Comemorarea martirei de la Blaj - Puia Maria

Cutremuraţi, dar în acelaşi timp însufleţiţi de curajul şi calităţile deosebite ale tinerei românce de la Blaj, Puia Maria, devenită într-un fel Ioana D'Arc a meleagurilor Albei, Fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României" a acţionat în timp, în ceea ce priveşte identificarea locului unde se afla mormântul martirei Puia Maria, precum şi a unor documente care să ateste cu certitudine adevărul şi pentru  a se continua acţiunea de popularizare a martirei în vederea aşezării pe "soclul" pe care-l merită.

În acest sens Col. (rez.) Corodeanu Ioan s-a deplasat la Blaj unde cu ajutorul doamnei Mihu Viorica de la Primăria Municipiului Blaj şi a preotului Oprean N. a descoperit mormântul martirei în cimitirul oraşului, alături de altele ale membrilor familiei.

Întrucât vârsta rezultată din datele existente pe crucea mormântului martirei (1885-1915) nu a corespuns cu cea ştiută de dl. av. Ioan Avram, autorul materialului prezentat în revista "Dacoromania", a necesitat cercetări la Arhivele Naţionale, filiala Alba Iulia.

Cu sprijinul d-nei Ionescu Mihaela s-au găsit documentele, care confirmă cu certitudine datele respective.

Surpriza a fost însă mult mai mare când între coperţile dosarului cercetat s-au aflat cca 700 file - documente - privind o acţiune amplă şi importantă care s-a desfăşurat în plin război mondial în zona Blajului şi a Albei, şi în care au fost audiaţi şi arestaţi zeci de patrioţi români.

Timpul scurt, dar mai ales faptul că în întreg dosarul documentele, sunt numai în limba maghiară, inclusiv declaraţiile românilor anchetaţi în această acţiune din anul 1915, urmează ca în viitor să se efectueze cercetările şi traducerile ce se cuvin.

Această acţiune ca şi multe altele care se referă în documentele depozitelor Arhivelor Naţionale filiala Alba Iulia, precum şi a altor instituţii de specialitate, pot fi teme interesante pentru licenţa studenţilor de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.

Ecoul şi ampla-sarea acţiunii "Vrem Ardealul" care s-a desfăşurat dincolo de Carpaţi, de către fraţii noştrii în frunte cu marii bărbaţi ai vremii, Barbu Şt. Delavrancea, N. Iorga, Take Ionescu etc., rezultă cu multă convingere şi din paginile ziarului "Vrem Ardealul" nr. 4 din 11 decembrie 1915 de la Galaţi care merită a fi redat celor interesaţi:

"Vrem Ardealul, pentru că Ardealul sufere! Îl vrem pentru că este o nevoie a noastră - o parte a trupului nostru, din inima noastră, din finţa noastră. Îl vrem pentru că suferind el, suferim şi noi, perind el (...) perim noi.

Vrem Ardealul, pentru că ne este necesar vieţii noastre viitoare ca neam, pentru că este parte integrantă a organismului de viaţă a neamului nostru.

Şi dacă o parte a organismului suferă în mod firesc, inevitabil, va suferi organismul întreg.

Vrem Ardealul, pentru trecutul său, pentru faptele sale - pentru fiinţa sa integrantă (...).

Acolo sunt minele, avuţia noastră, acolo s-a făurit neamul, acolo e zămislirea şi leagănul său, de acolo au venit descălecătorii: Dragoş în Moldova, Negru Vodă în Muntenia. Într-acolo au tins visurile noastre. Acolo a murit nerăzbunat Mihai eroul, sub mâna unui ucigaş, şi tot de acolo a doua descălicare de cărturari, care au renăscut, au rechemat la viaţă amorţitele noastre puteri... Lazăr, Şincai, Maior...

Vrem Ardealul, fiindcă acolo Horea, încă înainte de revoluţia mare a zguduit Europa, a lăţit principiile de egalitate, frăţietate şi libertate.

Vrem Ardealul, fiindcă nu putem să nu-l vrem. Fiindcă suferă, fiindcă durerea o simţim şi noi, fiindcă este o necesitate, o năzuinţă, un vis...!

Vrem Ardealul, cu tot sufletul, cu toată puterea, şi fiindcă îl vrem numaidecât, îl vom avea!"

Cu prilejul zilei eroilor, la 20.05.2004 Fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României" împreună cu Asociaţia "Cultul Eroilor" şi "Astra Timotei Cipariu" Blaj precum şi cu sprijinul Prefecturii Alba, Consiliului judeţean Alba şi Primăriei municipiului Blaj a organizat pentru prima dată un moment de evocare şi o slujbă de pomenire a martirei Puia Maria la mormântul acesteia, care începând din acest an va trebui să fie trecută cu litere de aur în cartea de istoria a neamului românesc.

Ec. Ioan STRĂJAN