România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Declaraţia

privind reunificarea celor două state româneşti

 

În lumina istoricei Hotărâri a Sfatului Ţării din 27 martie 1918, prin care s-a realizat Unirea Basarabiei cu România;

Condamnând invazia din 28 iunie 1940, când fosta Uniune Sovietică, în baza criminalului Pact Ribbentrop – Molotov (Hitler – Stalin), a ocupat Basarabia şi Bucovina, întrerupând dezvoltarea firească şi benefică a provinciei (ca şi a Bucovinei) în componenţa României Mari;

Împărtăşind în întregime idealurile care au animat, de-a lungul anilor de înstrăinare, poporul român din Basarabia în lupta sa pentru eliberarea naţională de sub jugul colonial sovietic, pentru independenţă;

Constatând cu întristare că, în anii care s-au scurs după proclamarea independenţei noului stat, Republica Moldova, în loc să se apropie, s-a îndepărtat de idealurile unioniste ale generaţiilor trecute, prezente şi viitoare ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului,  de a trăi în cadrul unuia şi aceluiaşi stat – România, revenind la un moment considerat „pierdut”, cel de după Podurile de Flori de la Prut, când reunificarea ar fi putut fi înfăptuită, şi considerând că decizia poate fi acum transpusă în fapt;

Considerând că nu este necesar niciun fel de referendum privind reunificarea, întrucât voinţa românilor din Basarabia este clar exprimată, în primul rând de tânăra generaţie, dar şi de o consistentă majoritate a populaţiei de peste Prut;

Subliniind că în anul 1940, când a fost ocupată Basarabia de Armata Roşie, nu s-a convocat niciun referendum, ci s-a pătruns samavolnic pe teritoriul României (Basarabia), printr-un simplu ultimatum încălcându-se Hotărârea Sfatului Ţării de la Chişinău, ales de populaţie;

Ţinând cont de situaţia geopolitică europeană şi mondială actuală;

Delegaţii comunităţilor româneşti din 35 de ţări ale lumii, participanţi la cea de-a XIX-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, desfăşurat în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie 2015 la Alba Iulia şi Zlatna

Susţinem

Idealurile înaintaşilor noştri care au înfăptuit Unirea Principatelor şi apoi Marea Unire din 1918, ale Marii Adunări Naţionale din 27 august 1991 de la Chişinău, precum şi reafirmarea acestor crezuri naţionale în cadrul marşurilor şi acţiunilor unioniste ale tineretului român din Basarabia, demersurile fireşti ale Republicii Moldova de integrare europeană,

Declarăm

Că viitorul Basarabiei nu poate fi în afara României întregite.

În acest sens cerem conducătorilor celor două state româneşti să contribuie efectiv la realizarea actului de reunificare, care este un imperativ al timpului nostru, să acţioneze ferm în spiritul dorinţelor poporului român de pretutindeni astfel încât Centenarul Marii Uniri să le găsească împreună, aşa cum s-a stabilit ce va fi pentru vecie, încă din 1918.

Hotărârea noastră, a reprezentanţilor românilor de prertutindeni, se adaugă solicitărilor făcute în Republica Moldova, preluând şi justificările cuprinse în documentele lansate de Forumul moldovenilor, Uniunile de creaţie şi ştiinţă, de tineret şi alte organizaţii.

Milităm pentru ÎNFĂPTUIREA UNIRII!

Alba Iulia şi Zlatna,

30.11.2015, cu o zi înainte de împlinirea a 97 de ani de la Marea Unire