Samoilă Mârza
(1886-1967)
Fotograful
manifestărilor Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918
Samoilă
Mârza s-a născut la data de 18 septembrie 1886 în satul Galtiu, comuna
Sântimbru, jud. Alba din părinţi ţărani.
Şcoala primară a frecventat-o în satul
natal, după care la Alba Iulia a absolvit şase clase de liceu. În
continuare părinţii l-au trimis ca ucenic la fotograful Iainek din
Sibiu, în perioada anilor 1909-1911, la care s-a calificat în această
meserie mai deosebită în timpul respectiv.
În anul 1914, după declanşarea primului
război mondial, Samoilă Mârza a fost mobilizat în armata austro-ungară,
ca de altfel majoritatea tinerilor români din Transilvania, şi a fost
trimis pe frontul din Galiţia. În acţiunile militare a ajuns până la
Riga.
Trecerea României de la starea de
neutralitate, la starea de război, alături de Antantă, a determinat
Puterile Centrale să transfere regimentele formate în majoritar din
militari români, de pe frontul din Galiţia, pe cel din Italia, deoarece
românii din armata austro-ungară nu doreau să lupte împotriva fraţilor
de peste munţi. În aceste împrejurări Samoilă Mârza a ajuns pe frontul
din Italia, făcând parte din serviciul topografic şi fotografic al
armatei austro-ungare.
În toată această perioadă de război şi-a
practicat şi profesiunea de bază, fotografiind aspecte de pe front
alături de chipuri de ostaşi.
Sfârşitul primului război la găsit la
Trieste.
Consiliul Naţional Român Central a
organizat pe lângă principalele acţiuni pregătitoare unirii românilor şi
acţiunea de retragere a militarilor români din armata austro-ungară, de
pe frontul din Italia, în mod disciplinat, cu staţionare pentru un timp
scurt la Viena.
În această perioadă scurtă, în prezenţa
lui Iuliu Maniu reprezentantul CNR la Viena şi a generalului Boieriu
s-au desfăşurat o serie de manifestări în favoarea unirii românilor
într-un singur stat unitar naţional, manifestări care au avut ecou în
toate ţările Europei..
Cu această ocazie, la Viena, s-a
organizat o slujbă religioasă de sfinţire a primului drapel tricolor al
Consiliului Naţional Român Militar , momente care au fost imortalizate
în trei secvenţe de către Samoilă Mârza şi care au rămas singurele
poze-document de la această acţiune importantă pentru istoria noastră
naţională.
După această etapă, Samoilă Mârza, a
ajuns acasă în ultimile zile din luna noiembrie 1918 şi a participat la
organizarea plecării delegaţiei din satul său natal Galtiu la Alba
Iulia, la Marea Unire, momente care au fost fotografiate în trei clişee.
Ajuns la Alba Iulia, la Marea Adunare
Naţională de la 1 Decembrie 1918, fotograful Samoilă Mârza a reuşit şi a
executat cinci clişee înfăţişând trei scene cu mulţimea de pe Câmpul lui
Horea şi două cu tribunele oficiale de pe care au vorbit episcopul Iuliu
Hosu şi Dr. A. Vlad. (vezi pag.20-22)
Stegarul delegaţiei satului Agris
(Iara-Turda), Ioan Arion în drum spre Marea Adunare Naţională de la Alba
Iulia, a fost împuşcat în gara Teiuş de către garda maghiară.
Corpul neînsufleţit a fost depus în
biserica ortodoxă din Maieri (Alba Iulia) iar a doua zi după unire a
avut loc funerariile primului martir al măreţului act istoric de la 1
Decembrie 1918 la care au participat toate personalităţile aflate la
Alba Iulia la Marea Unire.
Prezenţa neobositului fotograf Samoilă
Mârza la acest eveniment (trist) este confirmată de fotografia-document
rămasă pentru posteritate.
Aceste fotografii sunt singurele, care
înfăţişează aspecte de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia care
a consfinţit Unirea Transilvaniei cu România.
Consiliul Naţional Român din Alba Iulia
a angajat pe fotograful Bach (german) din localitate să imortalizeze
momentele importante ale acestui măreţ act istoric al românilor, însă
acesta nu s-a prezentat din motive lesne de înţeles, după cum a afirmat
dr. în istorie Ghe. Anghel.
Din această cauză lipsesc fotografiile
cu aspectele mai importante din interiorul sălii unirii.
