România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

De la eroi pentru eroi

 

Pe itinerarul morţii pentru libertate, trasat din estul României până în Banská- Bystrica, întâlnim dovezi despre eroismul  ostaşilor români, angajaţi în încordarea luptei pentru readucerea definitivă a Ardealului la ţara-mamă. În toată această avalanşă a Eliberării, s-a aflat printre ostaşi şi copilul Marin Lungu, care a fost de mare folos superiorilor săi în momente de desfăşurare a frontului, fapte pentru care a rămas în istoria luptelor drept caporal la 9 ani.

În scrierea ,,Eroi şi martiri ai reîntregirii României Mari”, colonelul Vasile T. Suciu relatează despre o ,,întâlnire neobişnuită”: ,,Un vlăjgan, soldat înalt, stă smirnă în faţa unui prichindel. Copilul - să tot aibă unsprezece ani – e în uniformă militară, are grad de caporal, iar pe piept îi lucesc trei decoraţii cum puţini dintre voinicii noştri au: Crucea ,,Serviciul Credincios”, medalia ,,Bărbăţie şi Credinţă” şi ,,Virtutea Militară”. Din unitatea sa, 17 militari au fost luaţi prizonieri de război de armata ungaro-horthystă, în ziua de 17 septembrie 1944, în comuna Corneşti (azi Adămuş), jud. Târnava Mică (azi Mureş). Le-au tăiat limba, nasul şi urechile, după care i-au împuşcat în curtea bisericii ortodoxe din comuna Corneşti”. Domnul general(r) Marin Lungu mărturiseşte că, ajutat fiind de Laurenţiu Moldovan din satul Corneşti, str. României, tată a mulţi copii, ajuns la locul măcelului de unde a recuperat două matricole şi alte obiecte de identificare de la ostaşii morţi. Întors la ai săi, toţi s-au mirat cum au reuşit să pătrundă acolo şi să se întoarcă nevătămat.

În amintirile domnului slt. rez. Alex. Bucureanu - Constanţa, se menţionează că toate aceste crime au fost săvârşite ,,în teritoriul rămas la noi după Dictatul de la Viena”, dovadă că ura ungurilor urla pe toate potecile Transilvaniei. Începuse  sfârşitul celor patru ani de atrocităţi ale ungurilor prin declanşarea crimelor asupra românilor, bestialitate care situează Ungaria în cea mai abjectă factură umană privind relaţiile lor cu semeni de altă naţie. Era cert că, în acest moment, ungurii erau ajutaţi de hitlerişti, ca o ultimă zvâcnire disperată, iar în împrejurări de mari pierderi ale armatei române, militari sau civili unguri se precipitau să mai adauge noi crime. Aşa se explică participarea sătenilor unguri din Corneşti la masacrul a 17 militari români, 4 civili din zonă şi a preotului din sat.

Generalul(r) Lungu Marin a participat, de mai multe ori, alături de alţi eroi veterani, la parastasele de comemorare a eroilor martiri de la Oarba de Mureş, unde impunătorul monument stă mărturie despre uriaşa jertfă a românilor, care au reuşit în final să-i biruie pe hitleriştii prea înfipţi în dealul din jur. Acolo, la comemorare, participau şi locuitorii din Corneşti, care s-au adresat conducerii Asociaţiei Veteranilor de Război cu plângerea că numele ostaşilor ucişi la Corneşti nu figurează nicăieri. Găsind îndreptăţită sesizarea, conducerea Asociaţiei Veteranilor, prin d. general(r) Dragnea Marin Badea, hotărăşte să se construiască şi la Corneşti un monument în memoria eroilor zonei respective. Astfel, misiunea ostăşească a caporalului de atunci a continuat şi în zilele noastre, întrucât domnul general(r) Marin Lungu este îndrituit să se ocupe de construirea monumentului martirilor de la Corneşti, în calitatea sa de participant, implicat direct în evenimentul de acolo. Domul Lungu răspunde cu îndreptăţită mândrie acestei misiuni, considerând o datorie sacră faţă de camarazii săi martiri de a trece în neuitare tragedia morţii în cutremurătoarele chinuri a celor 17 ostaşi români.

Confirmând ilustra îndemânare dovedită în acţiunile de copil pe front, domnul Lungu reuşeşte să se achite de această sfântă sarcină, bucurându-se de ajutorul celor la care a apelat. A obţinut plăci de marmură de la Simeria, oferite gratuit, acţiune în care s-a implicat şi domnul Pogea, ministrul finanţelor. Prin domnul primar de la Bacău, Sechelariu, se obţine de la domnul Gigi Becali un ajutor financiar consistent, destinat costului scrierii numelor pe plăcile de marmură. Cu admiraţie, domnul general(r) Marin Lungu menţionează sprijinul dat, cu deosebit interes, de preotul Barb Victor din Corneşti, dar şi de primarul din Adămuş, Şipoş, (ungur, dar om de omenie), căruia i s-a acordat un nou mandat şi în recentele alegeri. Domnia sa a contribuit prin construirea crucii din beton de pe corpul central al monumentului.

Cu respect şi preţuire, se menţionează simţul datoriei locuitorilor – părinţi, fraţi, prieteni ai celor morţi – de a-i păstra în evocare veşnică prin înfiinţarea unui cimitir, în care s-au pus cruci cu numele celor din al doilea Război Mondial, iar pe monumentul de lângă biserică figurează şi numele celor din primul Război Mondial, care au rotunjit România, în 1918. Astfel, locuitorii din Corneşti îşi comemorează eroii urmare cinstirii sacrificiului lor manifestate de camarazii lor, care şi-au îndeplinit o datorie sacră, prin ridicarea monumentului închinat jertfei pentru patrie.

Din data de 14 mai 2005, ziua inaugurării acestui monument, pe traseul luptelor pentru ultima brazdă de pământ şi chiar în continuare până la Banska Bystrica, se mai înscrie o dovadă a recunoştinţei noastre şi a onorului dat de camarazii lor, eroii veterani.

Eternă preţuire tuturor!

prof. Georgeta CIOBOTĂ

  Monumentul eroilor din Cornești, comuna Adămuș, județul Mureș

Biserica ortodoxă din Cornești