|
Portrete ale unor
personalităţi istorice din tăbliţele de la Sinaia
Abstract:
Moust of the Sinaia plates contains images of some antic historical
personality that are presented in this paper. For a better visibility,
each portrait is presented separately.
Tăbliţele de la Sinaia
conţin numeroase portrete ale unor personalităţi istorice despre care,
uneori, nu se cunosc informaţii din alte surse. Se poate aprecia că
tăbliţele care conţin portrete ale diferitelor personalităţi sânt de
complaxitate maximă iar unele dintre ele au avut şi dimensiuni
neobişnuit de mari, aşa cum este şi cazul tăbliţelor cu nr. 58 şi 91din
cartea lui Romalo. Pentru obţinerea unei tăbliţe cu text scris era
nevoie de poansoane de imprimare care să conţină literele alfabetului
utilizat. Insă, pentru obţinerea de portrete sau imagini ca cele care
apar în tăbliţele de la Sinaia era nevoie de poansoane care să
reprezinte portretul sau imaginea respectivă. Astfel de poansoane puteau
fi realizate dintr-un lemn de esenţă tare sau un alt material, cum ar fi
cornul. Imaginile imprimate cu astfel de poansoane, aveau pe tăbliţe
aceeaşi mărime. Astfel încât, atunci când pe imaginile tipărite apar
aceleaşi reprezentări, dar cu dimensiuni diferite, putem să ne dăm seama
de mărimea reală a tăbliţei respective, faţă de imaginea tipărită pe
hârtie. Astfel, de exemplu, comparând imaginea reginei Mara de pe
tăbliţa 10 sau 126 cu aceeaşi imagine de pe tăbliţa 91, putem să ne dăm
seama de dimensiunile reale ale tăbliţei 91 (figura 1). Tăbliţa 91 a
fost mult mai mare decât celelalte tăblite din colecţia de la Sinaia.
Fig.1..Tăbliţa 91. Portrete din timpul lui Burebista
Poansoanele folosite
pentru imprimarea portretelor au fost utilizate de mai multe ori, astfel
încât, imaginile personalităţilor respective apar pe mai multe plăci, ca
urmare, dacă pe una din tăbliţe o imagine apare cu defecte, atunci,
poate fi analizată o vedere a aceluiaşi portret de pe o altă tăbliţă.
Imaginile portretelor de pe tăbliţe sunt însoţite, de multe ori, de
informaţii explicative, astfel încât, informaţiile de pe o tăbliţă pot
fi completate cu informaţiile de pe alte tăbliţe. De exemplu, portretul
lui Erigerio Mariso de pe medalionul de la Sinaia nu este însoţit de
explicaţii legate de numele acestuia, însă, din conţinutul altor tăbliţe
care conţin acelaşi portret, se poate înţelege despre cine este vorba.
In colţul din stânga-sus a
tăbliţei 91 se distinge portretul reginei Mara, soţia lui Burebista.
Acest portret mai apare şi pe alte tăbliţe, iar la inspiraţia D-lui Dan
Romalo, avem şi o imagine în detaliu al acestei regine (figura 2).
 Fig.2..Tăbliţa
91-detaliu. Portretul reginei Mara, soţia lui Burebista
Din conţinutul tăbliţelor
de la Sinaia, se poate deduce că locul de baştină al reginei Mara a fost
o cetate de pe malul lacului Taşaul în apropiere de Mangalia, după care
o întâlnim la Genucla şi Sarmisegetusa. La moartea lui Burebista, regina
Mara i-a depus inima pe altarul de la Genucla, iar capul său a fost dus,
tot de regina Mara, la Sarmisegetusa. Din tăbliţa cu nr.13, care are
drept autor pe Deceneu, putem să ştim că regina Mara se ocupa cu
făurirea armelor de fier; acesta este şi motivul pentru care în jurul
portretului ei din tăbliţa 91 sunt prezenate arme de tipul celor pe care
le făurea.
Incepând de sus, pe latura
din stânga şi rândul de jos, se poate distinge textul: ΩΚTABIO ΛΩ
ΣΕΨΕΣΘΟ TPOYΠΕΩ ΣOY ΘO, care se poate traduce astfel: „A lui
Octavio la Segesta trupe au fost”. Această frază se referă, cu
multă probabilitate, la războiul de cucerire dus de împăratul roman
Ocavian în zona Iliriei în peroada 35-33 aChr. Acestei tendinţe
expansioniste i s-a opus şi Burebista împreună cu bastarnii, dalmaţii şi
iazigii. Una dintre bătăliile importante a avut loc la cetatea
Segesta aflată pe malul râului Sava.
