Marea dorinţă de
înfrăţire a unui primar basarabean
În a doua decadă a lunii
octombrie, o delegaţie a cercului ASTRA ”Onisifor Ghibu” de la
Universitatea de Stat ”B. P. Haşdeu”din Cahul, R. Moldova din care au
făcut parte profesoarele M. Barbă, preşedinta cercului, I. Axentii,
membră, însoţite de primarul din satul Coştangalia, raionul Cantemir –
Hantea Tudor şi-au început vizita de lucru în Judeţul Alba,
având invitaţie la cea de-a o 110-a Adunare generală a
Asociaţiunii Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului
Român, ASTRA, organizată tot în judeţul Alba, orăşelul Abrud. E de
remarcat că delegaţia din R. Moldova a avut şi un alt obiectiv:
înfrăţirea cu o localitate din judeţul Alba.
Iniţiativa pornită de
către primarul basarabean a fost susţinută desigur şi de către astriştii
cercului din Cahul care aveau deja stabilite legături strânse de
colaborare cu membrii Consiliului Judeţean Alba în persoana
preşedintelui CJ Dl Ion Dumitrel, cu membrii Fundaţiei ”Alba Iulia 1918
pentru unitatea şi integritatea României” în persoana Dlui ec. Ioan
Străjan, părintele spiritual şi de suflet al basarabenilor. De altfel,
domnia sa susţine cu mult suflet proiectele iniţiate de basarabeni,
sacrificând deseori timpul personal. Drept mărturie a faptului remarcat
menţionăm că, până la sosirea noastră la faţa locului, Dl preşedinte al
CJ Alba, Ion Dumitrel, a identificat comuna care urma a se înfrăţi cu
localitatea din Basarabia - comuna Gârbova din acelaşi judeţ, primar
Ioan Nedela. În ziua sosirii, eram deja aşteptaţi la marginea comunei
Gârbova de către Directorul Consiliului Judeţean Alba dl. Ioan Bodea şi
dl ec. Ioan Străjan, care au însoţit delegaţia noastră la primăria din
comună şi care au asistat la toate evenimentele organizate de
colaboratorii primăriei şi cărora le suntem foarte recunoscători.
Din start ţinem să
remarcăm frumuseţea locurilor pe care este aşezată comuna, care au
încântat privirile noastre, frumuseţile naturii. Pe un pisc în
depărtare zărim o clădire veche care ne trezeşte curiozitatea şi imediat
aflăm că este vorba de Bazilica Romanică cu 3 nave şi cu un turn-
clopotniţă construită în secolul XIII. Pe drumul central care duce spre
primărie, ne atrag atenţia casele localnicilor foarte îngrijite, vopsite
în culori vii, edificiile aranjate într-un mod neobişnuit pentru noi, cu
zidurile apropiate şi cu poarta de intrare de la drum drept în curtea
casei. În centrul satului, lângă primărie, privirea ne este atrasă de o
clădire veche numită cetatea medievală de la Gârbova, creată de greavul
sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Ne
bucurăm imediat că înfrăţirea se va face cu o comună bogată într-un
trecut istoric. La primărie suntem deja aşteptaţi cu bucurie şi cu un
zâmbet încurajator de către primarul comunei Ioan Nedela şi
colaboratorii săi. La intrarea în clădire, ne atrage atenţia designul
pilonilor care sunt vopsiţi în culorile tricolorului ţării, roşu, galben
şi albastru, semn de respect faţă de simbolurile statului. Pentru
început, facem cunoştinţă cu colaboratorii primăriei, cu birourile şi
condiţiile de lucru ale angajatorilor. Peste tot domina ordinea şi bună
cuviinţa tuturor.
De la primarul comunei I.
