România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Marea dorinţă de înfrăţire a unui primar basarabean

 

În a doua decadă  a lunii octombrie, o delegaţie a cercului ASTRA ”Onisifor Ghibu” de la  Universitatea de Stat ”B. P. Haşdeu”din Cahul, R. Moldova din care au făcut parte profesoarele M. Barbă, preşedinta cercului, I. Axentii, membră, însoţite de primarul din satul Coştangalia,  raionul Cantemir – Hantea Tudor şi-au început  vizita de lucru în Judeţul Alba,  având invitaţie la cea de-a o 110-a Adunare generală a Asociaţiunii Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, ASTRA, organizată tot în judeţul Alba, orăşelul Abrud. E de remarcat că delegaţia din R. Moldova a avut şi un alt obiectiv: înfrăţirea cu o localitate din judeţul Alba.

Iniţiativa pornită de către primarul basarabean a fost susţinută desigur şi de către astriştii cercului din Cahul care aveau deja stabilite legături strânse de colaborare cu membrii Consiliului Judeţean Alba în persoana preşedintelui CJ Dl Ion Dumitrel, cu  membrii Fundaţiei ”Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” în persoana Dlui  ec. Ioan Străjan, părintele spiritual şi de suflet al basarabenilor. De altfel, domnia sa susţine cu mult suflet proiectele iniţiate de basarabeni, sacrificând  deseori timpul personal. Drept mărturie a faptului remarcat menţionăm că, până la sosirea noastră la faţa locului, Dl preşedinte al CJ Alba, Ion Dumitrel, a identificat comuna care urma a se înfrăţi cu localitatea din Basarabia - comuna Gârbova din acelaşi  judeţ, primar Ioan Nedela. În ziua sosirii, eram deja aşteptaţi la marginea  comunei Gârbova de către Directorul Consiliului Judeţean Alba  dl. Ioan Bodea şi dl ec. Ioan Străjan, care au însoţit delegaţia noastră la primăria din comună şi care au asistat la toate evenimentele organizate de colaboratorii primăriei şi cărora le suntem foarte recunoscători.

Din start ţinem să remarcăm frumuseţea locurilor pe care este aşezată comuna, care au încântat privirile noastre, frumuseţile naturii.  Pe un pisc în depărtare zărim o clădire veche care ne trezeşte curiozitatea şi imediat aflăm că este vorba de Bazilica Romanică cu 3 nave şi cu un turn- clopotniţă construită în secolul XIII. Pe drumul central care duce spre primărie, ne atrag atenţia casele localnicilor foarte îngrijite, vopsite în culori vii, edificiile aranjate într-un mod neobişnuit pentru noi, cu zidurile apropiate şi cu poarta de intrare de la drum drept în curtea casei. În centrul satului, lângă primărie, privirea ne este atrasă  de o clădire veche numită cetatea medievală de la Gârbova, creată de greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Ne bucurăm imediat că înfrăţirea se va face cu o comună bogată într-un trecut istoric. La primărie suntem deja aşteptaţi  cu bucurie şi cu un zâmbet încurajator de către primarul comunei Ioan Nedela şi colaboratorii săi. La intrarea în clădire, ne atrage atenţia designul pilonilor care sunt vopsiţi în culorile tricolorului ţării, roşu, galben şi albastru, semn de respect faţă de simbolurile statului. Pentru început, facem cunoştinţă cu colaboratorii primăriei, cu birourile şi condiţiile de lucru ale angajatorilor. Peste tot domina ordinea şi bună cuviinţa tuturor.

