Centenarul
comemorării eroilor români căzuţi în luptele din vara anului 1917, de la
Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Oituz în timpul Primului Război Mondial,
cinstit cum se cuvine de către reprezentanţii fundaţiilor, asociaţiilor
şi societăţilor cultural-patriotice din oraşul Alba Iulia
După participarea din data de 06 aug. 2017 a celor peste 40 de
reprezentanţi ai organizaţiilor cultural-patriotice din judeţul Alba, în
frunte cu viceprimarul municipiului Alba Gabriel Pleşa, la amplele
manifestări organizate cu ocazia CENTENARULUI la Mausoleul de la
Mărăşeşti, la care pe lângă mulţimea de cetăţeni veniţi din întreaga
ţară, au fost prezente cele mai importante oficialităţi ale statului
român, la numai o săptămână, în ziua de 12 aug. 2017, un grup format din
Vasile Pop preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Alba,
sculptor Romi Adam, jr. Dragomir Vlonga, ec. Ioan Străjan, de la
fundaţia „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României”, am
plecat din nou la celelalte monumente; mausoleurile de la Mărăşti,
Soveja şi Oituz, la care am depus coroane de flori, pentru a nu-i
nedreptăţi pe eroii a căror oseminte se găsesc la aceste monumente.
Acţiunea s-a făcut cu autoturism personal pe cheltuiala participanţilor,
vizitând obiectivele amintite în ordinea descrierii succinte a acestora:
1. MAUSOLEUL MĂRĂŞTI. Pentru cinstirea memoriei eroilor de la
Mărăşti şi-n amintirea luptelor care s-au dus aici, în anul 1928 s-a
început construcţia Mausoleului de la Mărăşti. Mausoleul a fost înălţat
la cota 536 la iniţiativa unui grup de ofiţeri şi generali constituiţi
în „ Societatea Mărăşti” în comuna Răcoasa-sat Mărăşti. Proiectul
mausoleului aparţine arhitectului Pandele Şerbănescu iar basoreliefurile
au fost executate de A. Bordenache. Întins pe o suprafaţă de 1000 mp.,
mausoleul se sprijină pe doi piloni mari de beton de secţiune
dreptunghiulară, pe care au fost amplasate două urne în care arde o
flacără veşnică. Pilonii sunt împodobiţi cu ample basoreliefuri de
bronz, care înfăţişează trecerea unui ţăran român peste linia frontului
cu informaţie despre inamic şi primirea unui general român făcută de
locuitorii din Mărăşti. Între cei doi piloni, pe un perete de beton,
sunt fixate 13 plăci de marmură albă pe care sunt inscripţionate numele
a 900 de ostaşi căzuţi la datorie.
La subsol se află osuarul ostaşilor precum şi criptele ofiţerilor căzuţi
în bătălie. Aici au fost aşezate, ulterior, sarcofagul mareşalului
Alexandru Averescu şi criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru
Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.
2. MAUSOLEUL SOVEJA. Construcţia a început în anul 1922 şi s-a
terminat în anul 1927, după proiectul aprobat de Societatea
Internaţională „Monumentele Eroilor”, sub coordonarea arhitectului
George Cristinel. Criptele din interior adăpostesc osemintele eroilor
români căzuţi în luptele din zona Soveja, aduse din cimitirele de pe
Rachitaş, Cocosila, Zboina sau din mormintele răzleţe identificate de
localnici. Câteva cripte au fost destinate osemintelor ostaşilor
germani, austrieci, maghiari din tabăra inamică căzuţi pe aceste locuri.
Mausoleul a fost construit din piatră cioplită adusă din văile râurilor
sovejene, prin contribuţia locuitorilor sovejeni şi cu fondurile adunate
de Comitetul Femeilor Române.
3. MAUSOLEUL OITUZ. Este opera sculptorului Ionescu Varo
realizată în 1924 . Are forma unui obelisc înalt de 10 m, aşezat pe un
postament din blocuri de piatră. Este placat cu marmură şi are la bază
trei lucrări în bronz, un cavaler în poziţie de atac, un cal şi un scut
heraldic cu Stema României. În partea superioară se află un vultur de
bronz, în faţă câteva morminte cu cruci iar în spate sub formă de
semicerc un zid prevăzut cu mai multe nişe zidite în care sunt oseminte
şi pe care sunt inscripţionate numele eroilor. Lucrarea a fost
finanţată de „Cultul Eroilor”
Toate aceste monumente reprezintă recunoştinţa eternă a românilor pentru
eroii ostaşi care au înfruntat cu sfidare moartea, care prin jertfa lor
au făcut stavilă de netrecut în faţa armatelor germane. În aceste
monumente-mausoleu, toţi ostaşii eroi români căzuţi la datorie pe aceste
meleaguri şi-au găsit locul cuvenit.
Acţiunea a reprezentat un semn de preţuire şi cinstire faţă de memoria
tuturor românilor ce s-au jertfit în Primul Război Mondial pentru
apărarea pământului străbun al României şi a fiinţei naţionale.
Jurist Dragomir VLONGA
|
|