Vieru.

Am spus la ceremonii că noi – albaiulienii – ne simţim la Chişinău acasă, la fel ca şi la Alba Iulia.

Ioan BÂSCĂ