In partea din dreapta a
imaginii din figura 2, se poate distinge următorul text: AT E ΠOYΔIΩ
AT ΛHO ON ΣONΘE ΛO ρ YEΩ care se continuă pe verticală în jos în
dreapta portretului lui Burebista prin MATΩ BOEPΩBHΣETO. Textul
poate fi tradus astfel: „La a lor venire la dânşi, ei erau la Ro
al stăpânului Burebista”, „Ro” fiind zeul suprem
al geto-dacilor. In colţul din dreapta jos, ca o imprimare separată
(figura 2), avem textul:ΘPOYΠEY MATΩ ГEΘΩ, care se traduce prin „Trupele
stăpânului (împăratului) geţilor”. Este posibil ca textul de mai
sus să se refere atât la portretul din stânga (Mara) cât şi la cel din
dreapta (Sigobio). In tăbliţa 91 sub portretul reginei Mara se află
portretul lui Burebista. In figura 3 este reprezentat un detaliu din
tăbliţa 91 cu Burebista la care s-a ataşat şi o imagine prelucrată a
aceluiaşi personaj din alte tăbliţe.
 Fig.3..Tăbliţa
91- detaliu cu Burebista la care s-a adăugat şi o imagine prelucrată
In colţul din stânga-sus
al detaliului din figura 3, ţinând seama şi de afirmaţia lui Dan Romalo,
se poate distinge ΨΕ PO: care se referă la Geea şi Ro zeii
supremi ai geto-dacilor. Sub portretul lui Burebista sunt prezentate
siluetele a trei războinici (figura 4) însoţite de inscripţii.
Deasupra capului celor
trei războinici este scris M BΩEPOBYΣETO care se traduce prin „Stăpânul
Boerobyseto” (M este iniţiala de la MATO), iar în partea stângă
BAΣTAPNΩ ΔAΛMATΩY E EAZIΨH care se traduce prin
„bastarnii, dalmaţii şi iazigii”.
 Fig.4..Tăbliţa
91- detaliu cu trei războinici
Este de remarcat că numele
lui Burebista este scris de două ori pe aceeaşi tăbliţă cu
interschimbarea locului între „O” şi „Ω”.
Sub personajul din stânga
din figura 4 şi deasupra templului reprezentat în partea din stânga- jos
a tăbliţei 91 se poate desluşi scris textul: MEГAΣΩ ЧENEYO care
poate fi tradus prin „Măreţul Deceneu” . In tăbliţele de
la Sinaia marele preot Deceneu este numit „Ceneu” iar
forma „Deceneu” a apărut după zeificarea sa, ceea ce se
exprimă prin „Deo Ceneo” care a dus la numele cunoscut în
istoriografie. In figura 5 este redată o vedere a lui Deceneu din
tăbliţele 42 şi 117 când era relativ tânăr şi se găsea la Moleo Dava
(figura 5 stânga) şi o altă vedere a lui Deceneu din tăbliţele 45, 79
şi 80 (figura 5-dreapta) când se găsea la Genucla şi Sarmisegetuza, şi
era mai înaintat în vârstă.
 Fig.5..Deceneu
la Moleo Dava şi la Sarmisegetusa
Imaginea lui Deceneu,
preluată din tăbliţa 79, conţine jos şi un simbol care are semnificaţia
literei „D” care este iniţiala de la „Deo-
zeu”. Deceneu este unul dintre autorii cei mai importanţi
ai tăbliţelor de la Sinaia. In tăbliţa 79 afirmă că locuitorii Siretului
au păstrat scrieri realizate prin imprimare de către atlanţi referitoare
la „învăţăturile despre faptele oamenilor”. Deceneu a fost
Mare Preot la Moleo Dava, apoi la Genucla şi, în final, la
Sarmisegetusa. După moartea lui Burebista, a luat măsuri pentru
pedepsirea celor vinovaţi şi a avut grijă de fiul lui Burebista să fie
trimis la Genucla de unde era, probabil, familia sa.
