In memoriam Ilie
FURDUIU
(1930-2016)
Personalitate
remarcabilă a învăţământului şi culturii româneşti, Ilie Furduiu s-a
născut în 17 iunie 1930 în colonia Dobreşti-Moroieni, judeţul Dâmboviţa.
A făcut şcoala primară în Sohodol Poiana, satul părinţilor, judeţul
Alba. În 1951 a absolvit Şcoala Pedagogică din Abrud. A fost învăţător
în Sohodol Poiana, Arieşeni, Sohodol-Centru (ca director),
Abrud-Cristea, Abrud şi ca inspector şcolar naţional în Câmpeni. A
absolvit Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Istorie-Geografie
şi Facultatea de Geografie a Universităţii din Cluj-Napoca. În Abrud a
fost profesor la Şcoala Generală „Avram Iancu” până la pensionarea din
1990 şi din 1991 până în 1996. A condus lucrările de construire a Şcolii
Generale din Sohodol Centru, 1953-1956, căminul Cultural Poiana Sohodol,
1957-1958 şi Şcoala generală Abrud-Cristea, 1958. Pentru aceste
activităţi a fost recompensat cu titlul de „Învăţător fruntaş” de către
minister, primind diploma cu nr. 1093/1959.
Activitatea cultural-ştiinţifică: în urma
cercetărilor în zona Apusenilor a redactat şi susţinut lucrarea pentru
gradul didactic I cu titlul „Populaţia şi aşezările din Ţara Abrudului”.
În perioada 1970-1990 a condus „Clubul curioşilor – elevul întreabă şi
profesorul răspunde” din cadrul Şcolii Generale „Avram Iancu” Abrud. A
fost conducătorul echipelor de orientare turistică din Abrud,
câştigătoare de multe ori a locurilor I, II, III la nivelul judeţului
Alba. A înfiinţat şi condus grupul de elevi ghizi „Crăişorii Iancului”
în perioada 1968-1996. Ghizii au fost gazdele tuturor oaspeţilor
Abrudului: olimpiade şcolare, turnee ale scriitorilor, vizite ale
cadrelor universitare din Cluj-Napoca, academicieni şi generali de la
Bucureşti, fanfara reprezentativă a armatei române. Toţi au elogiat
ştiinţa şi talentul ghizilor cele aflate de la ghizi de către oaspeţii
din Franţa şi Ungaria au produs emoţii care s-au soldat cu multe şi
calde îmbrăţişări. În perioada 1953-1990 a avut delegaţie pentru
îndrumare şi control ca metodist. În această calitate a sprijinit
cadrele didactice cu sfaturi şi bibliografie care să-i ajute să se
perfecţioneze şi să-şi redacteze lucrările pentru gradul I. A fost
rector şi conducător de curs la Universitatea Cultural-Ştiinţifică din
Abrud. În aprilie 1992 a participat la înfiinţarea Societăţii Cultural
Patriotice „Avram Iancu” din România şi a filialei din Abrud pe care a
condus-o câţiva ani. În această calitate de preşedinte al filialei a
organizat simpozioane şi a aşezat 10 plăci comemorative în Abrud. A
organizat ridicarea monumentelor închinate lui Avram Iancu şi ostaşilor
săi de la Bucium Cerbu şi Ciuruleasa-Cerniţa în 12 iunie 1994. pentru
activitatea depusă ca fotograf realizator de diplome, diapozitive,
diagrame şi fotografii didactice a fost recompensat cu primirea ca
membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România cu Legitimaţia
1043/1983. în calitate de fotograf a ilustrat publicaţii ale Societăţii
Cultural-Patriotice „Avram Iancu”; „Ghid turistic”, „Eternizaţi în
monumente” şi revista „Iancule Mare”. Este fotoreporterul revistei
„Dacoromania” din Alba Iulia. A colaborat la editarea cărţii „Ţara
Abrudului” (1991) şi a ziarului „Glasul Moţilor” din Abrud. Este autorul
cărţilor: „Abrud – pagini de eroism”, 2001; „Şcoala şi turismul”, 2002;
„Revoluţia de la 1848-1849 – martiri şi eroi”, 2002; „Şcolile Albei”,
text şi foto, 2003; „Pe urmele martirilor Horea, Cloşca şi Crişan”,
2005; apoi ediţia a II-a revizuită şi îmbunătăţită, 2015; „Martiri şi
Eroi din Ţara Abrudului mai-iunie 1849”, 2015. A fost colaborator al
emisiunilor de la Radio Reîntregirea din Alba Iulia. Aici a vorbit
despre faptele de vitejie ale românilor, despre devotamentul şi
sacrificiul lor puse în slujba românităţii. A colaborat cu ziarul
„Unirea” din Alba Iulia, oferind fotografii care ilustrau clipe din
viaţa trăitorilor contemporani participanţi la evenimente
cultural-patriotice. A publicat articole despre istoria noastră:
„Bătăliile româno-maghiare de la Abrud – mai-iunie 1849”; „23 august –
jertfe şi decoraţi” ş.a. Face parte din colegiul de redacţie a revistei
„Dacoromania”. În calitate de fotoreporter ilustrează paginile revistei
cu imagini din activitatea Fundaţiei „Alba Iulia 1918, pentru unitatea
şi integritatea României”. În revista „Dacoromania” a publicat: „Simion
Balint – erou între eroi (1818-1880)”, „Ioan Micu (1889-1959)”, „Moţii
şi şcoala”, „de la cotropirea teritorială la cotropirea sufletelor”,
