Un mănunchi de exemple
represive ale autorităţilor ungureşti din perioada 1897-1913, împotriva
românilor din Transilvania, care foloseau culorile roşu-galben-albastru
sau tricolorul românesc
l 24 flăcăi (ţărani) din Sălişte (Sibiu)
sunt pedepsiţi cu câte 12 zile, laolaltă 288 zile temniţă pentru că au
purtat brâie tricolore (10 februarie 1900)
l Studenţii G. Novacovici şi I. Scurtu
sunt osândiţi la câte 10 zile temniţă şi câte 10 coroane amendă, pentru
că au pus o coroană de flori pe mormântul lui Avram Iancu de la Ţebea.
Curtea de apel a ridicat pedeapsa la câte 2 luni temniţă (26
septembrie1901)
l Ministrul Iuliu Wlassics, deschide
anchetă împotriva profesorilor de la Blaj, pentru că la „maial” în
păduricea de la Veza, studenţii de la facultatea teologică şi elevii de
liceu au îndrăznit să cânte „Deşteaptă-te, române!”. Totodată sunt daţi
pe mâna judecătoriei, trei elevi din clasa VII, fiindcă au purtat la
butonieră steguleţe tricolore (28 mai 1902)
l În Balinţ (Caraş Severin) întru
întâmpinarea protopopului care venea să sfinţească biserica cea nouă au
ieşit călăreţii, având vreo câteva steguleţe tricolore. Jandarmii i-au
arestat aproape pe toţi. Au început apoi o goană nebună după tricolor
printre oameni. Fără pic de sfială au intrat în biserică înarmaţi şi cu
pălăriile pe cap, apoi pe uşa împărătească chiar şi în altar, scotocind
şi răsturnând totul (iulie 1902)
l Preotul Iosif Stupineanu, din Bârcea
Mare (Hunedoara) e osândit în Deva la 3 luni temniţă şi 100 coroane
amendă, pentru că a spus copiilor din satul său românesc să-l salute
numai româneşte, şi astfel a făcut „agitaţie împotriva limbii maghiare”
(15 mai 1903)
l În localitatea Sf. Nicolae Mare
(Torontal) sunt osândiţi la câte 2 zile închisoare şi câte 100 coroane
amendă. Dr. N. Oprean, preoţii T. Oprean şi Ioan Petrovici şi
învăţătorul T. Lipovan, laolaltă, 8 zile temniţă şi 400 coroane amendă,
pentru tricolor la chiotoare (12 octombrie 1903)
l În Lăpuşnic (Hunedoara) faurul Ion
Gavrilă a dus la biserică o lumânare cu panglicuţă tricoloră, care a
fost confiscată. Îndată, după liturghie, au sosit la casa lui jandarmii
şi notarul, care îi răscoliră toată casa căutând după vreo altă
pănglicuţă tricoloră, îl bătură şi îl deteră pe mâna judecătoriei
(aprilie 1904)
l Opt „căluşari” din Batiz (Hunedoara)
anume: Petre Munteanu, vătaf, N. Ardeleanu, Mihai Petroiescu, Ion
Predone, N. Bucşa, M. Frentoniu, Aron Munteanu şi Mihai Cîrlea, obţinură
voie să joace în oraşul Hunedoara „Căluşerul” şi „Bătuta”. Cu toate
acestea pe stradă fură arestaţi, descinşi de brâiele tricolore şi duşi
la poliţie. Peste 8 zile fură pedepsiţi pentru „agitaţie” la câte 2
coroane amendă şi 6 ore închisoare (a doua zi de Paşti 1904)
l Pretorul (solgăbirăul) din Ilia
Mureşană, pedepseşte cu câte 1 zi închisoare şi 10 coroane amendă pe Ana
Moisescu, Savia Poliac, Neta Poliac, Savia Poliac, a lui Mihai şi pe
Damaschin Crişan, toţi din Ilia, pentru că au avut tricolor românesc la
cămeşi (8 august 1906)
l Surorile Maria şi Simina Boboc din Ilia
Mureşană sunt pedepsite de pretorul din Ilia cu câte 5 zile temniţă
pentru că au avut panglică tricoloră la păr (17 septembrie 1906)