Nedela, aflăm că localitatea Gîrbova este atestată din 1291. Satele
vecine sunt Cărpiniş şi Reciu care formează comuna Gârbova. Populaţia
comunei este în jurul la 2000 de locuitori, majoritatea sunt români –
86%. Principalele minorităţi sunt romi – 7%, germani – 3% etc. Din punct
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi- 81%,
dar există şi minorităţi de penticostali - 7%, creştini după evanghelie
5% etc. După relatarea schimbului de experienţă de către primarul
comunei Gîrbova, Ioan Nedela şi primarul satului Coştangalia, Tudor
Hantea, am remarcat că obiectivul ambilor primari este de a asigura
pentru început înfrăţirea de natură socio-culturală care ar da rezultate
demne de remarcat în ceea ce priveşte implicarea cetăţenilor(cum ar fi
la organizarea de tabere pentru copii şi adolescenţi); schimbul de
experienţă în materie de încadrare în muncă a tinerilor, adulţilor;
organizarea în comun de competiţii culturale: festivaluri, expoziţii
etc.
Ne-a impresionat faptul că
primarul comunei care este la al doilea mandat a reuşit să realizeze
pentru comună foarte multe lucruri: a construit două cămine culturale,
un cabinet medical, a asfaltat străzile localităţii şi drumurile cu
satele vecine ale comunei, a modernizat infrastructura rutieră, a
construit o staţie de epurare etc. Şi ceea ce ne-a impresionat şi mai
mult a fost că locuitorii satului din iniţiativă proprie, dezinteresat
au participat la construcţia multor edificii.
În incinta primăriei am
făcut cunoştinţă cu expoziţia etnografică, care este amenajată în două
încăperi şi surprinde viaţa cotidiană a acestei comunităţi. Interiorul
ţărănesc creează imaginea complexă asupra funcţionalităţii şi
esteticului în gospodăriile din satele tradiţionale. Torsul şi ţesutul
fibrelor, precum şi confecţionarea pieselor de vestimentaţie, sunt
ocupaţii casnice care presupun un instrumentar de lucru adecvat.
În mod deosebit ne-a
impresionat expoziţia de fotografii care reflectă sărbătoarea Parada
portului popular ce se organizează anual în luna august. Din 1291 şi
până azi portul popular s-a păstrat şi a fost promovat din generaţie în
generaţie. Portul popular românesc şi “săsesc”, obiceiurile specifice
comunei Gârbova sunt promovate de către tineretul localităţii.
În concluzie dorim să
menţionăm că delegaţia noastră şi, în special primarul Tudor Hantea, am
rămas profund impresionaţi de relicvele, monumentele medievale, de
tradiţiile şi obiceiurile locale, de locurile şi de oamenii din sat. Am
rămas încântaţi de Dl primar Ioan Nedela, care şi-a împărtăşit cu
amabilitate experienţa de lucru.
Aducem sincere mulţumiri
Dlui preşedinte al CJ Ioan Dumitrel care ne-a facilitat înfrăţirea cu
comuna Gârbova, Dlui ec. Ioan Străjan care a reuşit să ne organizeze
întâlnirea şi, astfel, să se declanşeze procesul de înfrăţire, dlui
director dl. Ioan Bodea, care ne-a însoţit pe tot parcursul desfăşurării
evenimentului. Rămânem optimişti şi sperăm într-o colaborarea activă şi
evolutivă. De asemenea, mai dorim să aducem mulţumiri colaboratorilor
Asociaţiunii Transilvana pentru Literatura Română şi Cultura Poporului
Român, ASTRA, preşedinte D. Acu şi, în mod special, preşedintei
Despărţământului ”Mihail Kogălniceanu ” al asociaţiunii ASTRA, de la
Iaşi, Dnei Areta Moşu, inegalabila organizatoare şi susţinătoare a
multiplelor proiecte ale astriştilor nu doar de la Iaşi, dar şi a
astriştilor basarabeni. Datorită pasiunii, tenacităţii, hărniciei,
bunăvoinţei Dnei Areta Moşu au fost posibile colaborările noastre cu cei
din Ţară, dar şi cu românii de pretutindeni, inclusiv înfrăţirea
primăriilor descrise.
Ioana AXENTII,
dr conf.univ.
membra cercului ASTRA
”Onisifor Ghibu”al Universităţii de Stat ”B.P.Hasdeu”din Cahul, RM
|
|