REZOLUŢIA
celui de-al XIX-lea
Congres al
Spiritualităţii Româneşti
Noi, participanţii la cel de-al XIX-lea
Congres al Spiritualităţii Româneşti, reprezentând comunităţile
românilor din 35 de ţări şi zone de românitate, ne-am întrunit la Alba
Iulia în zilele de 28 noiembrie – 1 decembrie 2015 şi declarăm în urma
dezbaterilor care au avut loc în plen şi în cadrul celor 4 secţiuni:
• Luând în considerare faptul că de la
înfiinţarea Ligii Culturale Române s-au împlinit 125 de ani, au fost
trecute în revistă cele mai importante evenimente produse în această
perioadă, a fost lansată monografia academicienilor C. Gh. Marinescu şi
Victor Crăciun, „Liga Culturală Română la 125 de ani”, a fost evocată
figura monumentală a ctitorului ei, Nicolae Iorga, şi a unor
personalităţi marcante legate de activitatea ei: V. A. Urechia, Barbu
Ştefănescu Delavrancea, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, C. Angelescu
şi alţii. Au fost consemnate, de asemenea, şi alte aniversări aferente:
25 de ani de la renaştere (1990) şi de la Podul de Flori, 100 de ani de
la primul Congres al românilor de pretutindeni, ţinut la Bucureşti,
decisiv în lupta pentru Marea Unire (1915).
• Au fost aduse omagii speciale
personalităţii lui Martin Opitz, evocatorul Zlatnei, al cărui nume este
înscris, alături de Dimitrie Cantemir pe frontispiciul Bibliotecii
Sorbona, lui Vasile Alecsandri, ctitor al Unirii Principatelor la 125 de
ani de la moarte (1890) şi publicaţiilor care au reflectat lupta
naţională păentru înfăptuirea Marii Uniri.
• O problemă cheie a dezbaterilor a
constituit-o împlinirea a 75 de ani de la dezmembrarea teritorială a
ţării, în 1940 – anul tragic al României. Participanţii la dezbateri din
partea Republicii Moldova, referindu-se la situaţia politică, economică
şi agrară în care se află ea la ora aceasta, au vorbit despre
necesitatea imperioasă a reunificării celor două state româneşti ca
unică soluţie de redresare a ei. Congresul susţine în acest sens
Apelul publicat de 71 de personalităţi din Republica Moldova, în
săptămânalul Literatura şi arta şi alte Declaraţii
de unire din Basarabia.
• Luând act de luările de cuvânt ale
participanţilor la Congres, reconfirmăm vectorul activităţii Ligii
Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni: sprijinirea
permanentă sub toate formele a activităţii comunităţilor româneşti şi
lansăm un apel către noul guvern al României, către Parlament şi
preşedintele Klaus Iohannis de a le susţine şi a oferi suport acţiunilor
lor şi de a soluţiona problemele cu care se confruntă.
• Credem că este absolut necesar ca programul
tuturor activităţilor noastre să se pună sub semnul împlinirii, în 2018,
a Centenarului Marii Uniri. Ne pronunţăm sprijinul pentru doleanţele
românilor din nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de a-şi păstra
identitatea naţională, limba română şi valorile culturale.
• Luând în considerare înmulţirea
monstruoaselor acte de terorism care au loc în Franţa şi în alte ţări,
ne pronunţăm pentru condamnarea lor şi pedepsirea celor care le-au
organizat şi comis. În contextul situaţiei create în Europa şi în
întreaga lume se impune imperativul solidarităţii românilor de
pretutindeni. Apelăm în mod deosebit la solidaritate naţională cu
prilejul Centenarului Marii Uniri şi a împlinirii a 150 de ani de la
apariţia numelui EMINESCU în cultura românească, odată cu debutul său în
revista Familia din Pesta, condusă de Iosif Vulcan
(1866-2016), precum şi cu ocazia altor evenimente istorice care se vor
aniversa în 2016: 150 de ani de la întemeierea Academiei Române şi de la
cea dintâi Constituţie, un veac de la intrarea României în Primul Război
Mondial ş. a.
• Reiterăm necesitatea elaborarării unei Legi
„cu bătaie lungă” privind românitatea în urma unor propuneri adunate de
Congresul Spiritualităţii de la comunităţile româneşti din întreaga
lume; pregătirea, în acelaşi cadru, a unui studiu pertinent privind
numărul românilor şi al originarilor din România, aflaţi în lume;
crearea Muzeului valorilor româneşti de pretutindeni.
• Considerăm ca imperative de prim ordin,
specifice românilor de pretutindeni:
- Acordarea cetăţeniei române cu celeritate
şi fără umilitoare demersuri birocratice tuturor românilor din afara
ţării care o solicită - problemă demult discutată, dar pentru rezolvarea
căreia nu se face nimic concret; reglementarea problemei dublei
cetăţenii;
- Abrogarea Legii 217 promulgată în iunie
2015, care, prin vagul prevederilor sale, este inutilă şi poate avea
efecte antinaţionale şi nedemocratice;
- Abrogarea de către Parlament a întregii
legislaţii privind vinderea pământului către cetăţenii străini;
- Preluarea de către Academia Română a
studiului civilizaţiei traco-daco-romane;
- Punerea în conformitate cu istoria neamului
a drapelului şi stemei României, însemn din care lipseşte Transilvania;
- Realizarea Monumentului Marii Uniri şi
începerea pregătirilor pentru centenarul Unirii, Congresul elaborând şi
lansând în 2013-2014 un amplu PROGRAM în acest scop;
• Cerem implicarea eficientă a ministerelor
de resort, a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a
Institutului Cultural Român şi altor instituţii abilitate în susţinerea
acestor acţiuni şi a Programului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri,
elaborat de noi.
• Reiterăm problema instituţionalizării
Congresului Spiritualităţii Româneşti care a fost pusă în repetate
rânduri şi care a rămas nerezolvată.
• Cerem preşedintelui Klaus Iohannis să o
elibereze din funcţie pe doamna Sanda Pralong, care a ignorat tot timpul
problemele românilor de pretutindeni, şi în prezent, şi atunci când a
mai deţinut postul de consilier în cadrul administraţiei prezidenţiale.
Congresul Spiritualităţii Româneşti solicită
tuturor oficialităţilor din România să ia în consideraţie activitatea sa
ca factor reprezentativ al Ligii Culturale Române – considerată încă din
anul 1907 „personalitate morală” a ţării prin Hotărârea Parlamentului şi
Legea promovată de Regele Carol I –, adâncindu-şi după 1990 programul în
vederea susţinerii românilor de pretutindeni.
Congresul are şansa să devină, odată cu a
XX-a întrunire din anul 2016, o pârghie esenţială în rezolvarea unor
probleme pe care nu le poate acoperi decât societatea civilă. Ceea ce a
înfăptuit Liga Culturală Română, creatoarea acestui Congres, începând cu
Podul de Flori de la Prut, stă drept dovadă în acest sens.
Rezoluţie votată în unanimitate de
reprezentanţi ai comunităţilor româneşti la Ediţia a XIX-a a Congresului
Spiritualităţii Româneşti
Alba Iulia, Zlatna 29-30 noiembrie 2015
|