Guvernului României

Departamentului Centenar 1918-2018

Avem onoarea să vă trimitem alăturat un „Documentar – repere istorice (1918-2018)” pentru a cunoaşte modul în care cei aproape 100 de ani de la realizarea la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a Marii Uniri, s-au organizat manifestări comemorative şi mai ales strădania de a realiza Monumentul Marii Uniri al tuturor românilor.

Subliniem faptul că în acest an, la Alba Iulia din iniţiativa unor intelectuali membri ai Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, a asociaţiilor şi organizaţiilor civile, s-a constituit „Comitetul de iniţiativă – Marea Unire – Centenar 2018 – Alba Iulia” din următoarele asociaţii cultural-patriotice:

- Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”;

- Asociaţia Naţionala Cultul Eroilor „Regina Maria” – Bucureşti;

- Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Alba;

- Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război „Regele Ferdinand”, Filiala Alba;

- Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere „Gemina”, Filiala Alba;

- Despărţământul ASTRA „Eugen Hulea” Alba Iulia;

- Societatea Culturală Patriotică „Avram Iancu” Alba Iulia;

- Asociaţia Pensionarilor „Speranţa” a jud. Alba;

- Asociaţia foştilor deţinuţi politici, Filiala Alba;

- Asociaţia Tuturor Românilor Cinste şi Dreptate”;

- Redacţia Revistei „Dacoromania”;

- Fundaţia „Marea Unire – Centenar 2018 – Alba Iulia”.

Asociaţiile şi-au propus să sprijine autorităţile locale şi centrale în vederea organizării şi pregătirii manifestărilor Centenarului Marii Uniri (1918-2018) şi mai ales pentru realizarea la Alba Iulia a MONUMENTULUI MARII UNIRI. Prin revista noastră „Dacoromania” nr. 79 şi 80 am lansat în ţară şi peste hotare un Apel cu titlul „Alba Iulia catalizator al unităţii naţionale a poporului român” (anexa nr. 1).

Activitatea Fundaţiei noastre înfiinţată în anul 1999 şi-a propus să sprijine toate manifestările consacrate cunoaşterii istoriei luptei românilor de o parte şi alta a Carpaţilor pentru făurirea unităţii naţionale prin jertfele şi sacrificiile date pe altarul acesteia. Revista „Dacoromania” ajunsă la nr. 80 confirmă, fără tăgadă, acest demers. Academicieni şi istorici de prestigiu, oameni de artă şi cultură, scriitori, şi-au semnat studiile ştiinţifice şi literare, în paginile acesteia, devenind o tribună a apărării istoriei naţionale. O atenţie deosebită s-a manifestat din partea fundaţiei şi a celorlalte asociaţii şi organizaţii civile a realizării la Alba Iulia în cetatea de suflet a Marii Uniri a unui monument de for public a personalităţilor neamului românesc de pretutindeni, pe locul în care cei 100.000 de români (din Principatele Române) au susţinut Marea Unire şi Făurirea României Mari la 1 Decembrie 1918.

Din considerentul că la vremurile acestei clipe astrale în care înaintaşii au făurit istoria cu jertfa celor peste 800.000 de români căzuţi la datorie în marele Război dar şi a contribuţiei intelectualităţii româneşti din Regatul Român, Basarabia, Bucovina, Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania, noi, urmaşii, trebuie să le răspundem prin fapte, să realizăm la Alba Iulia un monument reprezentativ care să intre în istorie şi să confirme străduinţa neamului românesc.

Cum a evoluat în timp, ideea şi acţiunile consacrate realizării Monumentului Marii Uniri (rezultă din Anexa nr. 2).

„Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia câteva repere istorice” – semnat de prof. Ioan Pleşa – republicat în revista „Dacoromania” nr. 52/2010, republicat în 2012 – vezi şi publicaţia „Alba Iulia” (organ al proclamării unităţii naţionale) Alba Iulia, anul II, nr. 9 din 19 februarie 1919. În documentele de arhivă se consemnează faptul că la Alba Iulia s-a constituit un comitet de iniţiativă pentru construirea Monumentului Unirii şi un fond pentru Monument. Prin strădania prefectului dr. Ioan Pop, protopopului Ioan Teculescu a lui Virgil Vlad şi a altor reprezentanţi ai oraşului s-a lansat o „Chemare pentru realizarea Monumentului Unirii la Alba Iulia”.

