România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

REZOLUŢIA

celui de-al XIX-lea

Congres al Spiritualităţii Româneşti

 

Noi, participanţii la cel de-al XIX-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti, reprezentând comunităţile românilor din 35 de ţări şi zone de românitate, ne-am întrunit la Alba Iulia în zilele de 28 noiembrie – 1 decembrie 2015 şi declarăm în urma dezbaterilor care au avut loc în plen şi în cadrul celor 4 secţiuni:

• Luând în considerare faptul că de la înfiinţarea Ligii Culturale Române s-au împlinit 125 de ani, au fost trecute în revistă cele mai importante evenimente produse în această perioadă, a fost lansată monografia academicienilor C. Gh. Marinescu şi Victor Crăciun, „Liga Culturală Română la 125 de ani”, a fost evocată figura monumentală a ctitorului ei, Nicolae Iorga, şi a unor personalităţi marcante legate de activitatea ei: V. A. Urechia, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, C. Angelescu şi alţii. Au fost consemnate, de asemenea, şi alte aniversări aferente: 25 de ani de la renaştere (1990) şi de la Podul de Flori, 100 de ani de la primul Congres al românilor de pretutindeni, ţinut la Bucureşti, decisiv în lupta pentru Marea Unire (1915).

• Au fost aduse omagii speciale personalităţii lui Martin Opitz, evocatorul Zlatnei, al cărui nume este înscris, alături de Dimitrie Cantemir pe frontispiciul Bibliotecii Sorbona, lui Vasile Alecsandri, ctitor al Unirii Principatelor la 125 de ani de la moarte (1890) şi publicaţiilor care au reflectat lupta naţională păentru înfăptuirea Marii Uniri.

• O problemă cheie a dezbaterilor a constituit-o împlinirea a 75 de ani de la dezmembrarea teritorială a ţării, în 1940 – anul tragic al României. Participanţii la dezbateri din partea Republicii Moldova, referindu-se la situaţia politică, economică şi agrară în care se află ea la ora aceasta, au vorbit despre necesitatea imperioasă a reunificării celor două state româneşti ca unică soluţie de redresare a ei. Congresul susţine în acest sens Apelul publicat de 71 de personalităţi din Republica Moldova, în săptămânalul Literatura şi arta şi alte Declaraţii de unire din Basarabia.

• Luând act de luările de cuvânt ale participanţilor la Congres, reconfirmăm vectorul activităţii Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni: sprijinirea permanentă sub toate formele a activităţii comunităţilor româneşti şi  lansăm un apel către noul guvern al României, către Parlament şi preşedintele Klaus Iohannis de a le susţine şi a oferi suport acţiunilor lor şi de a soluţiona problemele cu care se confruntă.

• Credem că este absolut necesar ca programul tuturor activităţilor noastre să se pună sub semnul împlinirii, în 2018, a Centenarului Marii Uniri. Ne pronunţăm sprijinul pentru doleanţele românilor din nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de a-şi păstra identitatea naţională, limba română şi valorile culturale.

• Luând în considerare înmulţirea monstruoaselor acte de terorism care au loc în Franţa şi în alte ţări, ne pronunţăm pentru condamnarea lor şi pedepsirea celor care le-au organizat şi comis. În contextul situaţiei create în Europa şi în întreaga lume se impune imperativul solidarităţii românilor de pretutindeni. Apelăm în mod deosebit la solidaritate naţională cu prilejul Centenarului Marii Uniri şi a împlinirii a 150 de ani de la apariţia numelui EMINESCU în cultura românească, odată cu debutul său în revista Familia din Pesta, condusă de Iosif Vulcan (1866-2016), precum şi cu ocazia altor evenimente istorice care se vor aniversa în 2016: 150 de ani de la întemeierea Academiei Române şi de la cea dintâi Constituţie, un veac de la intrarea României în Primul Război Mondial ş. a.

• Reiterăm necesitatea elaborarării unei Legi „cu bătaie lungă” privind românitatea în urma unor propuneri adunate de Congresul Spiritualităţii de la comunităţile româneşti din întreaga lume; pregătirea, în acelaşi cadru,  a unui studiu pertinent privind numărul românilor şi al originarilor din România, aflaţi în lume; crearea Muzeului valorilor româneşti de pretutindeni.

• Considerăm ca imperative de prim ordin, specifice românilor de pretutindeni:

- Acordarea cetăţeniei române cu celeritate şi fără umilitoare demersuri birocratice tuturor românilor din afara ţării care o solicită - problemă demult discutată, dar pentru rezolvarea căreia nu se face nimic concret; reglementarea problemei dublei cetăţenii;

- Abrogarea Legii 217 promulgată în iunie 2015, care, prin vagul prevederilor sale, este inutilă şi poate avea efecte antinaţionale şi nedemocratice;

- Abrogarea de către Parlament a întregii legislaţii privind vinderea pământului către cetăţenii străini;

- Preluarea de către Academia Română a studiului civilizaţiei traco-daco-romane;

- Punerea în conformitate cu istoria neamului a drapelului şi stemei României, însemn din care lipseşte Transilvania;

- Realizarea Monumentului Marii Uniri şi începerea pregătirilor pentru centenarul Unirii, Congresul elaborând şi lansând în 2013-2014 un amplu PROGRAM în acest scop;

• Cerem implicarea eficientă a ministerelor de resort, a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a Institutului Cultural Român şi altor instituţii abilitate în susţinerea acestor acţiuni şi a Programului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, elaborat de noi.

• Reiterăm problema instituţionalizării Congresului Spiritualităţii Româneşti care a fost pusă în repetate rânduri şi care a rămas nerezolvată.

• Cerem preşedintelui Klaus Iohannis să o elibereze din funcţie pe doamna Sanda Pralong, care a ignorat tot timpul problemele românilor de pretutindeni, şi în prezent, şi atunci când a mai deţinut postul de consilier în cadrul administraţiei prezidenţiale.

Congresul Spiritualităţii Româneşti solicită tuturor oficialităţilor din România să ia în consideraţie activitatea sa ca factor reprezentativ al Ligii Culturale Române – considerată încă din anul 1907 „personalitate morală” a ţării prin Hotărârea Parlamentului şi Legea promovată de Regele Carol I –, adâncindu-şi după 1990 programul în vederea susţinerii românilor de pretutindeni.

Congresul are şansa să devină, odată cu a XX-a întrunire din anul 2016, o pârghie esenţială în rezolvarea unor probleme pe care nu le poate acoperi decât societatea civilă. Ceea ce a înfăptuit Liga Culturală Română, creatoarea acestui Congres, începând cu Podul de Flori de la Prut, stă drept dovadă în acest sens.

Rezoluţie votată în unanimitate de reprezentanţi ai comunităţilor româneşti la Ediţia a XIX-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti

Alba Iulia, Zlatna 29-30 noiembrie 2015