In rândul de jos, de la
stânga spre dreapta, din tăbliţa 91, sub templul prezentat se poate
desluşi textul: ΣAPMATO TPAKO ΔAPΔANΩ MAXIΔONY, şi, chiar în
colţ, fără prea multă certitudine, se poate desluşi ΨIOM ΛIO
astfel încât, întregul text ar putea fi tradus astfel: „sarmaţii,
tracii, dardanii, macedonenii cu femeile lor”. Acest text poate
să indice faptul că toate aceste popoare practicau aceeaşi religie. In
continuare urmează o pecete neclară şi inscripţia MATO ΔOAZΩ,
apoi, o altă pecete cu fond neclar şi cu inscripţia MATO
BAZΩPYO. Cuvântul MATO este scris în interiorul peceţilor şi se
traduce prin „stăpân”. Numele celor două personalităţi
scrise în afara peceţilor au în faţa lor câte un „M.” care
reprezintă iniţiala de la MATO. Portretul lui Bazorio este
reprezentat, cu mai multă claritate în tăbliţa 76, în care,se
afirmă că acesta se ocupa cu construcţia ambarcaţiunilor de luptă pe
Dunăre, iar la bătălia de la Segesta au participat flote navale
maritime şi fluviale care au aparţinut romanilor dar şi
traco-geto-dacilor. In figura 6 sunt prezentate portretele lui Bazorio
şi al lui Ziutado preluate din Tabliţa 76. Numele acestor personalităţi
pot fi citite pe medalioane în sens antiorar. Portretul lui Ziutado (din
dreapta) mai apare şi pe plăcuţa 90.
 Fig.6..Bazorio
şi Ziutado din tăbliţa 76
In coloana de mijloc-sus a
tăbliţei 91 este reprezentat portretul lui ΣYГOBHΩ şi al lui
M. ΔPOMYΩ, adică Sygobio si Dromyo, (figura 7).
Este posibil ca textul din partea stângă a imaginii din figura 7,
comentat în legătură cu portretul reginei Mara din figura 2 să se refere
şi la Sigobiu din figura 7. Sub portretul lui Sigobio există trei
siluete care ar putea să reprezinte pe cele trei Gee ale macedonenelor.
In cartuşul de jos, care nu prezintă o claritete suficientă, s-ar putea
transcrie textul: Δ(IO) YA PO NA IAO II A NYA : (((V III (),
care ar putea fi interpretat astfel: „Zeul lor Ro la a lor două
naşteri ….”; prin care se afirmă că zeul Ro a fost
prezent la naşterea celor două personalităţi urmată de o exprimare a
anului, dar care nu se poate desluşi cu precizie. După litera „Δ”
urmează două puncte care ţin, de obicei, locul unor litere
nereprezentate.
 Fig.7..
Tăbliţa 91- în coloana de mijloc-sus, Sygobio şi Dromyo
Sub portretul Lui Dromyo
(figura 8) sunt figurate două altare, iar dedesupt, într-un cartuş se
poate citi textul: ΔPOMYΩ TO A TEIO ΛΩY ΛIΣIMAXΩY; prin traducere
se obţine: „Dromio la ai lui la Lisimax”.
 Fig.8..
Tăbliţa 91- în partea de mijloc, sub portretul lui Sygobio şi Dromio
Deasupra războinicului din
figura 8 este scris textul: BOY LΩ PO YΛOY PIΩ ΠANONIE O MEΣYΩ;
în traducere se obţine: „Războinicii lui Ro au mers pe râu în
Panonia din Moesia”. Sub cei doi rzboinici, pedestru şi
călare este scris un text care este greu de înţeles şi de încadrat în
contextul general al tăbliţelor de la Sinaia. Tinând seama de situaţiile
întâlnite în celelalte tăbliţe, se poate propune o separare a textului
în cuvinte şi traducere, astfel: ΔE TI ΛA TO KΛ ЧEO, cu înţelesul:
„De la al lor RA la Kali aceea”. In interpretarea propusă,
s-a ţinut seama că „LA” este o variantă pentru Zeul Suprem Ro
sau Ra, iar „KΛ” ar putea fi o exprimare prescurtată a
numelui zeiţei întunericului şi morţiilor „KAΛI”. In continuare,
pe coloana din mijloc avem portretul lui
Oroles.
 Fig.9..
Tăbliţa 91-Portretul lui Oroles şi templul din tăbliţa 14 la care a
mulţumit zeilor pentru că este viu
In figura 9, portretul lui
Oroles, care a fost preluat din tăbliţa 91 iar templul din partea
dreaptă a fost preluat din tăbliţa 14, în care se afirmă că acesta a
venit, la acest templu, să mulţumească zeilor pentru faptul că este viu
după războaiele la care a participat.Este posibil ca acest templu să fi
fost situat în apropierea cetăţii Elia Carseoy, care ar corespunde
Hârşovei de astăzi. În tăbliţa 106 se afirmă despre Oroles că i-a apărat
pe geţi împotriva bastarnilor, iar în tăbliţa 115 se afirmă că a dăruit
reginei Mara o sută de briliante de rubin câştigate de la
bastarni.
