|
De la eroi pentru eroi
Pe itinerarul morţii
pentru libertate, trasat din estul României până în Banská- Bystrica,
întâlnim dovezi despre eroismul ostaşilor români, angajaţi în
încordarea luptei pentru readucerea definitivă a
 Ardealului
la ţara-mamă. În toată această avalanşă a Eliberării, s-a aflat printre
ostaşi şi copilul Marin Lungu, care a fost de mare folos superiorilor
săi în momente de desfăşurare a frontului, fapte pentru care a rămas în
istoria luptelor drept caporal la 9 ani.
În scrierea ,,Eroi şi
martiri ai reîntregirii României Mari”, colonelul Vasile T. Suciu
relatează despre o ,,întâlnire neobişnuită”: ,,Un vlăjgan, soldat înalt,
stă smirnă în faţa unui prichindel. Copilul - să tot aibă unsprezece ani
– e în uniformă militară, are grad de caporal, iar pe piept îi lucesc
trei decoraţii cum puţini dintre voinicii noştri au: Crucea ,,Serviciul
Credincios”, medalia ,,Bărbăţie şi Credinţă” şi ,,Virtutea Militară”.
Din unitatea sa, 17 militari au fost luaţi prizonieri de război de
armata ungaro-horthystă, în ziua de 17 septembrie 1944, în comuna
Corneşti (azi Adămuş), jud. Târnava Mică (azi Mureş). Le-au tăiat limba,
nasul şi urechile, după care i-au împuşcat în curtea bisericii ortodoxe
din comuna Corneşti”. Domnul general(r) Marin Lungu mărturiseşte că,
ajutat fiind de Laurenţiu Moldovan din satul Corneşti, str. României,
tată a mulţi copii, ajuns la locul măcelului de unde a recuperat două
matricole şi alte obiecte de identificare de la ostaşii morţi. Întors la
ai săi, toţi s-au mirat cum au reuşit să pătrundă acolo şi să se
întoarcă nevătămat.
În amintirile domnului
slt. rez. Alex. Bucureanu - Constanţa, se menţionează că toate aceste
crime au fost săvârşite ,,în teritoriul rămas la noi după Dictatul de la
Viena”, dovadă că ura ungurilor urla pe toate potecile Transilvaniei.
Începuse sfârşitul celor patru ani de atrocităţi ale ungurilor prin
declanşarea crimelor asupra românilor, bestialitate care situează
Ungaria în cea mai abjectă factură umană privind relaţiile lor cu semeni
de altă naţie. Era cert că, în acest moment, ungurii erau ajutaţi de
hitlerişti, ca o ultimă zvâcnire disperată, iar în împrejurări de mari
pierderi ale armatei române, militari sau civili unguri se precipitau să
mai adauge noi crime. Aşa se explică participarea sătenilor unguri din
Corneşti la masacrul a 17 militari români, 4 civili din zonă şi a
preotului din sat.
Generalul(r) Lungu Marin a
participat, de mai multe ori, alături de alţi eroi veterani, la
parastasele de comemorare a eroilor martiri de la Oarba de Mureş, unde
impunătorul monument stă mărturie despre uriaşa jertfă a românilor, care
au reuşit în final să-i biruie pe hitleriştii prea înfipţi în dealul din
jur. Acolo, la comemorare, participau şi locuitorii din Corneşti, care
s-au adresat conducerii Asociaţiei Veteranilor de Război cu plângerea că
numele ostaşilor ucişi la Corneşti nu figurează nicăieri. Găsind
îndreptăţită sesizarea, conducerea Asociaţiei Veteranilor, prin d.
general(r) Dragnea Marin Badea, hotărăşte să se construiască şi la
Corneşti un monument în memoria eroilor zonei respective. Astfel,
misiunea ostăşească a caporalului de atunci a continuat şi în zilele
noastre, întrucât domnul general(r) Marin Lungu este îndrituit să se
ocupe de construirea monumentului martirilor de la Corneşti, în
calitatea sa de participant, implicat direct în evenimentul de acolo.
Domul Lungu răspunde cu îndreptăţită mândrie acestei misiuni,
considerând o datorie sacră faţă de camarazii săi martiri de a trece în
neuitare tragedia morţii în cutremurătoarele chinuri a celor 17 ostaşi
români.
Confirmând ilustra
îndemânare dovedită în acţiunile de copil pe front, domnul Lungu
reuşeşte să se achite de această sfântă sarcină, bucurându-se de
ajutorul celor la care a apelat. A obţinut plăci de marmură de la
Simeria, oferite gratuit, acţiune în care s-a implicat şi domnul Pogea,
ministrul finanţelor. Prin domnul primar de la Bacău, Sechelariu, se
obţine de la domnul Gigi Becali un ajutor financiar consistent, destinat
costului scrierii numelor pe plăcile de marmură. Cu admiraţie, domnul
general(r) Marin Lungu menţionează sprijinul dat, cu deosebit interes,
de preotul Barb Victor din Corneşti, dar şi de primarul din Adămuş,
Şipoş, (ungur, dar om de omenie), căruia i s-a acordat un nou mandat şi
în recentele alegeri. Domnia sa a contribuit prin construirea crucii din
beton de pe corpul central al monumentului.
Cu respect şi preţuire, se
menţionează simţul datoriei locuitorilor – părinţi, fraţi, prieteni ai
celor morţi – de a-i păstra în evocare veşnică prin înfiinţarea unui
cimitir, în care s-au pus cruci cu numele celor din al doilea Război
Mondial, iar pe monumentul de lângă biserică figurează şi numele celor
din primul Război Mondial, care au rotunjit România, în 1918. Astfel,
locuitorii din Corneşti îşi comemorează eroii urmare cinstirii
sacrificiului lor manifestate de camarazii lor, care şi-au îndeplinit o
datorie sacră, prin ridicarea monumentului închinat jertfei pentru
patrie.
Din data de 14 mai 2005,
ziua inaugurării acestui monument, pe traseul luptelor pentru ultima
brazdă de pământ şi chiar în continuare până la Banska Bystrica, se mai
înscrie o dovadă a recunoştinţei noastre şi a onorului dat de camarazii
lor, eroii veterani.
Eternă preţuire tuturor!
prof. Georgeta CIOBOTĂ
|
|
Monumentul eroilor din Cornești, comuna Adămuș, județul Mureș
Biserica
ortodoxă din Cornești