l Fetiţa Marta Colibaş din Ilia, e
pedepsită de pretor cu 10 zile temniţă şi 50 coroane amendă, pentru că a
avut o panglicuţă tricoloră în păr (27 octombrie 1906)
l Avocatul dr. Şt. Rozvan din Ilia, e
osândit la 15 zile temniţă şi 200 coroane amendă, pentru că florile cu
care îşi decorase poarta erau în cele trei culori din tricolorul
românesc (30 octombrie 1906)
l Andrei Ghidiu, protopop, e osândit în
Caransebeş la 15 zile închisoare şi 200 coroane
Dr. Petru Barbu profesor la 10 zile şi 200
coroane
Dr. M. Brediceanu, avocat, la 8 zile şi 200
coroane
D-ra Emilia Brodatschi, la 8 zile şi 200
coroane
A. Sârbu, la 8 zile şi 200 coroane
M. Săbăila, la 1 zi şi 25 coroane
toţi aceştia sunt osândiţi fiindcă au spus
„Românul cu românul trebuie să ştie”, fiindcă au avut câte o panglică
tricoloră, fiind considerat „agitaţie împotriva statului maghiar” (5
martie 1907)
l D-na Anuţa Vlad, soţia d-lui dr. Aurel
Vlad (Orăştie) e osândită la 1 lună temniţă şi 200 coroane amendă,
pentru că la examenul unei şcoli primare româneşti a îndemnat elevii să
vorbească şi să citească româneşti (12 iunie 1907)
l În Făget (Caraş Severin) la „Maialul”
elevilor, doi copii au fost arestaţi şi bătuţi de jandarmi, pentru că
aveau tricolor în pălărie (1 iulie 1907)
l În Brad se bate toba în zi de târg,
aducându-se la cunoştinţa tuturor că „purtarea tricolorului românesc va
fi pedepsită cu cea mai mare asprime”. O femeie din satul Vaca, purtând
tricolor în păr, a fost arestată şi pedepsită cu 10 coroane (9 iulie
1907)
l În Petruman (Timiş) jandarmii a
sfârtecat haina d-nei Sofia Cercel pentru că în cusătura ei erau şi cele
trei culori româneşti, arestează şi descing de brâie pe Octavia Micu şi
Viorica Gera. Solgăbirăul le pedepseşte apoi pe tustrele cu temniţa cu
câte 1 zi temniţă şi câte 5 coroane amendă (12 iulie 1907)
l Protopopul G. Iernea din cercul
Sătmarului, e osândit la 100 coroane amendă pentru că a îndemnat poporul
să ţie la limba sa românească (20 august 1907)
l 4 ţărani din Micălaca sunt pedepsiţi de
solgăbirăul din Arad cu câte 15 zile şi câte 20 coroane, pentru că au
cântat „Deşteaptă-te, române!” şi „Hora Unirii” (18 noiembrie 1907)
l Eugen Nyeki candidat de avocat în
Beiuş, e pedepsit cu 25 coroane pentru că în pălărie sub bandă purta o
panglicuţă tricoloră (23 noiembrie 1907)
l Solgăbirăul din Bărăşineau (Arad)
pedepseşte pe preotul Ion Popovici din Buteni cu 5 zile temniţă şi 100
coroane amendă, pentru că hainele copiilor cu şfeşnice la procesiune
aveau chiotorii din panglicuţă tricoloră (5 august 1908)
l În Orăştie, 30 de inşi sunt citaţi la
poliţie şi sunt pedepsiţi cu câte 30 coroane şi 2 zile închisoare pentru
că la costumul naţional au purtat culorile tricolorului românesc (18
decembrie 1908)
l Sunt pedepsiţi de poliţia din Orăştie
cu câte 2 zile închisoare şi 30 coroane Dr. Aurel Oprea şi Ioan Mihali,
fiindcă copilaşii lor aveau tricolor la costumele româneşti (18
decembrie 1908)
l Ion Iancu din Bucium Poeni (Alba) e
pedepsit de solgăbirăul din Roşia cu 200 coroane pentru că: pe fruntea
calului de la trăsură atârna panglică roşie, iar sub ureche era o placă
de nichel, care – precum spunea ancheta – „deşi privită de aproape e de