 Fig.10..
Tânăra regină a Macedoniei şi mama sa
In partea dreaptă a
portretului lui Oroles, din tăbliţa 91 sunt prezentate portretele unei
tinere regine a Macedoniei şi a mamei sale. Deoarece portretele din
tăbliţa 91 sunt mai puţin clare decât aceleaşi portrete din tăbliţa 108,
în figura 10 sunt prezentate imaginile din tăbliţa 108. In tăbliţa 19 şi
108, se relatează despre faptul că regina mamă a ales-o pe tânăra sa
fiică să meargă pe „patul lui Ro”, adică să intre de vie
în foc, pentru a ajunge la Tatăl Ceresc. Pentru a fi aleasă, tânăra
regină a participat la o întrecere de traversare prin înot a Dunării pe
la „Vadul Macedonenilor”. Este greu de spus astăzi unde
s-a aflat acest vad. Tânâra regină este numită „MAHXΩ” ceea ce se
traduce prin „Cea Puternică”. Este posibil ca de la
această tânără regină să provină numele Macedoniei. Tânăra regină este
prezentată în partea stângă din figura 10, iar regina mamă, prezentată
în partea dreptă, este însoţită în tăbliţa 91 de textul: MATYX ΔOY
XAMΩY care se poate traduce prin „Stăpâna tuturor”.
In colţul din dreapta-sus
al tăbliţei 91 (figura 1) este prezentat portretul unei personalităţi
feminine numită M. XYΣIEΩ ceea ce se poate traduce prin
„Stăpâna Hysieo”; în celelalte tăbliţe cunoscute nu mai este
amintită această personalitate, astfel înât, nu se poate şti cu
exactitate despre cine este vorba. Ar putea avea legătură cu personajul
din stânga portretului care-l reprezintă pe conducatorul goţilor aşa cum
este prezentat în tăbliţa 67, (figura 11).
 Fig.11.
Conducătorul goţilor din tăbliţa 67 şi 91
Tăbliţa cu numărul 67 se
referă la goţi şi la zona în care locuiau aceştia. Din conţinutul
plăcii, se poate înţelege că, la o anumită cetatete numită Ziosy
sau Seiosy mergând spre sciţi, se află goţii. Pentru a ajunge la
ei trebuia mers în lungul râurilor noastre având răsăritul soarelui în
dreapta. Dacă ne plasăm în Tracia, pentru a ajunge la goţi trebuia mers
spre nord, nord-est de-a lungul unor râuri cum ar fi Siretul, Prutul sau
Nistrul. Faptul că autorul plăcii 67 se afla în Tracia, rezultă din
conţinutul plăcii 109, care este scrisă aproape cu acelaşi alfabet şi
exprimă aproape aceleaşi concepţii despre războinicii geţi. In tăbliţa
67 se mai face precizarea că goţii sunt amestecaţi cu geţii şi că au
acelaşi zeu suprem, pe Ro, la care trimit anual câte un mesager.
De asemenea, se menţionează faptul că împăratul lor este şi împăratul
geţilor. In partea de mijloc-jos a plăcii 67 există un portret care este
reprezentat şi în tăblita 91 cu explicaţia „MATYHO” ceea ce poate
însemna „Impăratul sau Stăpânul”. Acest
portret este reprezentat în figura 11 împreună cu unul din palatele sale
din care se remarcă asemănarea cu stilul architectonic moldovenesc. De
asemenea, se remarcă un steag asemănător prapurelor folosite în biserica
ortodoxă pe care se remarcă litera „Ψ”.
Portretul lui Zigobiu,
despre care este vorba în tăbliţa 109, este şi el reprezentat în tăbliţa
91, dar imaginea este neclară însă este însoţită de un text interesant.
In figura 12 este prezentată imaginea lui Zigobiu din tăbliţa
91completată cu imaginea mai clară din tăbliţa
19.
 Fig.12.
Portretele lui Zigobio din tăbliţele 91 şi 19
Portretul lui Zigobio din
tăbliţa 91 este înconjurat de textul: ZIGOBIO ON DY LIO SONTEOY RA
HIL, adică „Zigobiu la zeul lui care se află la a lui Ra munte”.