În Arad, în anul 1920, din iniţiativa omului politic Vasile Goldiş, s-a lansat ideea unui monument al Marii Uniri. Timp de 20 de ani, până la izbucnirea celui de al II-lea război mondial populaţia Aradului, centrele culturale şi bisericeşti din Transilvania şi celelalte provincii româneşti au donat fonduri pentru realizarea acestui obiectiv, dar nu s-a realizat.

La Cernăuţi în anul 1924 s-a ridicat un Monument al Unirii, distrus de sovietici după 1944 (anexa 4 „Dacoromania nr. 62”).

La Alba Iulia cu prilejul încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria la 15 oct. 1922 la Catedrala Reîntregirii Neamului Românesc (devenită după 1923 episcopia Armatei române până în 1948) s-a amenajat şi Sala Marii Uniri. La intrare s-a adăugat un arc de triumf şi o inscripţie în limba latină ce consemnează evenimentul de la 1 Decembrie 1918, iar în interior pe arcade, pictorul francez Pierre Bellef a realizat portrete de voievozi şi domnitori din istoria României.

Cu prilejul sărbătorilor Unirii din 20-23 Mai 1929, organizate din iniţiativa lui Iuliu Maniu şi Sever Bocu au participat peste 200.000 de români, oficialităţi civile, militare şi ecleziastice, numeroşi invitaţi de peste hotare. La marea sărbătoare au fost prezenţi şi 400 de români din SUA, sosiţi în ţară la Jimbolia, reprezentând 16 asociaţii şi ligi de prietenie Româno-Americane. Ştefan Străjeru (Detriot) a declarat că la 20 Mai 1929 la Alba Iulia a participat la „cea mai amplă şi impresionantă participare a românilor-americani la o manifestare în România”. Subliniem că la Bucureşti unde s-a făcut o primire entuziastă, de la gara de Nord la Ateneu şi palatul regal, au participat şi la sfinţirea locului unde urma a se ridica Marea Catedrală a Unirii (Catedrala Mântuirii Neamului”, ce se ridică în prezent în Bucureşti pe dealul Mitropoliei), în prezenţa Patriarhului României Miron Elie Cristea. Sursă – Curentul Internaţional, săptămânal independent de ştiri, analize şi opinie Radio RO-US – Glasul românesc al Americi.

O dată cu ocupaţia armatei roşii în România (sept. 1944 – iunie 1958) Alba Iulia a devenit garnizoană militară. Conform istoriei lui Mihai Roller în România „ţară cu regim burghezo-moşieresc ce a contopit teritorii străine după pacea de la Paris nu se putea vorbi de Marea Unire. Sala în care a avut loc evenimentul a devenit sală de petreceri, cinema şi apoi depozit. Alba Iulia era considerat oraş reacţionar, iar cei care participaseră la făurirea Marii Uniri au fost urmăriţi şi întemniţaţi, pierzându-şi viaţa la Sighet, Aiud sau Canal. Abia în anul 1968 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, Sala Unirii a intrat în restaurare, fiind şterse de var portretele regelui Ferdinand şi a reginei Maria din Catedrala Reîntregirii.

Pe 28 noiembrie 1968 s-a inaugurat statuia lui Mihai Viteazul (operă a sculptorului Oscar Han), Muzeul Naţional al Unirii şi Sala Unirii şi a avut loc o mare adunare populară în parcul din spatele Casinei Militare, la care au participat şi făuritori ai Marii Uniri. În numele socialiştilor români a vorbit Tiron Albani. Pe 1 decembrie 1968 la împlinirea celor 50 de ani de la Unire, la Alba Iulia au venit cu o garnitură de tren doar studenţi şi tineri din Timişoara cu profesori lor. Celor din Cluj li s-a interzis participarea fiind după evenimentele din Cehoslovacia).

