România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu, Cetăţeni de Onoare Post Mortem ai Albacului

            

- Organizat de Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva, Festivalul cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, devenit deja tradiţional, a ajuns la cea de-a VIII-a ediţie, a cărei „Etapă Albac”, din acest an, a avut loc, în perioada 27-28 februarie, în minunaţii şi bogaţii noştri Munţi Apuseni

Despre excelentele activităţi ştiinţifice şi patriotice iniţiate şi organizate de Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, în ultimii patru ani, am mai avut prilejul de a vă informa. Ca de fiecare dată, şi acum, în zilele de 27-28 februarie 2015, patriotica asociaţie din municipiul Deva, judeţul Hunedoara, condusă cu har, înţelepciune şi competenţă de preşedintele Ioan Paul Mărginean, în parteneriat cu Primăria, Consiliul local şi Liceul Tehnologic „Ţara Moţilor” din comuna Albac, judeţul Alba, a dovedit a fi la înălţimea obiectivelor şi sarcinilor asumate prin statutul său de a fi o demnă urmaşă a Marelui Iancu. Asemenea anilor precedenţi, am avut onoarea şi cinstea de a fi invitat, împreună cu directorul fondator al publicaţiei noastre, Doru Decebal Feldiorean, la ceea ce iniţiatorii au numit începutul celei de-a VIII-a ediţii a Festivalului cultural-patriotic „Ţara Crăişorului” - Etapa Albac, festivalul desfăşurându-se, în acest an, sub genericul „2015 - an jubiliar pentru Ardealul daco-românesc multimilenar - evocări şi revendicări”. Împreună cu noi, la manifestări au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor - Regina Maria” - filiala judeţeană Argeş, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război „Tudor Vladimirescu” - filiala judeţeană Gorj, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război - filiala judeţeană Argeş, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, lideri ai autorităţilor judeţene Alba şi ai Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, precum şi ai celor locale din comunele Albac, Horea (judeţul Alba), Gurahonţ (judeţul Arad) şi oraşul Teiuş (judeţul Alba), profesori şi elevi crăişori de la unităţile şcolare din Albac, Vadul-Moţilor, Arieşeni, Gurahonţ, Gârda de Sus, alături de numeroşi locuitori ai comunei Albac şi a celor 14 sate aparţinătoare.