De aici rezultă că în Dacia mai exista un munte sfânt al lui Ra sau Ro,
sau este vorba de acelaşi munte care este numit şi „Mont Gato”,
adică „Muntele Leopardului”. In tăbliţa 19, portretul lui
Zigobio este însoţit de textul: MATO MYX care se poate traduce
prin „Stăpânul Puternic”. In tăbliţa 91 (figura 7) este
reprezentat şi un portret văzut din faţă atribuit lui Sygobio,
este de presupus că este vorba de un acelaşi personaj pentru care avem
portrete din profil şi din faţă. Portretul din faţă mai este reprezentat
şi pe tăbliţa 11 şi posibil pe tăbliţele 117 şi 126.
In coloana din dreapta, pe
mijloc, a tăbliţei 91 sunt prezentate portretele a trei personalităţi
(figura 13); portretul din stânga este însoţit de textul „M ΔEMAPOE”
care se poate traduce prin „Stăpânul Demaro”; iar
între portrete este interpus textul: MATΩ ΔEMAPO EON ΣΩNTO ANTHГΩ
NEO MAXIΔΩNOY, care poate fi tradus prin: „Ai stăpânului
Demaro au fost potrivnici macedonenilor”.
 Fig.13.
Portretele lui Demaro Komanyseo şi Zuraseo
In partea din mijloc a
figurii 13 este prezentat portretul lui Zuraseo, iar indicaţia
„MATYXO KΩMANYZEOY-Stăpânul Komanyzeoy” trebuie să se refere
la portretul din dreapta, adică indicaţiile din dreptul acestor două
portrete sunt inversate. Zuraseo a fost un colaborator apropiat al lui
Burebista, şi a fost reprezentantul acestuia la Moleo Dava, iar după
moartea lui Burebista şi ocuparea Genuclei de către romani, a mers
personal la Rosieno, conducătorul sciţilor, pentru a obţine
ajutor în alungarea romanilor. Zuraseo este prezentat în detaliul din
tăbliţa 3 (figura 14) în care cei „O sută de mari bătrâni
înţelepţi ai pământului getic de la Genucla” îi mulţumesc pentru
ajutorul dat, pentru eliberarea cetăţii. In detaliul din figura 3 se
poate distinge textul: „TO MATO ZΩPZIEO- către stăpânul Zuraseo”apoi,
„ΔΩ ON ΠO XAΣHM KOPΣ – către dânsul cu fierbinţi inimi”.
 Fig.14.
Portretul lui Zuraseo din tăbliţa 3
In colţul din dreapta –
jos al tăbliţei 91 există trei portrete insuficient de clare însoţite de
texte informative reprezentate în detaliul din figura 15.
 Fig.15.
Tăbliţa 91-
detaliu din colţul de dreapta-jos
In partea stângă există un
portret insoţit de textul:”M. BIEΔO – Stăpânul Biedo”. Iar
în faţa acestui portret avem textul: ΣAPMYΩ ΘPAXO PETEPΩ YΣΘPYΩ ΛO
ГETΩ care poate fi tradus prin „ţara tracilor a ajuns la Istru
la geţi”. Portretul din mijloc al figurii 15 este însoţit de
textul M. ΣAP MEIΩ, care poate fi tradus prin „stapânul
ţării mele”, iar în tăbliţa 125 acelaşi portret este însoţit de
textul: BAΣEΛEΩΣ ΣAPMiO,
ceea ce se traduce prin: „împăratul ţării”.
Acest portret îl reprezintă pe Erigerio Mariso, succesorul lui Burebista
la Sarmisegetuza şi este reprezentat şi pe una din feţele medalionului
de la Sinaia (figura 16). Portretul din partea dreaptă a detaliului din
figura 15 este însoţit de textul M. ΣYXT ZABIO care se traduce
prin „Stăpânul de la cele şase cuvinte” şi se referă la
Moleo Dava care mai era numită „Sar Mont Gato Dav Skit Get” şi conţine
şase cuvinte. Acest portret mai apare şi pe ţăbliţa 125 însoţit de
textul M. ΣYXTO ZABIO ГEΘO, cu o semnificaţie
asemănătoare.
 Fig. 16.
Vederi ale lui
Erigerio Mariso şi a fiului său Kotizo de pe cele două feţe ale
medalionului de la mănăstirea Sinaia
Pe una din feţele
medalionului de la Sinaia este reprezentat Erigerio Mariso, succesorul
lui Burebista, despre care se afirmă, că l-a ales pe fiul său să meargă
pe „patul lui Ro”, împreună cu nişte nobili (prizonieri)
romani. Pe cealaltă faţă este reprezentat un alt portret care este al
lui Kotizo, fiul lui Erigerio, cel care a dorit să meargă pe patul lui
Ro după ce a fost rănit la trecerea Dunării în timpul întoarcerii de la
o expediţie de pradă pe teritoriul romanilor. In figura 16 este
prezentat Erigerio Mariso (dreapta) şi fiul său Kotizo (stânga). Cu
multă probabilitate monezile de tip „COSON” îl reprezintă pe
acest temerar fiu al lui Erigerio. Portretul lui Erigerio Mariso mai
apare şi pe tăbliţa 125, iar al lui Kotizo pe tăbliţa 69.
