România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Samoilă Mârza

(1886-1967)

Fotograful manifestărilor Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918

 

Samoilă Mârza s-a născut la data de 18 septembrie 1886 în satul Galtiu, comuna Sântimbru, jud. Alba din părinţi ţărani.

Şcoala primară a frecventat-o în satul natal, după care la Alba Iulia a absolvit şase clase de liceu. În continuare părinţii l-au trimis ca ucenic la fotograful Iainek din Sibiu, în perioada anilor 1909-1911, la care s-a calificat în această meserie mai deosebită în timpul respectiv.

În anul 1914, după declanşarea primului război mondial, Samoilă Mârza a fost mobilizat în armata austro-ungară, ca de altfel majoritatea tinerilor români din Transilvania, şi a fost trimis pe frontul din Galiţia. În acţiunile militare a ajuns până la Riga.

Trecerea României de la starea de neutralitate, la starea de război, alături de Antantă, a determinat Puterile Centrale să transfere regimentele formate în majoritar din militari români, de pe frontul din Galiţia, pe cel din Italia, deoarece românii din armata austro-ungară nu doreau să lupte împotriva fraţilor de peste munţi. În aceste împrejurări Samoilă Mârza a ajuns pe frontul din Italia, făcând parte din serviciul topografic şi fotografic al armatei austro-ungare.

În toată această perioadă de război şi-a practicat şi profesiunea de bază, fotografiind aspecte de pe front alături de chipuri de ostaşi.

Sfârşitul primului război la găsit la Trieste.

Consiliul Naţional Român Central a organizat pe lângă principalele acţiuni pregătitoare unirii românilor şi acţiunea de retragere a militarilor români din armata austro-ungară, de pe frontul din Italia, în mod disciplinat, cu staţionare pentru un timp scurt la Viena.

În această perioadă scurtă, în prezenţa lui Iuliu Maniu reprezentantul CNR la Viena şi a generalului Boieriu s-au desfăşurat o serie de manifestări în favoarea unirii românilor într-un singur stat unitar naţional, manifestări care au avut ecou în toate ţările Europei..

Cu această ocazie, la Viena, s-a organizat o slujbă religioasă de sfinţire a primului drapel tricolor al Consiliului Naţional Român Militar , momente care au fost imortalizate în trei secvenţe de către Samoilă Mârza şi care au rămas singurele poze-document de la această acţiune importantă pentru istoria noastră naţională.

După această etapă, Samoilă Mârza, a ajuns acasă în ultimile zile din luna noiembrie 1918 şi a participat la organizarea plecării delegaţiei din satul său natal Galtiu la Alba Iulia, la Marea Unire, momente care au fost fotografiate în trei clişee.

Ajuns la Alba Iulia, la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, fotograful Samoilă Mârza a reuşit şi a executat cinci clişee înfăţişând trei scene cu mulţimea de pe Câmpul lui Horea şi două cu tribunele oficiale de pe care au vorbit episcopul Iuliu Hosu şi Dr. A. Vlad. (vezi pag.20-22)

Stegarul delegaţiei satului Agris (Iara-Turda), Ioan Arion în drum spre Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a fost împuşcat în gara Teiuş de către garda maghiară.

Corpul neînsufleţit a fost depus în biserica ortodoxă din Maieri (Alba Iulia) iar a doua zi după unire a avut loc funerariile primului martir al măreţului act istoric de la 1 Decembrie 1918 la care au participat toate personalităţile aflate la Alba Iulia la Marea Unire.

Prezenţa neobositului fotograf Samoilă Mârza la acest eveniment (trist) este confirmată de fotografia-document rămasă pentru posteritate.

Aceste fotografii sunt singurele, care înfăţişează aspecte de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia care a consfinţit Unirea Transilvaniei cu România.

Consiliul Naţional Român din Alba Iulia a angajat pe fotograful Bach (german) din localitate să imortalizeze momentele importante ale acestui măreţ act istoric al românilor, însă acesta nu s-a prezentat din motive lesne de înţeles, după cum a afirmat dr. în istorie Ghe. Anghel.

Din această cauză lipsesc fotografiile cu aspectele mai importante din interiorul sălii unirii.