Manifestările au debutat în seara zilei de 27 februarie în faţa unei... „mese rotunde”, la care au participat organizatorii împreună cu invitaţii din toată Ţara. Tema discutată a vizat un schimb util de informaţii privind actualul context politico-economic intern şi stadiul rezolvării revendicărilor moţilor în condiţiile aplicării legii restituirilor „in integrum”, statutul românilor din sud-estul transilvan şi al românilor în cadrul Uniunii Europene. Aş spune că a fost, mai curând, o „masă a cunoaşterii” realităţilor din zona Munţilor Apuseni, a realităţilor din Ţară şi de peste hotare care împiedică o evoluţie firească a fiinţei româneşti contemporane, o evidenţiere a mentalităţilor şi comportamentelor noastre în condiţiile provocărilor interne şi externe actuale. Ca o continuare firească a dezbaterilor din seara precedentă, a venit manifestarea ştiinţifică din prima parte a zilei următoare, Simpozionul Naţional „2015 - An jubiliar pentru Ardealul daco-românesc multimilenar”, activitate la care şi-au adus aportul prin studiile şi articolele întocmite cercetători în domeniul istoriei naţionale, ingineri, profesori, ziarişti. Momentul deschiderii a debutat cu artistica recitare a poeziei Horea, de Mihai Eminescu, în interpretarea doamnei educatoare Ana Maria Mariş, care şi-a susţinut şi comunicarea: „Avram Iancu - Ultima mea Voinţă”. Foarte interesante s-au dovedit a fi comunicările: „Restricţiile şi discriminările asupra românilor privind deţinerea de proprietăţi în Transilvania”, a prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; „6 februarie 2015, Ziua Roşiei Montane - cetatea de scaun a aurului românesc”, a cunoscutului inginer geolog Aurel Sîntimbrean, autorul volumului „Aurul şi argintul Roşiei Montane”; „Semnificaţia răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan”, a prof. dr. Ioan Todea (Bucureşti); „Misiune îndeplinită”, a distinsului general-maior prof. Constantin Ispas, veteran de război, preşedintele Filialei „Tudor Vladimirescu” - Gorj; „Pe urmele unei dedicaţii a marelui istoric Vasile Netea adresată unui demn urmaş a lui Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu”, a ing. Mircea Popa-Zlatna; „Eroii şi martirii români marginalizaţi în studiul istoriei liceene din România postdecembristă”, a prof. Teodor Gheorghe Păiuşan, directorul Liceului „Ioan Buteanu” din Gurahonţ - Arad; „Albac - Inima Ţării Moţilor de pe Arieş”, a prof. Marinel Chiriţescu, directorul Liceului Tehnologic „Ţara Moţilor” din Albac; „Învăţătorul Emilian Novacovici şi idealul unităţii naţionale”, a Feliciei Novacovici-Mioc din Oraviţa, Caraş-Severin. În aceeaşi măsură trebuie să evidenţiez şi contribuţia covăsnenilor la succesul simpozionului naţional de la Albac. La lucrările acestuia au fost prezentate trei lucrări care au întrunit aprecierile participanţilor: „Forme şi metode de acţiune folosite de societatea civilă românească pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale în sud-estul Transilvaniei”, de dr. Ioan Lăcătuşu şi subsemnatul; „Rolul publicaţiei „Condeiul ardelean” în educaţia cultural-patriotică, creştină şi de concordie a cetăţenilor români”, de Doru Decebal Feldiorean, directorul fondator al publicaţiei „Condeiul ardelean”; „Martiri români din judeţele Covasna şi Harghita (1848-1989)”, de dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna - Harghita. Vii emoţii şi calde sentimente de ataşament patriotic au provocat participanţilor comunicările prof. Corina Jenica Tulea (Gurahonţ), „Moartea tragică a notarului din Ciuci Vârfuri - George Ionescu”, însoţită de minirecitalul Horea în cântecele populare; a ec. Melania Forosigan (oraşul Zlatna, judeţul Alba), „Balada lui Horea - culegere din folclor”, urmată de excepţionala recitare a acesteia, şi de ing. Nuşa Cantemir (Piteşti), „Sacrificiul suprem al ţăranului român”, urmată de poeziile sale: 1784 - Martirii şi 1848 - Avram Iancu. O surpriză plăcută, prin prezenţa şi cuvântul său, a făcut-o participanţilor ec. Ioan Străjan, directorul revistei „DACOROMANIA” din Alba-Iulia, care a prezentat comunicarea „Un memoriu al societăţilor cultural-patriotice din Alba-Iulia privind Stema României şi iredentismul maghiar”, din dorinţa direct exprimată „de a aminti de fiecare dată, cu asemenea prilejuri, românilor de pretutindeni, ce lipseşte din propria noastră stemă, de ce anume şi cum poate fi înlăturată această lipsă a simbolurilor reprezentative ce nu poate fi continuată la nesfârşit, întrucât stema reprezintă principalul simbol al Naţiunii, fiind însăşi respiraţia României în universalitate”. În finalul Simpozionului Naţional, iniţiatorul şi organizatorul principal al manifestărilor, ing. Ioan Paul Mărginean, a apreciat valoarea ştiinţifică a comunicărilor, a acordat diplome punctând concluziile dezbaterilor în care a arătat principalele revendicări ale moţilor, conform tematicii principale a simpozionului: ARDEAL MĂREŢ DACO-ROMÂNESC MULTIMILENAR, MARTIRIZAT, UITAT ŞI NEGLIJAT - TE VREM REVENDICAT ŞI RECUPERAT. În cadrul acestor revendicări, cele mai stringente pentru românii din Ţara Moţilor şi pentru români în general, ar fi următoarele: restituirea în natură sau în bani a tuturor minelor şi şteampurilor naţionalizate, la 11 iunie 1948, de către regimul comunist, fie urmaşilor vechilor proprietari români ardeleni, fie comunităţilor (localităţilor) pe teritoriul cărora s-au aflat; recuperarea moştenirii marelui mecena Emanoil Gojdu; revizuirea Constituţiei şi perfecţionarea unor legi astfel încât să fie soluţionate unele aspecte referitoare la redefinirea noţiunii de minoritate naţională şi încredinţarea coordonării acestora Parlamentului; reprezentarea echitabilă a etniilor majoritare şi minoritare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea Ţării, proporţional cu numărul cetăţenilor din care sunt alcătuite; o delimitare legislativă clară între partide politice şi asociaţii/fundaţii; crimele contra umanităţii, a genocidului şi rasismului practicate împotriva românilor ardeleni în perioada 1437-1918 de către tiraniile străine să fie prezentate în faţa opiniei publice şi justiţiei penale naţionale, europene şi internaţionale pentru a fi înfierate şi condamnate; eroii, martirii şi luptătorii români ardeleni pentru libertate, dreptate şi drepturi, precum şi prietenii lor de alte naţionalităţi care li s-au alăturat, să fie scoşi din uitare, să fie puşi la locul care li se cuvine în cadrul Istoriei naţionale; dezvoltarea mineritului şi a altor activităţi în Apuseni cu implicarea Statului Român, folosind tehnologii fără poluări de mediu şi fără strămutări de populaţie.