Pe tăbliţele 45 şi 62 sunt
prezentate mai multe portrete dintre care se pot distinge portretele lui
Deceneu şi a lui Burebista, însă mai apar două portrete despre care nu
se dau indicaţii cui aparţin. Aceste portrete sunt prezentate în figura
17.
 Fig. 17.
Vederi ale lui Dapigeu şi Mukrynino din tăbliţele 45 şi 62
În tăbliţa 45, a cărei
autor este este cu multă probabilitate Deceneu, se afirmă că Burebista a
supravieţuit numeroaselor atentate datorită gardienilor săi care
proveneau din zona sa de naştere. Acest fapt i-a nemulţumit pe ceilalţi
şefi de trib care nu proveneau din această zonă. După moartea lui
Burebista, gardienii care nu l-au putut salva, de supărare şi-au scos
ochii. Deceneu i-a îngrijit pe aceşti bravi gardieni, apoi le-a dat o
misiune tainică de al duce pe Mukrynino, fiul lui Burebista, de la
Sarmisegetuza la Dapigeu, la Genucla, de unde era, probabil, familia sa.
Portretele de pe tăbliţele 45 şi 62 prezentate în figura 17 îi
reprezintă cu multă certitudine pe Dapigeu (stânga) şi pe Mukrynino
(dreapta). Este posibil ca tăbliţa 62 să-l aibă drept autor pe
Mukrynino, fiul lui Burebista, deoarece este menţionat în colţul din
dreapta-jos al tăbliţei.
 Fig. 18.
Tăbliţa 58. Portrete din perioada de început a lui Burebista
Tăbliţa 58 (figura 18)
conţine unele portrete care apar şi în alte tăbliţe, însă mai conţine şi
alte portrete care sunt mai greu de identificat. Dintre portretele
cunoscute din alte tăbliţe se remarcă în partea de mijloc-jos portretele
lui Burebista şi al lui Bazorio. Tăbliţa conţine texte imprimate în
chenare dreptunghiulare pe care s-au modelat informaţii alfabetice. In
partea de sus-stânga, într-un chenar dreptunghiular, este imprimat
textul: TPOYΠEO MATO ΔABO ΔΩE ΛO HE ΣAPMIZO ΠPΩ ΠAΣ ΠOΣΩ ΩE M.K.N.
BΩEPOBYΣETO * • ΣAPMIZO BAΣIΛEΩΣ • TRAXHO •• ГETO ΔABO•••• BAΣIΛEΩΣ
MΩΛIΣEHO; care poate fi tradus astfel: „Trupele stăpânului
cetăţii, ale ţării lui, prin trecătoarea pusă de M.K.N. Boerobiseto* •
Al ţării Impărat• Al Traciei•• A geţilor cetate••••” Iniţialele
M.K.N. provin, de obicei de la „Mato. Kotopolo, Nobalio”.
In jurul portretelor din
partea de sus a tăbliţei 58 (figura 19) sunt imprimate textele:
BAΣIΛEΩΣ ΣAPMIZ şi BAΣIΛEΩΣ MΩΛHΣEIOΣ ΣIPMHOY÷ ; care pot
fi traduse astfel: „Impăratul ţării” şi „Impăratul
Moliseios al Sirmiolui”.
 Fig. 19.
Tăbliţa 58- detaliu din din partea de mijloc-sus
Textele din celelalte
chenare sunt mai greu de interpretat din cauza unor incertitudini
privind semnificaţia simbolurilor utilizate. In chenarul din dreapta-sus
se poate transcrie textul: MATO ••• ׃׃
Δ ΘEO KOE NAΣ
׃׃ M. Θ
׃•׃
MΩΛIΣOX X
׃•׃
X•ZOE ׃•׃
O: X ΔEYO:
Este posibil ca textul să se refere la „plecarea la zei” a lui Moliseo.
In chenarul din stânga-jos
se poate distinge textul: Ω NIEO:• XPC XO ΣZX ΘO AMΩ NOΣEΩ ZOYEN
Σ-O AΠΩ ZYEN- KHPEZO + OΣ׃YΣΘ׃
Textul conţine cuvinte
scrise incomplete, se pot distinge câteva expresii: „O nieo-La
dânşi”
„to amo noseo zoyen so
apo zyen – kirezo + os yst - celor iubiţi au dus cu apa
sfântă conducătorii din răsărit”.
