România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

In memoriam Ilie FURDUIU

(1930-2016)

 

Personalitate remarcabilă a învăţământului şi culturii româneşti, Ilie Furduiu s-a născut în 17 iunie 1930 în colonia Dobreşti-Moroieni, judeţul Dâmboviţa. A făcut şcoala primară în Sohodol Poiana, satul părinţilor, judeţul Alba. În 1951 a absolvit Şcoala Pedagogică din Abrud. A fost învăţător în Sohodol Poiana, Arieşeni, Sohodol-Centru (ca director), Abrud-Cristea, Abrud şi ca inspector şcolar naţional în Câmpeni. A absolvit Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Istorie-Geografie şi Facultatea de Geografie a Universităţii din Cluj-Napoca. În Abrud a fost profesor la Şcoala Generală „Avram Iancu” până la pensionarea din 1990 şi din 1991 până în 1996. A condus lucrările de construire a Şcolii Generale din Sohodol Centru, 1953-1956, căminul Cultural Poiana Sohodol, 1957-1958 şi Şcoala generală Abrud-Cristea, 1958. Pentru aceste activităţi a fost recompensat cu titlul de „Învăţător fruntaş” de către minister, primind diploma cu nr. 1093/1959.

Activitatea cultural-ştiinţifică: în urma cercetărilor în zona Apusenilor a redactat şi susţinut lucrarea pentru gradul didactic I cu titlul „Populaţia şi aşezările din Ţara Abrudului”. În perioada 1970-1990 a condus „Clubul curioşilor – elevul întreabă şi profesorul răspunde” din cadrul Şcolii Generale „Avram Iancu” Abrud. A fost conducătorul echipelor de orientare turistică din Abrud, câştigătoare de multe ori a locurilor I, II, III la nivelul judeţului Alba. A înfiinţat şi condus grupul de elevi ghizi „Crăişorii Iancului” în perioada 1968-1996. Ghizii au fost gazdele tuturor oaspeţilor Abrudului: olimpiade şcolare, turnee ale scriitorilor, vizite ale cadrelor universitare din Cluj-Napoca, academicieni şi generali de la Bucureşti, fanfara reprezentativă a armatei române. Toţi au elogiat ştiinţa şi talentul ghizilor cele aflate de la ghizi de către oaspeţii din Franţa şi Ungaria au produs emoţii care s-au soldat cu multe şi calde îmbrăţişări. În perioada 1953-1990 a avut delegaţie pentru îndrumare şi control ca metodist. În această calitate a sprijinit cadrele didactice cu sfaturi şi bibliografie care să-i ajute să se perfecţioneze şi să-şi redacteze lucrările pentru gradul I. A fost rector şi conducător de curs la Universitatea Cultural-Ştiinţifică din Abrud. În aprilie 1992 a participat la înfiinţarea Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu” din România şi a filialei din Abrud pe care a condus-o câţiva ani. În această calitate de preşedinte al filialei a organizat simpozioane şi a aşezat 10 plăci comemorative în Abrud. A organizat ridicarea monumentelor închinate lui Avram Iancu şi ostaşilor săi de la Bucium Cerbu şi Ciuruleasa-Cerniţa în 12 iunie 1994. pentru activitatea depusă ca fotograf realizator de diplome, diapozitive, diagrame şi fotografii didactice a fost recompensat cu primirea ca membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România cu Legitimaţia 1043/1983. în calitate de fotograf a ilustrat publicaţii ale Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu”; „Ghid turistic”, „Eternizaţi în monumente” şi revista „Iancule Mare”. Este fotoreporterul revistei „Dacoromania” din Alba Iulia. A colaborat la editarea cărţii „Ţara Abrudului” (1991) şi a ziarului „Glasul Moţilor” din Abrud. Este autorul cărţilor: „Abrud – pagini de eroism”, 2001; „Şcoala şi turismul”, 2002; „Revoluţia de la 1848-1849 – martiri şi eroi”, 2002; „Şcolile Albei”, text şi foto, 2003; „Pe urmele martirilor Horea, Cloşca şi Crişan”, 2005; apoi ediţia a II-a revizuită şi îmbunătăţită, 2015; „Martiri şi Eroi din Ţara Abrudului mai-iunie 1849”, 2015. A fost colaborator al emisiunilor de la Radio Reîntregirea din Alba Iulia. Aici a vorbit despre faptele de vitejie ale românilor, despre devotamentul şi sacrificiul lor puse în slujba românităţii. A colaborat cu ziarul „Unirea” din Alba Iulia, oferind fotografii care ilustrau clipe din viaţa trăitorilor contemporani participanţi la evenimente cultural-patriotice. A publicat articole despre istoria noastră: „Bătăliile româno-maghiare de la Abrud – mai-iunie 1849”; „23 august – jertfe şi decoraţi” ş.a. Face parte din colegiul de redacţie a revistei „Dacoromania”. În calitate de fotoreporter ilustrează paginile revistei cu imagini din activitatea Fundaţiei „Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României”. În revista „Dacoromania” a publicat: „Simion Balint – erou între eroi (1818-1880)”, „Ioan Micu (1889-1959)”, „Moţii şi şcoala”, „de