Inventatorul primului “plămân artificial” din lume “bimotor” a fost realizat de un medic albaiulian

RUDOLF EISENMENGER, s-a născut pe data de 12 septembrie 1871 la Alba Iulia. A urmat colegiul KUN din oraşul Oraştie (Hunedoara) iar Facultatea de Medicină a absolvit-o în anul 1896 la vârsta de 25 ani.

A profesat în calitate de medic generalist şi medic de district la Calea Ferată din Simeria, apoi la Orăştie. A mai lucrat ca şi medic în loc. Bazna (Sibiu), conducând totodată şi Sanatoriul de la Sibiu.

În anul 1900 pe când îşi desfăşura activitatea la Orăştie, EISENMENEGER a inventat un dispozitiv de aspirare şi presiune asupra abdomenului, pentru a da posibilitatea celui care îl folosea să poată respira şi de a menţine totodată stabilă circulaţia sangvină. Motivul inventării acestui dispozitiv l-a constituit moartea nepoatei sale, care fiind bolnavă de tuse convulsivă, a murit în braţele sale în urma unui puternic atac de tuse sufocându-se cu mucozităţile existente pe tractul respirator.

În anul 1903 medicul EISENMENGER a publicat într-o revista de specialitate un “Aparat pentru respiraţie artificială”, constând dintr-un scut toraco-abdominal şi un burduf acţionat cu piciorul, care serveşte drept pompa de aer, creând presiune şi aspiraţie asupra abdomenului şi toracelui inferior al bolnavului.

La propunerea lui EISENMENGER acest dispozitiv creat de el putea fi folosit pentru resuscitarea unui om care a suferit un stop cardiac provocat de înec sau otrăvire.

În urma demonstraţiilor făcute, dispozitivul a fost brevetat şi omologat, intrând în dotarea staţiilor de salvare, a clinicilor şi a spitalelor.

Dispozitivul a fost acceptat şi brevetat în ţări precum Austria, Germania, Italia, S.U.A, Anglia, Belgia, Franţa, fiind în producţie de serie de către firma germana LAUTENSCHLAGER din Munchen.

Dispozitivul era produs şi comercializat fiind adaptabil atât pentru copii cât şi pentru adulţi, începând cu anul 1904.

În anul 1911 inventatorul dispozitivului a anunţat în presă că aparatul creat de el a fost folosit cu succes într-o reanimare care a durat o oră, timp în care s-a produs un masaj de aspiraţie şi presiune asupra abdomenului unui pacient care se spânzurase.

Burduful de creare a presiunii aerului care până la acestă data a fost conectat la un motor electric (Biomotor).

Începând cu anul 1929 EISENMENGER a dat publicităţii unele experimente realizate de el pe câini cobai pentru verificarea eficacităţii dispozitivului creat de el şi ca stimulator cardiac. Aparatul fiind utilizat experimental şi pe subiecţi umani sănătoşi. Biomotorul a servit şi pentru tratamentul pacienţilor care erau bolnavi de poliomielită (paralizie infantilă) o boala infecţioasă virală acută.

Într-o operă de artă intitulată (Farmacistul din Ampurias în căutarea de absolut nimic), marele pictor spaniol Salvator Dali (11 Mai 1904-23 Ian 1989) îl prezintă pe medicul EISENMENGER într-o ipostază inedită.

Acesta a fost vărul medicului curant al Împăratului Austro-Ungariei Franz I Josef ( 18 aug 1830-21.noie1916) (2dec.1984 -21noie.1916) VICTOR EISENMENGER (29 INA.1864 -11 DEC.1932), cel care s-a ocupat de defectele cardiace de lungă durată care au afectat fluxul de sânge către plămâni unei persoane iar acest fenomen îi poartă numele “Sindromul Eisenmenger”.

După primul război mondial 1918, Rudolf Eisenmenger s-a mutat cu întreaga familie de la Orăştie la Viena, axându-se în special pe perfecţionarea  invenţiilor sale până la moartea sa care a avut loc pe 27 iunie 1946.

Nicolae PARASCHIVESCU

BIBLIOGRAFIE

 -Dr. SORIN GHISOIU - Timişoara, articol “Biomotorul Eisenmenger,   Portal Media Farm  2001

- DAN  ORGHICI – Doi iluştrii precursori , trecuţi în uitare  - Cotidianul,    29 iunie 2019

-DORIN TIMONEA – articol – Românul care a inventat primul plămân  artificial  5 mai 2016