Partea a două a zilei a cuprins manifestările spirituale şi cultural-artistice desfăşurate cu prilejul comemorării a 230 de ani de la Martiriul Eroilor Neamului Horea, Cloşca şi Crişan. Desfăşurate în Parcul central al comunei Albac, la picioarele impozantului Grup Statuar „Horea, Cloşca şi Crişan”, în prezenţa unui numeros public, manifestările au fost deschise de primarul localităţii, Tiberiu Todea, care a urat tuturor celor veniţi atât din Ţară, cât şi din zona Munţilor Apuseni un călduros „Bine aţi venit la Albac!”, locul unde a văzut pentru prima dată lumina zilei marele erou al naţiunii noastre române Horea. După oficierea, de către un numeros sobor de preoţi, a parastasului de pomenire al eroilor Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu, a urmat momentul dezvelirii plăcii comemorative care cuprinde următorul text: „Placă de comemorare şi omagiere. Febr. 1785 - Febr. 2015 = 230 ANI de la martiriul lui HOREA, CLOŞCA şi CRIŞAN, eroi ai neamului daco-românesc multimilenar. Veşnica lor pomenire! Placă ridicată şi sfinţită azi 28 februarie 2015 prin grija Primăriei, Consiliului Local - Albac (Primar jr. Tiberiu Petru Todea) şi Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” - Deva (Preşedinte fondator ing. Ioan Paul Mărginean)”. Demn de remarcat faptul că Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, pe parcursul celor opt ani de activitate de până acum, a iniţiat şi aşezat, în cadrul unor ceremonii spirituale şi cultural-patriotice, zeci de plăci comemorative în întreaga Ţară a Iancului şi a primit în rândul „Crăişorilor”, cu astfel de ocazii, sute de elevi-voluntari, discipoli ai Iancului. De această dată au fost sfinţite, alături de placa comemorativă, drapelul şi eşarfele tricolore ale nou înfiinţatului Detaşament nr. 18, numit „Cloşca - 1784”, al Clubului de elevi voluntari „Crăişorii” de la Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” din comuna Gîrda de Sus, judeţul Alba. Fiind un asemenea emoţionant şi important eveniment în viaţa elevilor din Gîrda de Sus, pe care un copil nu-l uită toată viaţa, îmi permit să ocup un spaţiu mai mare enumerând mentorii şi membrii echipajelor în fruntea cărora se află ed. Ana Maria Mariş, director al Şcolii Gimnaziale, îndrumător de detaşament şi al echipajului nr. 1, format din elevii-crăişori: Voichiţa Petruse - comandat de detaşament şi şef de echipaj, Maria Dig, Ana Maria Jurj, Rareş Barna, Raul Costea, Valentina Pasca, Andreea Dig, Crina Mîndru, şi prof. Aurica Mucea, îndrumător echipa nr. 2, formată din: Ancuţa Bâte - şef de echipaj, Darius Paşca, Mirela Paşca, Anton Mocan, Maria Avram, Andreea Ioana Lazea, Teodora Lazea, Claudia Negrea.