De la primarul comunei I. Nedela, aflăm că localitatea Gîrbova este atestată din 1291. Satele vecine sunt Cărpiniş şi Reciu care formează comuna Gârbova. Populaţia comunei este în jurul la 2000 de locuitori,  majoritatea sunt români –  86%. Principalele minorităţi sunt romi – 7%, germani – 3% etc. Din punct de vedere confesional, majoritatea  locuitorilor sunt ortodocşi- 81%, dar există şi minorităţi de penticostali - 7%, creştini după evanghelie 5%  etc. După relatarea schimbului de experienţă de către primarul comunei Gîrbova, Ioan Nedela şi primarul satului Coştangalia, Tudor Hantea,  am remarcat că obiectivul  ambilor primari este de a asigura  pentru început înfrăţirea de natură socio-culturală care ar da rezultate demne de remarcat în ceea ce priveşte implicarea cetăţenilor(cum ar fi la  organizarea de tabere pentru copii şi adolescenţi);  schimbul de experienţă în materie de încadrare în muncă a tinerilor, adulţilor; organizarea în comun de competiţii culturale: festivaluri, expoziţii  etc.

Ne-a impresionat faptul că primarul comunei care este la al doilea mandat a reuşit să realizeze pentru comună foarte multe lucruri: a construit două cămine culturale, un cabinet medical, a asfaltat străzile localităţii şi drumurile cu satele vecine ale comunei, a modernizat infrastructura rutieră, a construit o staţie de epurare etc. Şi ceea ce ne-a impresionat şi mai mult a fost că locuitorii satului din iniţiativă proprie,  dezinteresat au participat la construcţia multor edificii.

În incinta primăriei am făcut cunoştinţă cu expoziţia etnografică, care este amenajată în două încăperi şi surprinde viaţa cotidiană a acestei comunităţi. Interiorul ţărănesc creează imaginea complexă asupra funcţionalităţii şi esteticului în gospodăriile din satele tradiţionale. Torsul şi ţesutul fibrelor, precum şi confecţionarea pieselor de vestimentaţie, sunt ocupaţii casnice care presupun un instrumentar de lucru adecvat.

În mod deosebit ne-a impresionat expoziţia de fotografii care reflectă sărbătoarea Parada portului popular ce se organizează anual în luna august. Din 1291 şi până azi portul popular s-a păstrat şi a fost promovat din generaţie în generaţie. Portul popular românesc şi “săsesc”, obiceiurile specifice comunei Gârbova sunt promovate de către tineretul localităţii.

În concluzie dorim să menţionăm că delegaţia noastră şi, în special primarul Tudor Hantea, am rămas profund impresionaţi de relicvele, monumentele medievale, de tradiţiile şi obiceiurile locale, de locurile şi de oamenii din sat. Am rămas încântaţi de Dl primar Ioan Nedela, care şi-a împărtăşit cu amabilitate experienţa de lucru.

Aducem sincere mulţumiri Dlui preşedinte al CJ Ioan Dumitrel care ne-a facilitat înfrăţirea cu comuna Gârbova, Dlui ec. Ioan Străjan care a reuşit să ne organizeze întâlnirea şi, astfel, să se declanşeze procesul de înfrăţire, dlui  director dl. Ioan Bodea, care ne-a însoţit pe tot parcursul desfăşurării evenimentului. Rămânem optimişti şi sperăm într-o colaborarea activă şi evolutivă. De asemenea, mai dorim să aducem mulţumiri colaboratorilor Asociaţiunii Transilvana pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, ASTRA, preşedinte D. Acu şi, în mod special, preşedintei Despărţământului ”Mihail Kogălniceanu ” al asociaţiunii ASTRA, de la Iaşi, Dnei Areta Moşu, inegalabila organizatoare şi susţinătoare a multiplelor proiecte ale astriştilor nu doar de la Iaşi, dar şi a astriştilor basarabeni. Datorită pasiunii, tenacităţii, hărniciei, bunăvoinţei Dnei Areta Moşu au fost posibile colaborările noastre cu cei din Ţară, dar şi cu românii de pretutindeni, inclusiv înfrăţirea primăriilor descrise.

                                                                                                                    Ioana AXENTII, dr conf.univ.

membra cercului ASTRA ”Onisifor Ghibu”al Universităţii de Stat ”B.P.Hasdeu”din Cahul, RM