culoarea nichelului intinat, de departe însă pare galbenă”, iar sub
această placă era prinsă o panglică vânătă. Ion Iancu a fost pedepsit
pentru „agitaţie” şi purtarea culorilor unui stat străin (3 iulie 1910)
l În Orăştie era multă lume la târg în 9
iulie 1910. jandarmii pornesc o goană după tricolor. Jandarmii smulg nu
numai cingătorile, ci până şi băierile de la trăiştii, bătând şi
arestând o mulţime de ţărani, pe care apoi poliţia oraşului îi
pedepseşte pentru „agitaţie” în contra statului maghiar (9 iulie 1910)
l În Lupşa (Alba) jandarmii în goana după
tricolor năvăleau la petreceri şi nunţi şi le sfârteca ţăranilor hainele
şi steagul de năfrămi de mătase, care erau legate de prăjină cu
pănglicuţe tricolore, bătându-i şi arestându-i (14 iulie 1910)
l La Blaj, jandarmii descing de brâie
tricolore, peste 20 feciori şi fete şi le fac proces de contravenţie şi
agitaţie (22 iulie 1910)
l La târg în Cîmpeni – (28 august 1910)
jandarmii au pornit o goană turbată după tricolor; arestează, bat,
sfâşie hainele etc. Pe o femeie a lăsat-o în pielea goală în mijlocul
străzii, după ce i-au sfârtecat ia cusută cu roşu, galben şi albastru.
Au fost o mulţime de răniţi iar unii au fost străpunşi cu baioneta
l La Ţelna, lângă Ighiu – Alba când
ieşeau oamenii de la biserică, jandarmii îi descing de brâiele
tricolore. În continuare se năpustesc asupra feciorilor. Aceştia nu vor
să dea brâiele, ci o iau la fugă. Jandarmii împuşcă de la 200 de paşi pe
Ion Bârz care cade mort; aleargă apoi după Lazăr Tatu, care se refugiază
într-o casă, îl ajung, îl străpung cu baioneta, îi zdrobesc capul cu
patul puştii, apoi îl târăsc la curtea erarială unde acesta moare în
cele mai groaznice chinuri (28 august 1910)
l La Năsăud, la o nuntă, jandarmii
năvălesc asupra oamenilor fiindcă steagul vorniceilor era făcut din
năfrămi roşii, galbene şi albastre; smulg steagul şi îl sfâşie, smulg
apoi tuturora tricolorul de pe haine şi le fac proces de contravenţiune
(31 ianuarie 1911)
l 4 femei din Hodac (Mureş) sunt
pedepsite cu câte 4 zile temniţă şi câte 10 coroane amendă, pentru că au
purtat brâie tricolore (12 mai 1911)
l În Ocna Sibiului, jandarmii arestează
şi descing de brâul tricolor pe copiliţa Paraschiva T. Brateş, care
venea de la câmp cu maică-sa; o dau apoi pe seama poliţiei unde copila a
fost pedepsită cu 1 zi închisoare şi 5 coroane amendă (15 mai 1911)
l În Câmpeni (Alba), iarăşi goană după
tricolor. Fete şi neveste bătute, haine sfâşiate şi percheziţii
jandarmereşti prin case (14-16 iunie 1911)
l La Moneasa (Arad) la o petrecere,
neputând smulge tricolorul de pe hainele unei domnişoare, fiindcă era
cusut i-au sfâşiat haina
l În Aiud (Alba) la târg, preoteasa
Handrea din Mănărade (Alba) a fost pedepsită cu 3 zile închisoare şi 40
coroane amendă, pentru că a oferit d-lui Iuliu Maniu un buchet de flori
legate cu tricolor (1911)
l În Tisa (Arad) jandarmi descing pe
ţărani de brâie tricolore, tocmai când aceştia ieşiră întru întâmpinarea
episcopului ortodox I. Pap din Arad (1913)
Exemple culese din cartea „Suferinţe din
Ardeal” de Vasile Stoica, Editura Vicovia, Bacău
ec. Ioan STRĂJAN
|