In chenarul din
dreapta-jos, lângă portretul lui Burebista se poate distinge textul
= :•: ::: ••K•MKM ΘYΩE
YOX
•••••••••••••• X• ΠΩ ZOM ENZ =:•••••••••••••• ÷ N •::•
Textul conţine unele
notaţii greu de interpretat; este posibil să fie vorba despre o referire
la data când au avut loc anumite evenimente.
Sub portretul lui
Burebista se poate distinge textul: TPASO KO ЧEIZ: ••EO - ÷ ׃
Care poate fi interpretat
astfel: „La comanda cu blazonul său”, cu referire la
faptul că această tăbliţă a fost realizată la cererea lui Burebista.
 Fig. 20.
Tăbliţa 20-
detaliu cu portretul conducătorului bastarnilor
In tăbliţa 20, este
prezentat un portret şi un altar (figura 20) în care este vorba de
bastarnii cărora li s-a cerut de către Burebista să renunţe la zeii
romanilor şi să-l adopte pe Ro drept zeu suprem.
Tăbliţa 20 conţine textul:
Boyrebyseto dio hyo usia bastarno pazy ceo, so tia Segista dyoso, tra
ryomyonuso dio ceta, cira bisika so Ro ghiao. In traducere: „Burebista,
zeii caruia poarta bastarnilor pazeau, cu ai săi din Segista zei, a
cerut a romanilor (cetate) zei, conducătorului altarului, cu Ro să-i
schimbe”.
In tăbliţa 20 nu se
menţionează numele conducătorului bastarnilor, acesta ar putea fi cel al
lui Tezieo menţionat în tăbliţa 126. In detaliul din
figura 20 se poate observa pe altar o felină mare, care nu poate fi
decât un leopard.
 Fig. 21.
Tăbliţele 124, 96 şi 114 - detalii cu portretul lui Decebal
Pentru portretul lui
Decebal nu există imagini prea concludente cu toate că există tăbliţe
bogat illustrate şi cu un conţinut relevant din timpul domniei sale. In
tăbliţa 124 există un portret care pare al unei femei (figura
21-stânga), însă este însoţit la partea de jos de iniţialele M. Δ. B.
Z. Care ar putea proveni din „ Mato Daceo Balo Zabelo” care
ar putea avea drept semnificaţie „Stăpânul Daceo Balo la Zabelo”,
deoarece tăbliţa 124 se referă la faptul că Decebal a fost la Zido Dava
(Alba Iulia) pentru a mulţumi zeului Zabelo al războiului pentru
Victoria asupra lui Domiţian pe la anul 87 e.n. In tăbliţa 130 se
descrie meritele lui Decebal în războaiele cu romanii din zona unei
localităţi din sudul Porţilor de Fier, care este numită Boydun(um), şi
se menţionează şi anul când a avut loc acest război: 2321 de la
Zamolsxis. Al doilea război cu romanii (în timpul lui Domiţian) pare să
fi avut loc în apropierea localităţii Poesta Dava, care era situată pe
pe Argeş, în apropiere de Bucureşti. Aici, Decebal cu generalii săi au
întins o cursă romanilor atrăgându-i prin fumul care se ridica de la
aprinderea unor focuri într-un loc pe unde urma să treacă o ceată de 721
de tauri separaţi de restul turmei. La „chemarea” vacilor din turmă,
taurii au trecut peste romanii care atacau cu consecinţe uşor de
imaginat pentru cei întâlniţi în cale. In acest fel, au fost prinşi şi
unii generali romani printre care şi generalul Fuscus, care au fost
închişi. După această victorie, Decebal s-a dus să-i mulţumească zeului
Zabelo la templul de la Zido Dava (Alba Iulia) după cum se prezintă în
tăbliţa 124. Se poate aprecia că la acel timp Decebal era relativ tânăr
şi fără căciulă pe cap, deoarece se afla la templu pentru a mulţumi
zeilor. In ţăbliţele 96 şi 114 există alte portrete (figura 21
dreapta), dar care aparţin unei perioade de timp de la care au trecut
peste 18 ani. Iar în tăbliţa 94 (figura 22) există o imagine cu Decebal
stând pe sacun primind o delegaţie a romanilor la
Sarmisegetuza.
 Fig. 22.