A urmat depunerea de coroane la Grupul Statuar „Horea, Cloşca şi Crişan” de către delegaţiile participante la manifestările celei de-a VIII-a ediţii a Festivalului cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, inclusiv delegaţia Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, reprezentată de preşedintele prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, după care a urmat ceremonialul acordării, potrivit Hotărârii nr. 4 / 12 februarie 2015, a Primăriei comunei Albac şi Consiliului Local Albac, judeţul Alba, România, a Titlului de Cetăţean de Onoare - Post Mortem eroilor neamului daco-românesc multimilenar: Avram Iancu, Cloşca - Ion Oargă, Crişan - Gheorghe Marcu Giurgiu, Horea - Vasile Ursu Nicola.

În continuare, Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea mea” din Deva a acordat Titlul de Membru de Onoare al Asociaţiei şi al Clubului de elevi voluntari „Crăişorii” următoarelor personalităţi: prof. Steluţa Zaharcu, Bucureşti; ing. Pompei şi Adriana Mioriţa Roşca, Braşov; gen. maior (r), prof. Constantin Ispas, Târgu-Jiu; ec. Melania Forosigan, Zlatna, iar Titlul de Membru de Onoare al Clubului de elevi-voluntari ,,Crăişorii” al Asociaţiei ,,Ţara Iancului - Iubirea Mea” ing. Mircea Popa-Zlatna din Bucureşti şi Tiberiu Petru Todea, primarul comunei Albac, „pentru susţinerea, morală şi materială, a tuturor acţiunilor noastre, pentru devotamentul şi dăruirea lor în evocarea eroilor, martirilor şi luptătorilor neamului daco-românesc multimilenar; pentru susţinerea luptei pe care o duc în continuare urmaşii acestora întru dobândirea drepturilor lor şi a propăşirii Naţiei române, urmând crezul testamentar al nebiruitului Avram Iancu: Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd Naţiunea mea fericită”.

De asemenea, Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” a acordat Diplome: Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor - Regina Maria” - filiala judeţului Argeş; Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război - filiala „Tudor Vladimirescu”, judeţul Gorj; Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; publicaţiei regionale „Condeiul ardelean”, Consiliului Judeţean Alba; Primăriei şi Consiliului Local Albac, judeţul Alba; Liceului Tehnologic „Ţara Moţilor”, Albac: Liceului „Ioan Buteanu”, Gurahonţ, judeţul Arad; Primăriei şi Consiliului Local Gurahonţ, judeţul Arad; Liceului Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Publică Arieşeni, judeţul Alba; Şcolii Gimnaziale „Emil Racoviţă” din comuna Gârda de Sus, judeţul Alba; Detaşamentului 18 „Cloşca - 1784” al Şcolii Gimnaziale „Emil Racoviţă” din Gârda de Sus; Detaşamentului „Căpitan Ursu - 1784” al Şcolii Gimnaziale din comuna Vadul-Moţilor, judeţul Alba. La festivitatea de decernare a Titlurilor şi Diplomelor au luat cuvântul majoritatea celor distinşi, dintre care am ales pentru frumuseţea, sensibilitatea şi patriotismul mesajului două discursuri pe care le vom prezenta. Primul este cel al gen. maior (r). prof. Constantin Ispas, membru al Biroului Executiv al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi preşedinte al filialei Gorj a acesteia, iar cel de-al doilea al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) prezentat de preşedintele său, prof. univ. dr. av. Ioan Sabău Pop:

