România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ecouri  francofone la Sebeş

 

      Motto: Le Français est une chance

 

”La Journée Internationale de la Francophonie” (Ziua Internaţională a Francofoniei) se sărbătoreşte, anual, în data de 20 martie. Milioane de oameni de pe întreg mapamondul susţin ideea dezvoltării prieteniei pentru poporul francez şi promovează ideea de a trăi frumos în diversitate culturală cu ţările în care se vorbeşte limba franceză. Noi, românii, ne amintim cu acest prilej cât de mult ne-au influenţat Franţa şi cultura franceză.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei cuprinde 75 de state şi guverne membre, repartizate pe cinci continente, iar limba franceză are statut de limbă oficială, singură sau cu alte limbi, în 29 dintre acestea fiind vorbită la nivelul a zeci de organizaţii internaţionale (printre care Uniunea Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, Crucea Roşie, Organizaţia Internaţională a Comerţului, Amnesty International sau Comitetul Olimpic Internaţional).

Numai în UE, franceza este a doua limbă utilizată (19%), după engleză (41%), însă în faţa germanei (10%) şi a limbii spaniole (7%), conform datelor publicate de site-ul  francophonie.org.

Cuvântul francofonie a fost folosit pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez  Onesime Reclus, pentru a desemna ansamblul persoanelor şi ţărilor vorbitoare de franceză, intenţia sa era de a acredita ideea existenţei unei alte maniere de a concepe lumea, în funcţie de limba utilizată. De atunci, cuvântul este folosit cu minusculă pentru a desemna vorbitorii de franceză şi cu majusculă, pentru a aminti de instituţiile care se ocupă cu relaţiile dintre ţările francofone.

Francofonia instituţională s-a născut în anul 1970, odată cu crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, devenită astăzi Organizaţia Internaţională a Francofoniei, având că misiune dezvoltarea unor programe de cooperare culturală şi economică în beneficiul ţărilor francofone din Sud, când reprezentanţi din 20 de state au decis să-şi pună în comun capacităţile şi hotărârea de a construi o lume mai bună, în cadrul căreia să se înţeleagă, cu atât mai mult cu cât toţi vorbeau aceeaşi limbă: franceza.

În 1991, la Summitul de la Paris, România a fost invitată cu statut de observator, iar după doi ani, a fost primită în OIF ca membru cu drepturi depline.

Ţara noastră a preluat preşedinţia Francofoniei în cadrul celui de-al XI-lea Summit al Francofoniei desfăşurat la Bucureşti (Micul Paris de altădată) în septembrie 2006, urmând să deţină această funcţie până în octombrie 2008.

«România şi, mai nou, Republica Moldova sunt principalele ţări din Europa Centrală şi de Est în privinţa francofoniei. Această ţară numără 9.300 de profesori de limbă franceză, o cifră impresionantă, iar 4,7 milioane de români au studiat limba franceză» afirma un oficial elveţian, David Bongard, reprezentantul organizaţiei în această regiune.

Motto-ul: „Le Français est une chance” subliniază faptul că există o şansă de a cunoaşte mai bine  o limbă străină prin intermediul literaturii, a muzicii şi a artelor expresiile culturale care îmbogăţesc spiritul şi-l stimulează, cât şi o provocare.

La sfârşitul lunii martie a.c, a avut loc în municipiul Sebeş, ediţia a patra a evenimentului dedicat Zilei Internaţionale a Francofoniei, intitulat Echos français dans notre ville, marcându-se şi  împlinirea a 44 de ani de la crearea organizaţiei.

Manifestarea a fost găzduită de Hotelul „Leul de Aur”, unde s-a reunit un număr însemnat de elevi de la Liceul cu Program Sportiv şi din cadrul şcolilor gimnaziale Daia Română, Loman şi Răhău sub îndrumarea dascălilor de limba franceză, oprind parcă, timpul în loc, pentru câteva ore.

Coordonatorii programului au fost doamnele profesor, Cornelia Cosma de la LPS Sebeş şi Magda Berindei de la Şcoala Gimnazială Loman.

S-au desfăşurat mai multe activităţi cultural-artistice. În deschidere s-a ascultat  Imnul Francofoniei, au urmat apoi prezentări video cu personalităţile francofone, un concurs de gastronomie cu produse culinare franţuzeşti, un vernisaj al expoziţiilor „La Francophonie par mes yeux” şi ”Les monuments de Paris”.

Bucătăria franceză a fost ilustrată de o gamă diversă de meniuri specifice, de la aperitive la desert şi limonadă. Planşele realizate de elevi au evidenţiat simbolurile acestei zile: pace, înţelegere şi toleranţă, trei valori esenţiale ale umanităţii.

Reprezentanţii celor patru instituţii de învăţământ au susţinut câte un program artistic alcătuit din scenete, recital de cântec şi poezie, precum şi dansuri pe ritmuri franceze moderne sau celebrul Can-can. S-au prezentat câteva machete, care ne-au însoţit într-o scurtă călătorie prin lumea francofonă.

Publicul a fost format din părinţi, colegi, profesori şi alţi invitaţi, care au răsplătit protagoniştii cu aplauze îndelungate şi felicitări.

În cadrul spectacolului s-a vorbit numai în limba poeţilor Paul Eluard, Charles Baudelaire sau Arthur Rimbaud.

La finalul periplului cultural francofon, juriul desemnat, format din reprezentanţi ai fiecărei şcoli, a premiat standurile culinare cu diplome de premii, iar sponsorul evenimentului, S.C. Atero SRL Sebeş, a oferit câte un premiu-surpriză fiecărui participant.

Cadrele didactice implicate au pus în lumină talentul discipolilor. Cu această ocazie, s-au adoptat tehnici interactive de învăţare, documentare şi comunicare prin muzică, poezie şi teatru.

Unul dintre scopurile proiectului derulat a fost colaborarea între unităţile şcolare, promovându-se valorile comune şi dialogul între elevii implicaţi în proiect, cooperarea între profesorii de limba franceză şi captarea elevilor în organizarea de activităţi extracurriculare.

Francofonia presupune o solidaritate de grup şi o conştiinţă comună. Ea este, de fapt, o stare de suflet…

A fi francofon  înseamnă a folosi o limbă comună şi a împărtăşi anumite valori precum democraţia, libertatea, drepturile omului, dreptatea, solidaritatea, susţinerea educaţiei, formării, învăţământului şi cercetării, diversitatea culturală, fără a se pretinde monopolizarea acestora.

În spiritul acestor idealuri, tinerii din România acordă în fiecare an, importantului eveniment, o atenţie deosebită.

Cultura franceză a făcut parte, întotdeauna, din suportul cultural al omenirii. Chiar dacă acum este în declin, se ambiţionează să reziste altor influenţe.

Trebuie să fim capabili să dialogăm, pentru a avea o lume mai bună, pentru a promova realizările locale şi pentru a susţine dezvoltarea armonioasă a tinerei generaţii.

prof. Narcisa ALEXA