la cotropirea teritorială la cotropirea sufletelor”, „Badea Cârţan”, „Moţii participanţi la făurirea României Mari”, „Andrei Şaguna ctitor al învăţământului confesional ortodox român”, „Dobrogea – 1 iulie 1878 – 1 iulie 2009”, „Aurel Vlaicu 1882-1913”, „Andrei Şaguna”, „Abrudeni delegaţi la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1919” I, II, „Bătăliile din defileul Arieşului  - septembrie 1944”, „Şcolile Albei de ieri, de azi şi în viitor”, „Armistiţiul de la Tibru din 12 nov. 1784”, „Patimile românilor care au apărat demnitatea naţională şi memoria eroilor şi martirilor”, „Ultimul mesaj al ASTREI din Abrud din 1948”, „Academicianul Alexandru Borza, luptător pentru unitatea neamului românesc”, „Academicianul Alexandru Borza despre Râpa Roşie din Podişul Transilvaniei”, „Simpozionul naţional Civilizaţia dacică din Sud-Vestul Transilvaniei, cu subtitlul Aur şi tezaur în civilizaţia dacică”, „Educaţia patriotică la românii ardeleni”, „Lovitura de stat şi capitularea de la 23 august 1944”, „Situaţia şcolilor româneşti din judeţul Alba la începutul anului 1919”, „Nicolae Iorga – despre românii ardeleni”, „Badea Gheorghe Cârţan, un apostol al cărţii şi al unităţii românilor (24 ian. 1849 – 7 aug. 1911”, „Victoriile repurtate de oastea revoluţionară sub comanda supremă a prfectului Avram Iancu în perioada mai-iunie 1849”, „Pagini din suferinţele românilor ardeleni”, „Despre vremurile când românii ardeleni curajoşi sfidau interdicţiile privind simbolurile noastre naţionale: Tricolorul şi „Deşteaptă-te, române!” ş.a. Articolele publicate în revista „Pangeea” a Societăţii de Geografie Alba şi a Universităţii „1 Decembrie 1918”, „Şcoala românească de ieri, de azi şi în viitor”, „Activitatea Societăţii Române de Geografie” – fotoreportaj, „Banatul cercetat de Ştefan Manciulea şi Johan Ehler”, „Nicolae Iorga la Abrud în 1905 şi 1938”, „Aspecte ale activităţii Societăţilor Române de Geografie – fotoreportaj”, „Badea Cârţan – un apostol al cărţii şi neamului românesc”. În revista „Ethos XXI” editată de ASTRA albaiuliană: „Moţii şi ASTRA”. În revista „Iancule Mare”, „Andrei Şaguna (1809-1873) ctitor al învăţământului confesional ortodox român”. La Congresele Spiritualităţii Româneşti ţinute la Alba Iulia a prezentat următoarele comunicări: la ediţia a VIII-a/2004 – „Şcolile Albei de ieri şi de azi”, la ediţia a IX-a/2005 - „Nicolae Iorga la Abrud. Ce a spus şi ce a aflat”, la ediţia a X-a/2006 - „Au dreptul românii să-şi cunoască martirii şi eroii?”, la ediţia a XIV-a/2010 – „Nicolae Iorga prin Alba Iulia şi Apuseni”, la sesiunea de comunicări din Abrud din 30.11.1975 „Oraşul Abrud – pagini de geografie economică”, în sesiunea comună a Societăţii de Geografie a Societăţii „Avram Iancu” din Abrud în 29 mai 2005 „Corelarea interdisciplinară în domeniul spaţiului geografic şi a timpului istoric”, „Oameni, fapte, eroism în Munţi Apuseni”, la sesiunea Societăţii de geografie de la Ampoiţa din 14 mai 2010 – „Impactul agriculturii montane asupra solului”, în adunarea Societăţii cultural-patriotice „avram Iancu” la Cluj-Napoca, 1992 „Martiri ai neamului în revoluţia din Apuseni (1848-1849)”, tot în această societate la Deva în 21 nov. 1992 „Abrudul – teatrul principalelor bătălii din timpul revoluţiei de la 1848-1849”, în 11 septembrie 1993 în adunarea Societăţii „Avram Iancu” de la Brad – „Bătăliile de pe dealurile Sohodolului, Burdeşiţă, Căprăreţe, Bărbosu şi Făgădău din mai-iunie 1849 şi pelerinajele ce se fac în fiecare an la crucile care marchează locul încleştărilor”, la Şcoala „Vasile Goldiş” din Alba Iulia a ţinut în 26 sept. 2002 expunerea „Tineretul român memoriei Craiului Munţilor”, la sesiunea organizată de Muzeul Unirii din Alba Iulia împreună cu Fundaţia „1 decembrie 1918” a prezentat expunerea „Prezenţa dacilor în zona Munţilor Apuseni”. Pentru bogata activitate a primit din 2000 până în 2016 12 diplome. Profesorul de excepţie Ilie Furduiu a făcut parte din Colegiul de redacţie al revistei „Dacoromania”, consultant ştiinţific şi colaborator, fotoreporter. A participat la şedinţele noastre de lucru până în noiembrie 2016. bogata sa activitate creatoare şi puterea de muncă sunt stopate de boală şi apoi de moarte. Noi, colegii lui, îi păstrăm vie figura sa sociabilă, sfătoasă, înţeleaptă, prietenoasă, afectuoasă. E figura autentică a moţului păstrător de străvechi virtuţi. Peste timp, profesorul Ilie Furduiu rămâne mereu în memoria noastră, având cea mai mare calitate posibilă; patriotismul înflăcărat.

Profesor Victor FĂT,

Ec. Ioan STRĂJAN