|
Excelenţei sale
domnului Georges Clémenceau, Preşedintele Conferinţei de pace - Paris
Domnule,
Adunarea naţională a
tuturor şvabilor din Banat, care s-a ţinut la 10 august 1919 īn
Timişoara, ne-a īnsărcinat să susţinem cauza poporului şvăbesc pe līngă
Conferinţa de pace, prin intermediul reprezentanţilor Romāniei.
Această adunare a fost
convocată de către conducătorii instituţiilor naţionale ale şvabilor din
Banat şi ea a fost compusă din reprezentanţi tuturor comunelor locuite
de şvabi Ţ
ţ
Cīteva zile după intrarea
trupelor romāne, conducătorii poporului şvăbesc au convocat această
adunare naţională pentru a cunoaşte voinţa poporului lor privitoare la
soarta Banatului.
Numărul delegaţiilor a
fost de mai multe mii şi regiunile ocupate actualmente de trupele sīrbe
au ţinut dinadins să fie reprezentate integral şi fără nici o excepţie
cu scopul ca deciziunile acestei Adunări să poată fi considerate ca
voinţa matur exprimată a īntregului popor şvăbesc
După ce s-a exprimat, prin
glasul celor mai autorizaţi reprezentanţi, simpatia pentru poporul romān
a cărui francheţe, dreptate, elan de civilizaţie şi larg liberalism au
creat īntre noi şi ei, īn cursul secolelor de opresiune maghiară, o
prietenie şi o colaborare dintre cele mai strīnse, adunarea a decis să
trimită o delegaţie la Conferinţa de pace din Paris şi a votat īn
unanimitate, rezoluţia următoare Ţ
ţ.
Votīnd această rezoluţie
de unire cu Romānia, adunarea naţională a poporului şvăbesc a ţinut să
accentueze două fapte, pe care ne permitem, domnule preşedinte, să le
supunem īn mod special atenţiei Dumneavoastră.
Este vorba mai īntīi de
dorinţa puternic exprimată de unanimitatea adunării, ca tot poporul
şvăbesc să fie reunit cu poporul romān, de civilizaţie superioară, pe
care īl iubeşte şi pe care īl respectă şi de care se simte legat prin
originea multor din fiii săi de rasă comună latină (o parte din şvabi
sunt de origine franceză, italiană şi spaniolă n.n.).
Secole de viaţă comună
ne-au īnvăţat să apreciem pe vecinii şi conlocuitorii noştri la justa
lor valoare şi experienţa din timpurile din urmă n-a făcut decīt să ne
īntărească convingerea că numai unirea cu Romānia va putea să ne ofere
garanţiile suficiente pentru existenţa şi progresul nostru.
Ţ
ţ Īn urma faptului că
principiile anunţate prin deciziunile Adunării de la Alba Iulia au fost
puse de acum īn vigoare şi noi suntem siguri că ele vor fi aplicate la
fel şi īn viitor, ne dau toate garanţiile că viaţa noastră naţională va
fi respectată integral.
Celălalt punct capitol al
rezoluţiei adunării naţionale a şvabilor din Banat este dorinţa ca
Banatul să rămīnă īntreg şi să nu fie īmpărţit īntre două sau mai multe
state, şi īn consecinţă să fie īn īntregime alipit Romāniei Ţ
ţ.
Īn virtutea mandatului pe
care subsemnaţii l-au primit de la Adunarea Naţională a poporului
şvăbesc, vă rugăm, domnule preşedinte, să binevoiţi a aduce la
cunoştinţa Conferinţei de pace toate consideraţiile susmenţionate,
precum şi rezoluţia Adunării, cerīnd alipirea integrală a Banatului la
Romānia.
Primiţi, vă rugăm, domnule
preşedinte, asigurarea deosebitei noastre stime şi consideraţiuni.
ss. Dr. Ştefan Frecot,
ss. Dr. Andrei Buschmann
ss. Franz Timon
ss. Thomas Fernbacher
delegaţii Adunării
Naţionale a şvabilor din Banat.
1919 august 19, Paris
Memoriul prezentat Conferinţei de Pace de la Paris (personal
preşedintelui Georges Clémenceau) de către delegaţia şvabilor din Banat,
pentru menţinerea integrităţii Banatului şi unirea lui cu Romānia.
|