Samoilă Mârza nu a avut posibilitatea de
a realiza fotografii în interiorul Sălii Unirii deoarece nu a avut
permis de intrare sau credenţional (mandat scris).
Numărul redus de fotografii de la acel
mare eveniment a fost motivat de Samoilă Mârza, şi de timpul
nefavorabil, dar mai ales de faptul că trebuiau “cărate”: aparatul,
trepiedul, clişeele de sticlă, sursele de lumini etc. care erau f.
grele.
În continuare, în timp, Samoilă Mârza cu
aparatul său cu “burduf” legat pe port-bagajul nelipsitei sale biciclete
a participat şi la alte manifestări naţionale din judeţul nostru, precum
şi la unele acţiuni similare din Transilvania. A imortalizat vizita
regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni;
precum şi momente de la încoronarea regelui Ferdinand I cu regina Maria
la data de 22 octombrie 1922; La fel a participat la Ţebea în anul 1924
când s-au desfăşurat serbările comemorative privind împlinirea a 100 de
ani de la naşterea lui Avram Iancu, precum şi în anul 1929 la Alba Iulia
la serbările Unirii organizate cu prilejul împlinirii a 10 ani de la
unirea Transilvaniei cu România).
La începutul anului 1919 Samoilă Mârza a
întocmit un album numit “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”
(fotografii).
Importanţa şi valoarea acestui album
documentar a fost sporită şi de faptul că un exemplar a fost depus de
către delegaţia română la Conferinţa de pace de la Versailles.
Alte albume documentare au fost trimise
unor personalităţi ale perioadei respective, printre care, regelui
Ferdinand I, primului ministru I.C. Brătianu, N. Iorga, Iuliu Maniu,
generalului francez Berthelot etc.
Regele Ferdinand I pe lângă felicitările
cuvenite, l-a acceptat printre furnizorii curţii regale, iar gen.
Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate
franceze.
Activitatea desfăşurată de Samoilă Mârza
l-au făcut cunoscut în ţară ca un bun patriot, dovadă fiind relaţiile
foarte bune care au existat cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad,
Valer Pop etc.
În anul 1924, cu ocazia audienţei la
I.C. Brătianu, a intervenit şi a obţinut fondurile necesare pentru
terminarea lucrărilor de pictură de la Catedrala Ortodoxă din Alba
Iulia, începute de pictorul Costin Petrescu şi întrerupte după
încoronarea regelui Ferdinand I din anul 1922.
Prof. dr. Ghe. Anghel în perioada cât a
fost directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia fiind în
relaţii bune cu fotograful Samoilă Mârza a reuşit şi a achiziţionat ca
obiecte de muzeu aparatul şi anexele respective, care pot fi văzute la
acest muzeu.
Samoilă Mârza a decedat la data de 19
decembrie 1967 în urma unei boli incurabile şi a fost înmormântat în
cimitirul Maieri din Alba Iulia. Alături de cei apropiaţi, conducerea şi
personalul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia i-a adus un ultim
omagiu.
În prezent, prin grija unor oameni cu
multă dăruire faţă de faptele înaintaşilor, printre care dl. Popa Ioan
Iancu, primarul comunei Sântimbru alături de dl. ing. Aurel
Sântimbreanu, prin eforturi deosebite au reuşit să prefaţeze serbările
unirii din anul 2003, cu dezvelirea unui bust a lui Samoilă Mârza opera,
talentatului şi tânărului sculptor albaiulian Borteş Narcis Dumitru,
care s-a “dezvelit” în ziua de 23 noiembrie în satul natal - Galtiu
odată cu lansarea cărţii “Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii
Transilvaniei cu România”.
În acelaşi timp, la propunerea Fundaţiei
“Alba Iulia - 1918 - Pentru Unitatea şi Integritatea României” primarul
municipiului Alba Iulia, ing. Mircea Hava, împreună cu viceprimarul Dr.
Potor Călin, au fost receptivi şi operativi în ceea ce priveşte
amenajarea mormântului lui Samoilă Mârza şi sfinţirea acestuia în cadrul
acţiunilor ce urma a se desfăşura în cadrul municipiului Alba Iulia cu
ocazia aniversării a 85 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Pe crucea mormântului se află poza sa şi
o fotografie semnificativă de la Marea Adunare de la Alba Iulia ca un
gest modest de recunoştinţă pentru cel care a fost Samoilă Mârza -
fotograful Marii Uniri.
Ec. Ioan STRĂJAN
|