Samoilă Mârza nu a avut posibilitatea de a realiza fotografii în interiorul Sălii Unirii deoarece nu a avut permis de intrare sau credenţional (mandat scris).

Numărul redus de fotografii de la acel mare eveniment a fost motivat de Samoilă Mârza, şi de timpul nefavorabil, dar mai ales de faptul că trebuiau “cărate”: aparatul, trepiedul, clişeele de sticlă, sursele de lumini etc. care erau f. grele.

În continuare, în timp, Samoilă Mârza cu aparatul său cu “burduf” legat pe port-bagajul nelipsitei sale biciclete a participat şi la alte manifestări naţionale din judeţul nostru, precum şi la unele acţiuni similare din Transilvania. A imortalizat vizita regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni; precum şi momente de la încoronarea regelui Ferdinand I cu regina Maria la data de 22 octombrie 1922; La fel a participat la Ţebea în anul 1924 când s-au desfăşurat serbările comemorative privind împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, precum şi în anul 1929 la Alba Iulia la serbările Unirii organizate cu prilejul împlinirii a 10 ani de la unirea Transilvaniei cu România).

La începutul anului 1919 Samoilă Mârza a întocmit un album numit “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” (fotografii).

Importanţa şi valoarea acestui album documentar a fost sporită şi de faptul că un exemplar a fost depus de către delegaţia română la Conferinţa de pace de la Versailles.

Alte albume documentare au fost trimise unor personalităţi ale perioadei respective, printre care, regelui Ferdinand I, primului ministru I.C. Brătianu, N. Iorga, Iuliu Maniu, generalului francez Berthelot etc.

Regele Ferdinand I pe lângă felicitările cuvenite, l-a acceptat printre furnizorii curţii regale, iar gen. Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

Activitatea desfăşurată de Samoilă Mârza l-au făcut cunoscut în ţară ca un bun patriot, dovadă fiind relaţiile foarte bune care au existat cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.

În anul 1924, cu ocazia audienţei la I.C. Brătianu, a intervenit şi a obţinut fondurile necesare pentru terminarea lucrărilor de pictură de la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, începute de pictorul Costin Petrescu şi întrerupte după încoronarea regelui Ferdinand I din anul 1922.

Prof. dr. Ghe. Anghel în perioada cât a fost directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia fiind în relaţii bune cu fotograful Samoilă Mârza a reuşit şi a achiziţionat ca obiecte de muzeu aparatul şi anexele respective, care pot fi văzute la acest muzeu.

Samoilă Mârza a decedat la data de 19 decembrie 1967 în urma unei boli incurabile şi a fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia. Alături de cei apropiaţi, conducerea şi personalul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia i-a adus un ultim omagiu.

În prezent, prin grija unor oameni cu multă dăruire faţă de faptele înaintaşilor, printre care dl. Popa Ioan Iancu, primarul comunei Sântimbru alături de dl. ing. Aurel Sântimbreanu, prin eforturi deosebite au reuşit să prefaţeze serbările unirii din anul 2003, cu dezvelirea unui bust a lui Samoilă Mârza opera, talentatului şi tânărului sculptor albaiulian Borteş Narcis Dumitru, care s-a “dezvelit” în ziua de 23 noiembrie în satul natal - Galtiu odată cu lansarea cărţii “Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

În acelaşi timp, la propunerea Fundaţiei “Alba Iulia - 1918 - Pentru Unitatea şi Integritatea României” primarul municipiului Alba Iulia, ing. Mircea Hava, împreună cu viceprimarul Dr. Potor Călin, au fost receptivi şi operativi în ceea ce priveşte amenajarea mormântului lui Samoilă Mârza şi sfinţirea acestuia în cadrul acţiunilor ce urma a se desfăşura în cadrul municipiului Alba Iulia cu ocazia aniversării a 85 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Pe crucea mormântului se află poza sa şi o fotografie semnificativă de la Marea Adunare de la Alba Iulia ca un gest modest de recunoştinţă pentru cel care a fost Samoilă Mârza - fotograful Marii Uniri.

Ec. Ioan STRĂJAN