Mesajul veteranilor de război gorjeni

Acum în clipa de adâncă reculegere să îi preţuim şi din adâncul conştiinţei noastre să şoptim: MORŢILOR pentru ONOR! Vouă - EROI ai NEAMULUI - care aţi îmbrăcat cămaşa morţii pentru veşnicia Ţării şi onoarea Ardealului daco-românesc multimilenar - şi noi, gorjenii, vă deschidem larg porţile inimii şi vă aprindem în suflet CANDELA RECUNOŞTINŢEI. Şi astăzi, după 230 de ani de la martiriul vostru, gândurile veteranilor gorjeni, supravieţuitori ai celui de-al doilea război mondial, se îndreaptă către faptele voastre pilduitoare, înălţând către Dumnezeu rugăciuni pentru slava şi pomenirea voastră. Suntem dominaţi de convingerea că pe jertfa voastră, pe virtuţile şi sacrificiile voastre se va întemeia o Ţară nouă şi puternică, cinstită de prieteni şi temută de duşmani, o Ţară în care fiecare român să se simtă mândru şi fericit că este român. Urmele istoriei militare lăsate de voi, ca şi a celor ce v-au urmat, se şterg zi de zi, nivelate de indiferenţă, de o amnezie de neînţeles, de o rătăcire continuă a spiritului. Istoria moare treptat şi noi n-am învăţat aproape nimic din ea! Dar, aici, la Albac, cei trei martiri plecaţi în Împărăţia Tăcerii ne poruncesc: luaţi aminte, noi cei veşnici, n-am murit de tot!

 

Noi suntem undeva în iarba moale,

În spicul copt, în ţarina fierbinte,

În munţi, cu mândrele poieni la poale,

Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

 

Noi stăm şi astăzi strajă-ndelungată,

Sus, sus, la ale veşniciei porţi

S-aducem iarăşi jertfă ne-ntinată,

Luaţi aminte, noi nu suntem morţi!

 

Cum stăm noi jertfă lângă Dumnezeu

Din nou se-nalţă flacăra cea vie

Prin care-n ceruri amintim mereu

Că este pe pământ o Românie.

 

Şi dacă neamul plânge în nevoi,

Noi stăm de veghe sus, necontenit,

Şi cerem izbăvire pentru voi,

Căci numai pentru asta ne-am jertfit!

 

Mesajul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş adresat Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, Comunei şi Consiliului Local Albac, Liceului Tehnologic „Ţara Moţilor” Albac, creştinilor şi bisericilor noastre străbune, tuturor organizaţiilor şi locuitorilor, tuturor celor de faţă la această comemorare

Fraţi Români,

Oameni buni,

Astăzi şi aici, în Cetatea Veşniciei Româneşti,

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care îşi are sediul în municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, reprezintă populaţia românească din cele trei judeţe, pe românii care locuiesc sau au obârşii transilvane, organizaţiile cultural-patriotice care au aderat la nivelul de idei şi demersuri profund patriotice, pentru a ne exprima uniţi în gânduri şi îngrijorările ce le avem generate de presiuni tot mai sofisticate care ameninţă şi acum existenţa fiinţei naţionale şi destinul Poporului Român, vă mulţumeşte prin mine, preşedintele Forumului, pentru onoarea acordată invitându-ne la aceste manifestări.

Noi venim dintr-o altă zonă transilvană frământată de dramele istorice pe care le-a trăit Poporul Român, dar facem parte din acelaşi creuzet al dăinuirii noastre păzit de mărturia tăcută şi însângerată a crestelor şi trecătorilor Carpaţilor.

Tăria stâncilor care a stat în sângele strămoşilor noştri, cu statornicele şi jertfelnicele vetre cu o continuitate nestinsă, a fost voinţa noastră de a rămâne de la începuturi aici în „Grădina Maicii Domnului”, chiar dacă şi Bunul Dumnezeu uneori ne-a uitat, însă suferinţa pune la încercare adevărata credinţă.

