417 ani de la
intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

La 1 noiembrie 2016 se
împlinesc 417 ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în
cetatea Alba Iulia, după victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia
de la Şelimbăr(18/28 octombrie 1599).
Născut în anul 1558, Mihai
Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei,
apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600,
conducător al celor trei ţări ce formează România: Ţara Românească,
Transilvania şi Moldova.
Prin intrarea la Alba
Iulia, Mihai Viteazul stabilea reşedinţa celor trei ţări române unite
sub sceptrul său în primul stat românesc, în vatra Daciei străbune.
Planul fundamental pe care
îl dorea împlinit pe timpul domniei sale era, pe de o parte, să
elibereze ţara de robia otomană, iar pe de altă parte unirea celor trei
ţări române. El dorea să scape ţara de aducerea pe tronul ei a unor
domnitori numiţi de sultanul de la Istanbul.
Pentru reuşita planurilor
sale, hotărăşte să intre în Liga Sfântă, alianţă antiotomană iniţiată de
Papa Clement al VIII-lea şi să încheie un tratat cu împăratul Rudolph
al II-lea de la Viena, la 6 mai 1598, la mânăstirea Dealu, prin care se
recunoştea caracterul ereditar, dinastic, al domniei sale, faptul că el
şi urmaşii lui, până la dispariţia neamului său vor domni peste Ţara
Românească.
Acelaşi tratat ce prevedea
dinastie ereditară l-a încheiat şi cu principele Transilvaniei, Sigismud
Bathory. Când a ajuns însă să edifice un stat românesc puternic, prin
unirea celor trei ţări desprinse din vechea Dacie, acelaşi împărat va
ţese intrigile ce vor duce(cu sprijinul nobilimii maghiare ce-l ura pe
,,valah” şi ordinea impusă de el) la asasinarea mişelească a marelui
voievod, ca nu cumva să apară pe harta Europei un nou centru de putere,
capabil să se opună dorinţei habsburgilor de a stăpâni Transilvania.
Nici imperiile otoman şi ţarist nu au văzut cu ochi buni ctitoria
statală a lui Mihai Viteazul, din moment ce ţările române erau veşnicul
obiect la târgurile şi împărţeala dintre ele. Dacă ar fi reuşit
tentativa sa de a crea un stat unitar şi de a institui dinastia
ereditară, mai mult ca sigur că România de azi ar fi avut un alt drum în
istorie şi nu ar fi fost la cheremul fanarioţilor ce ne-au stâlcit
tradiţiile, obiceiurile şi mai ales ne-au băgat corupţia în sânge.
Prin intrarea sa în Liga
Creştină, alături de împăratul habsburgic şi principele Transilvaniei,
el a probat vocaţia europeană a poporului său şi s-a înscris ferm în
efortul general de apărare a valorilor consacrate ale bătrânului
continent.
Având acceptul tratatelor
încheiate, Mihai Viteazul a intrat în Transilvania prin pasul Buzău, cu
o armată formată din români şi mercenari de diferite etnii: unguri şi
secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei
Bathory-suveran al Transilvaniei, Mihai Viteazul şi-a făcut intrarea
triunfală la Alba Iulia, prin poarta Sf. George, primind cheile
fortăreţei de la episcopul catolic Demetrius Napragyi.
Pentru a consolida Unirea
celor trei ţări, Mihai Viteazul a luat unele măsuri, cum ar fi adoptarea
unei steme unice.
Domnitorul Mihai Viteazul
în anul 1597 a construit o nouă clădire, tip răsăriteană (triconc)
pentru Mitropolia Ortodoxă a Bălgradului pe care a ridicat-o la rang de
Arhiepiscopie Ortodoxă a Ţării Ardealului şi a subordonat-o
Mitropoliei Târgoviştei. În acelaşi timp a hotărât prin testamentul său,
sprijinirea mitropoliei cu 6000 aspri anual, pentru a rezista
împotriva catolicizării.
Istoricul Nicolae Iorga
susţinea că „Mihai Viteazul nu se va putea odihni până în ceasul în
care steagurile româneşti biruitoare nu vor fâlfâi din nou pe locul
izbânzilor sale şi nu se va reface marea sa ctitorie de la Alba Iulia”.

Stema
unică pentru cele trei ţări române
Exemplul locuitorilor din
Alba Iulia a fost urmat de locuitorii tuturor oraşelor Ardealului, care
se grăbiră a trimite deputaţi la Mihai, spre a-i aduce supunerea şi
credinţa lor şi a cere mila şi ocrotirea lui.

Statuia
lui Mihai Viteazul din Alba Iulia
Astfel, după prima
somaţie, Cetatea Clujului s-a prezentat la Alba Iulia cu 1000 de soldaţi
sub comanda banului Mihalcea, pentru a exprima supunerea faţă de domnul
Mihai Viteazul. Totodată Mihai dădea un decret domnesc prin care
promitea milă şi iertarea sa la toţi deopotrivă, de orice treaptă ar fi,
care vor depune armele şi vor asculta de dânsul şi de slujbaşii săi.
Cu toate că Mihai Viteazul
şi-a găsit grabnic sfârşitul, fiind asasinat în tabăra instalată pe
dealurile Turzii, cu concursul unor trădători din garda de corp, prin
faptele sale , a pus aici, la Alba Iulia bazele unităţii noastre statale
şi ale unei orientări naţionale ce va însufleţi generaţiile viitoare în
bătăliile pentru Unirea Principatelor şi pentru făurirea României Mari.
Col.(rz)dr.ing. Constantin AVĂDANEI
Vicepreşedinte Filiala Alba ,,GEMINA”
a ANCMRR ,,Al.I.Cuza”
Vicepreşedinte
Filiala Alba a ANCE ,,Regina Maria”
|