Tăbliţa 94-
detaliu cu Decebal stând pe scaun primind o solie a romanilor
Pacea încheiată cu
Domiţian a durat până la războaiele cu împăratul Traian, când Decebal
şi-a pierdut viaţa în împrejurări descrise, de asemenea, în tăbliţele de
la Sinaia. Decebal a fost surprins de romani, lângă Sarmigetuza într-o
ambuscadă, în timp ce se întorcea de la conducerea armatei de la Poesta
Dava şi se îndrepta spre templul lui Zabelo (zeul războiului) însoţit
de două unităţi militare pentru a cere ajutor în apărarea ţării
geţilor. Din conţinutul plăcilor 65 şi 84 se poate deduce că cele două
unităţi militare care îl însoţeau pe Decebal au fost depăşite numeric de
către unităţile romanilor. Luptătorii daci au făcut zid viu în jurul
conducătorului lor, însă, în cele din urmă, Decebal şi-a pus capăt
zilelor în modul cunoscut şi din relatările istorice. Inima lui Decebal
a fost scoasă de către romanii care au plecat cu ea pe corabie, la
templul razboiului de la Roma. Iar capul lui Decebal a fost incinerat
la Sarmisegetuza; este posibil ca, odată cu incinerarea sa să fi trecut
în împărăţia cerului, de vii, şi un număr de opt nobili credincioşi lui
prezentaţi în procesiunea din tăbliţa 28.
In tăbliţa 119 avem în
colţurile de jos imagini ale generalului Diegio, cel care a încheiat
pacea cu romanii, pe mijlocul Tisei, după moartea lui Decebal. După
ocuparea a unei părţi din Dacia, Diegio şi-a mutat capitala la
Sargedava, care ar corespunde, astăzi, localităţilor Ruginoasa sau Tg.
Frumos din zona centrală a Moldovei. In tăbliţa 119, Diegio este
reprezentat din faţă şi din profil (figura 23). Inainte de izbucnirea
celui de-al doilea război cu romanii din timpul împăratului Traian,
Diegio a fost mare preot la Poesta Dava, care poate fi localizată pe
Argeş aproape de Bucureştiul de astăzi.
 Fig. 23.
Tăbliţa 119- detalii cu portretul lui Diegio
Concluzii:
Tăbliţele de la Sinaia conţin numeroase portrete ale unor personalităţi
istorice care sunt însoţite şi de informaţii despre numele şi
evenimentele la care au participat. Insă nu toate portretele pot fi
identificate cu certitudine. Pentru identificarea acestor portrete a
fost utilă compararea imaginilor lor de pe mai multe tăbliţe (acolo unde
a fost posibil). Identificarea portretelor acestor personalităţi şi a
evenimentelor la care au participat, pune în evidenţă complexitatea
vieţii social-politice de la începuturile istoriei din zona
carpato-danubiană şi balcanică a Europei.
Prof.univ.dr.ing.
Viorel UNGUREANU, Bacău
Bibliografie:
1. Romalo, Dan,
Cronică getă apocrifă pe plăci de
plumb?, Rditura Alcor
Edimpex, Bucureşti, 2005.
2. Ungureanu, Viorel, Ro-zeul suprem
al traco-geto-dacilor, Dacoromania, nr. 66, Alba Iulia, 2013
3. Ungureanu, Viorel, Burebista şi
dezastrul suferit de romanii conduşi de Caius Antonius pe valea
Siretului, Dacoromania, nr.70, Alba Iulia, 2014
4. Ungureanu, Viorel, Rebo de no tero
- legile pământului nostru, Dacoromania, nr. 74, Alba Iulia, 2015
5.Ungureanu, Viorel, Decebal şi
războaiele sale cu romanii conform tăbliţelor de la Sinaia,
Dacoromania, nr. 79, Alba Iulia, 2016
6.Ungureanu, Viorel, Religia geto
dacilor şi a altor popoare din zona carpato-danubiană şi balcanică
conform tăbliţelor de la Sinaia, Dacoromania, nr. 82, Alba Iulia,
2016
7.Ungureanu, Viorel, Relatări despre
geţii de pe malurile Istrului în tăbliţele de la Sinaia,
Dacoromania, nr. 83, Alba Iulia, 2017
8.Ungureanu, Viorel, Erigerio Mariso
şi fiul său Kotizonio, Dacoromania, nr. 94, Alba Iulia, 2019
9. Ungureanu, Viorel, ZidoDava-
denumirea din tăbliţele de la Sinaia a municipiului Alba Iulia,
Dacoromania, nr. 78, Alba Iulia, 2016
10. www.dacoromania-alba.ro;
www.dacia.org;
www.dacii.ro.
|