Din 1990, o dată cu proclamarea zilei de 1 Decembrie drept Ziua Naţională a României, Sărbătorirea Marii Uniri a fost transformată în prilej de campanie electorală şi gâlceavă politică fără nici un respect pentru ce au făurit înaintaşii prin jertfa lor.

Realizarea Monumentului Marii Uniri a fost tărăgănată. S-a organizat un concurs de machete pe vremea preşedintelui Emil Constantinescu. S-a aflat despre proiectul sculptorului Mihai Buculei (?) care n-a fost văzut niciodată, doar nişte schiţe, care au fost contestate de autorităţile administrative din Alba Iulia, solicitând un monument de for public reprezentativ. Cunoaştem că la Bucureşti, administraţia prezidenţială, Muzeul Naţional şi Uniunea Artiştilor Plastici din România au aprobat proiectul sculptorului Ioan Bolborca care va realiza Monumentul Unirii (o sferă uriaşă de sticlă de 20x20 m) care urmează să fie amplasat în Piaţa Alba Iulia.

De la înfiinţare, fundaţia noastră a acţionat continuu, pentru ca în anul 2018 să fie dezvelit şi sfinţit acest monument. Ne-am adresat preşedinţilor Klaus Johanis (16.11.2015), Traian Băsescu în 18.10.2011, vicepremierului Vasile Dâncu (7.12.2015), parlamentului – camera deputaţilor (26.01.2016) nr. 4409092011 (9.06.2013) senat (6.06.2013), Academiei Române, (academicienilor Ionel Haiduc şi Iulian Vlad), prim ministrului (6.11.2015) Victor Ponta, ministrului culturii (9.09.2011), prefectului jud. Alba Ghe. Feneşer (17.11.2015), domnului preşedinte al Consiliului Judeţean, mass mediei de pe plan local şi central.

Am publicat în presa locală articole şi luări de poziţie în vederea realizării Monumentului Marii Uniri. Toate intervenţiile noastre nu şi-au găsit răspunsul cuvenit şi nici stabilirea soluţiei acceptabile pentru realizarea Monumentului Marii Uniri.

În concluzie, de urgenţă rugăm şi cerem organizarea de către forurile centrale în drept a unui nou concurs de machete în vederea realizării Monumentului Unirii. Proiectul să fie adus la Alba Iulia şi supus vizionării de către locuitorii oraşului şi a românilor din ţara noastră şi a instituţiilor reprezentative.

Organizaţiile menţionate anterior, solicită şi roagă conducerea „Departamentului Centenar 1918-2018” să se ţină cont la stabilirea proiectului Monumentului Marii Uniri de:

1 – monumentul să reprezinte într-un fel, pe toţi românii din Principatele unite la 1 Decembrie 1918;

2 -  monumentul să fie amplasat pe „Câmpul lui Horea” locul unde cei peste 100.000 de români au hotărât Marea Unire.

Menţionăm faptul că sunt asigurate toate condiţiile amplasării monumentului pe axa respectivă.

Pentru alcătuirea fondurilor pentru amenajarea locaţiei pe Câmpul lui Horea, azi Platoul Romanilor şi a celor pentru  monumentul propriu-zis, suntem dispuşi să sprijinim cu toate mijloacele de care dispunem să se realizeze acest obiectiv de seamă ce va intra în Istoria noastră pentru veşnicie.

            Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”tc " Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”"

Surse documentare (anexate memoriului):

1. Revista „DACOROMANIA” nr. 79/2016, Apel Alba Iulia catalizator al unităţii naţionale a poporului român;

2. Revista „DACOROMANIA” nr. 52/2010, art. „Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia. Câteva repere istorice”, autor prof. Ioan Pleşa;

3. Publicaţia „Alba Iulia” (organ al proclamării unităţii naţionale. Alba Iulia anul II, nr. 9 din 19 febr – 4 martie 1919;

4.  Revista „Dacoromania”, nr. 62/2012;

5. „Curentul” – săptămânal independent de ştiri, analize şi opinie (SUA) şi Radio R.O.U.S., Glasul Românesc al Americii;

6. Ziarul  „Unirea”, Alba Iulia serie nouă 1999-2018;

7. Revista „Dacoromania” nr. 80/2016.