Ca senzor civic şi atent observator al evenimentelor care se petrec în lumea contemporană şi mai aproape în spaţiile din imediata vecinătate, constatăm că reapar zorii răului, se aprind vremuri tulburi şi nesigure pentru Poporul Român, vifore întunecate bat cu duşmănie, iar noi trebuie să stăm precum stanele de piatră din aşezările dacice ale Sarmizegetusei în faţa nelegiuitorilor.

Am venit aici cu gândul exprimat în mesaj că ştim de voi, că vă suntem alături, dar totodată că nici noi nu suntem singuri, prilej cu care vă mulţumim că ne-aţi fost alături, uitând de necazurile dumneavoastră, prin oameni de cultură, cercetători, preoţi, chiar oameni obişnuiţi, entităţi şi asociaţii cu ecouri cunoscute.

Asociaţia Ţara Iancului - Iubirea Mea a manifestat cu civism public demn în ce priveşte discriminarea, oprimarea românilor din judeţele Harghita şi Covasna, care continuă şi în zilele noastre din partea unora cu trufie nemeşească, membrii ei participând la acţiunile şi evenimentele noastre ştiinţifice de la Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Topliţa, Sita-Buzăului, Araci sau Târgu-Mureş.

Ne aplecăm cu veneraţie pilduitoarelor jertfe din Cetatea Apusenilor, partea cea mai veche de Ţară, una dintre cele mai bogate zone aurifere din Europa, dar care să nu uităm că a strălucit la casele altora, ale străinilor vrăşmaşi şi lacomi, iar pentru voi, cei care populaţi munţii din vremuri imemoriale, a fost mai degrabă un blestem care a prilejuit atât de multe suferinţe românilor.

Îmi permit să reamintesc aici brutalitatea unui instinct atavic cu care a fost reprimată Revoluţia cu program modern pătruns de ideile iluminismului european pe care îl declara şi excentricul împărat. Acesta l-a ademenit şi pe Horea, după cum ştim, poate din legendele construite în jurul semeţului conducător în tradiţia orală a moţilor, la a căror speranţe s-a pus în frunte.

Amintesc şi de sacrificiul şi supliciul în chinuri groaznice a lui Cloşca şi Crişan pentru încumetarea de a-i fi alături, a ţăranilor, ostaticilor vânaţi şi puşi în fiare, apoi suprimaţi în văzul sătenilor adunaţi cu forţa, fără însă să îi poată descuraja în dreapta lor îndârjire. Astfel s-a întrerupt vocaţia paşnică de ridicător de biserici ale credinţei străbune ale meşterului Horea; ca un arc peste timp şi legendă îl asemui cu Meşterul Manole în Ţara Românească a Argeşului, alt loc mirific, dar cu destinul fatalităţii mioritice ce înnobilează peren dăinuirea Poporului Român.

Prilejul de aducere aminte cu recunoştinţă mă obligă să amintesc pe Avram Iancu supranumit Craiul Munţilor, pentru că numai munţii îi pot încorona cu adevărat, pe tribunii săi, pe Pelaghia Roşu, care s-a pus cu curaj în fruntea femeilor prin tulnicele de chemare să îşi apere familiile cu copii frumoşi, demnă mai mult decât odiseea din poemele homerice şi Ioana D´Arc.

Ar fi nedrept dacă nu am avea gând de recunoştinţă şi rugăciune pentru cetele de ţărani - oşteni ai celor doi, este pomelnicul nesfârşit chiar pentru cei de la care ne-au rămas numele şi faptele, dar sunt mult mai numeroşi acei care şi ale căror făpturi şi năzuinţe de libertate îşi duc somnul de veci în cimitire fără cruci, în locuri fără semne de mormânt, în spânzurătoarele opresorilor imperiali şi unguri, cei vrednici bărbaţi şi femei câţi cucuruzii brazilor care au oasele risipite în aceste locuri însângerate de bătaia vânturilor din vremi potrivnice; nu le ştim numele la toţi, însă nu îi putem uita.