„Badea Cârţan”, „Moţii participanţi la făurirea României Mari”, „Andrei
Şaguna ctitor al învăţământului confesional ortodox român”, „Dobrogea –
1 iulie 1878 – 1 iulie 2009”, „Aurel Vlaicu 1882-1913”, „Andrei Şaguna”,
„Abrudeni delegaţi la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1919” I,
II, „Bătăliile din defileul Arieşului - septembrie 1944”, „Şcolile
Albei de ieri, de azi şi în viitor”, „Armistiţiul de la Tibru din 12
nov. 1784”, „Patimile românilor care au apărat demnitatea naţională şi
memoria eroilor şi martirilor”, „Ultimul mesaj al ASTREI din Abrud din
1948”, „Academicianul Alexandru Borza, luptător pentru unitatea neamului
românesc”, „Academicianul Alexandru Borza despre Râpa Roşie din Podişul
Transilvaniei”, „Simpozionul naţional Civilizaţia dacică din Sud-Vestul
Transilvaniei, cu subtitlul Aur şi tezaur în civilizaţia dacică”,
„Educaţia patriotică la românii ardeleni”, „Lovitura de stat şi
capitularea de la 23 august 1944”, „Situaţia şcolilor româneşti din
judeţul Alba la începutul anului 1919”, „Nicolae Iorga – despre românii
ardeleni”, „Badea Gheorghe Cârţan, un apostol al cărţii şi al unităţii
românilor (24 ian. 1849 – 7 aug. 1911”, „Victoriile repurtate de oastea
revoluţionară sub comanda supremă a prfectului Avram Iancu în perioada
mai-iunie 1849”, „Pagini din suferinţele românilor ardeleni”, „Despre
vremurile când românii ardeleni curajoşi sfidau interdicţiile privind
simbolurile noastre naţionale: Tricolorul şi „Deşteaptă-te, române!”
ş.a. Articolele publicate în revista „Pangeea” a Societăţii de Geografie
Alba şi a Universităţii „1 Decembrie 1918”, „Şcoala românească de ieri,
de azi şi în viitor”, „Activitatea Societăţii Române de Geografie” –
fotoreportaj, „Banatul cercetat de Ştefan Manciulea şi Johan Ehler”,
„Nicolae Iorga la Abrud în 1905 şi 1938”, „Aspecte ale activităţii
Societăţilor Române de Geografie – fotoreportaj”, „Badea Cârţan – un
apostol al cărţii şi neamului românesc”. În revista „Ethos XXI” editată
de ASTRA albaiuliană: „Moţii şi ASTRA”. În revista „Iancule Mare”,
„Andrei Şaguna (1809-1873) ctitor al învăţământului confesional ortodox
român”. La Congresele Spiritualităţii Româneşti ţinute la Alba Iulia a
prezentat următoarele comunicări: la ediţia a VIII-a/2004 – „Şcolile
Albei de ieri şi de azi”, la ediţia a IX-a/2005 - „Nicolae Iorga la
Abrud. Ce a spus şi ce a aflat”, la ediţia a X-a/2006 - „Au dreptul
românii să-şi cunoască martirii şi eroii?”, la ediţia a XIV-a/2010 –
„Nicolae Iorga prin Alba Iulia şi Apuseni”, la sesiunea de comunicări
din Abrud din 30.11.1975 „Oraşul Abrud – pagini de geografie economică”,
în sesiunea comună a Societăţii de Geografie a Societăţii „Avram Iancu”
din Abrud în 29 mai 2005 „Corelarea interdisciplinară în domeniul
spaţiului geografic şi a timpului istoric”, „Oameni, fapte, eroism în
Munţi Apuseni”, la sesiunea Societăţii de geografie de la Ampoiţa din 14
mai 2010 – „Impactul agriculturii montane asupra solului”, în adunarea
Societăţii cultural-patriotice „avram Iancu” la Cluj-Napoca, 1992
„Martiri ai neamului în revoluţia din Apuseni (1848-1849)”, tot în
această societate la Deva în 21 nov. 1992 „Abrudul – teatrul
principalelor bătălii din timpul revoluţiei de la 1848-1849”, în 11
septembrie 1993 în adunarea Societăţii „Avram Iancu” de la Brad –
„Bătăliile de pe dealurile Sohodolului, Burdeşiţă, Căprăreţe, Bărbosu şi
Făgădău din mai-iunie 1849 şi pelerinajele ce se fac în fiecare an la
crucile care marchează locul încleştărilor”, la Şcoala „Vasile Goldiş”
din Alba Iulia a ţinut în 26 sept. 2002 expunerea „Tineretul român
memoriei Craiului Munţilor”, la sesiunea organizată de Muzeul Unirii din
Alba Iulia împreună cu Fundaţia „1 decembrie 1918” a prezentat expunerea
„Prezenţa dacilor în zona Munţilor Apuseni”. Pentru bogata activitate a
primit din 2000 până în 2016 12 diplome. Profesorul de excepţie Ilie
Furduiu a făcut parte din Colegiul de redacţie al revistei
„Dacoromania”, consultant ştiinţific şi colaborator, fotoreporter. A
participat la şedinţele noastre de lucru până în noiembrie 2016. bogata
sa activitate creatoare şi puterea de muncă sunt stopate de boală şi
apoi de moarte. Noi, colegii lui, îi păstrăm vie figura sa sociabilă,
sfătoasă, înţeleaptă, prietenoasă, afectuoasă. E figura autentică a
moţului păstrător de străvechi virtuţi. Peste timp, profesorul Ilie
Furduiu rămâne mereu în memoria noastră, având cea mai mare calitate
posibilă; patriotismul înflăcărat.
Profesor Victor FĂT,
Ec. Ioan STRĂJAN
|
|