Avem de tras şi învăţămintele cuvenite din istoria mai veche şi mai recentă, că multe ni s-au întâmplat datorită trădărilor pentru mici favoruri făcute din rămăşiţele aruncate dispreţuitor de pe mesele îmbuibaţilor criminali. Aşa s-a întâmplat cu Horea, trădat de ai săi, cu Avram Iancu, lăsat să cutreiere munţii singur cu fluierul său, cu mulţii alţii până în zilele noastre.

Din respect, din credinţă nestrămutată pentru rânduieli drepte din partea stăpânitorilor, s-au încrezut în amăgirile capetelor încoronate împărăteşti. Timpurile au trecut, lumea s-a schimbat, însă marile cancelarii, cu strategii adoptate, croiesc adânc şi la fel ca atunci în destinele noastre.

Nu trebuie să ne încredem în sprijinul fără interes, în darurile sclipitoare, dar fără preţ ale străinilor mari şi puternici. S-a încrezut şi Horea, s-a încrezut şi Avram Iancu. În vremurile pe care le trăim şi acum, trădarea, care a devenit o tradiţie nefastă, este la ordinea zilei, o întâlnim la fiecare pas. Demnitarii şi toţi factorii de putere pe care i-am investit cu încredere ca să ne reprezinte, ascultă de zornăitul arginţilor, pentru avantaje facile şi efemere fac tranzacţii politice şi economice peste interesele Poporului Român, joacă la rulete sofisticate şi ocultate de lobby-uri străine bruma de nădejde şi avuţia care ne-a mai rămas. În prezenţa publică mimează cu convingere, ne îmbrăţişează cu intenţii false şi fac ostentativ, chiar cu ipocrizie, semnul crucii, fără însă să creadă în nimic înălţător. Îi vedem făcând astfel de gesturi, unele din faptele lor ies la iveală din locul lor tenebros, dar ce folos când răul este deja făcut.

Spun acest lucru de aceea că în concernul unei Europe Unite, în faţa căreia aleşii sau numiţii ce ne reprezintă efemer negociază în genunchi cu laşitate şi gândindu-se doar la ei, a sosit cu atâta întârziere şi momentul de a fi consideraţi parte a întregului european, unde venim ca factor constitutiv al civilizaţiei europene. Nu suntem o naţiune marginală, rostul nostru în istorie a avut privilegiul sacrificiului pentru liniştea apusului, dificultăţile istoriei noastre post-belice nu ni le-am dorit şi nu ni le-am adus noi.

Prea mulţi dintre conducătorii noştri sunt slugile altora. Caruselul în care s-au înregimentat trebuie oprit. Astfel am putea sta cu fruntea sus spre lume şi spre cer!

Doamne ajută!

Albac, 28 februarie 2015

După încheierea festivităţilor de acordare a distincţiilor, a urmat în faţa Grupului Statuar al celor trei martiri, Horia, Cloşca şi Crişan, un program cultural-artistic de excepţie, cu tematică istorică şi folclorică, prezentat de frumoşii elevi ai Liceului Tehnologic „Ţara Moţilor” din Albac şi interpreta Ioana Stan, sub coordonarea învăţătorului Barbu Todea. Bravo, DOMNULE ÎNVĂŢĂTOR, pentru excelenta lecţie de istorie şi muzică întru slava şi preţuirea martirilor noştri de acum 230 de ani!

Cronica noastră despre „Etapa Albac” a Festivalului cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, Ediţia a VIII-a, se sfârşeşte aici. Am plecat cu părerea de rău de a nu participa, în continuare, la spectacolul dat de diferite formaţii ale liceului din localitate, cât şi pentru despărţirea de minunaţii oameni întâlniţi pe aceste încântătoare locuri într-o zi de sfârşit de februarie, dar frumoasă precum la sfârşit de mai.

prof. Vasile STANCU (Sfântu-Gheorghe)