România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ziua mare a Basarabiei

     Pantelimon Halippa (1883-1979). Om politic român din Basarabia, academician; luptător pentru unitatea naţională, vicepreşedinte (1917) şi preşedinte (1918) al Sfatului Ţării, ministru al Basarabiei în guvernele României după 1918.

     -Discursul d-lui P.N. Halippa-

      După discursul preşedintelui Statului a luat cuvântul d. P.N. Halippa din partea partidului naţional moldovenesc, care a făcut următoarele interesante declaraţii:

      Cinstită adunare, am fericirea să înfăţişez în această cinstită adunare partidul moldovenesc original. În acest partid naţional se văd întrupate toate aspiraţiile naţionale ale neamului moldovenesc (aplauze frenetice).

      Domnilor deputaţi, acum opt luni, când la noi toţi şovăiau, când toţi se scăldau în apele unui internaţionalism bolnăvicios, provocat de revoluţia rusească, noi am fost aceia care am ridicat mai întâiu steagul naţional, călăuziţi de ideia iubirii de patrie adică de pămîntul nostru moldovenesc. Această idee a fost îmbrăţişată cu căldură de noi, cari n-am zăbovit a o samănă plini de încredere prin toate colţurile dintre Prut şi Nistru. Munca este grea, căci poporul zăcea amorţit încă de lanţurile robiri, iar aceste lanţuri ştim că se pilesc numai cu mare încetineală. Chiar de la început n`am găsit foarte mulţi Moldoveni cari-mi spuneau că pornim o lucrare zadarnică, de oare ce simţirile poporului moldovenesc sînt întunecate. Şi, dacă astăzi vedem că aceste grele lanţuri de robie s`au rupt şi neamul nostru s`a trezit la viaţă, trebuie să mărturisesc că o parte de vrednicie o are şi partidul naţional, care, prin părtaşii săi, a pilit stăruitor aceste lanţuri. Partidul naţional a tăiat obloanele de fier ale temniţei în care gemea neamul nostru, şi astăzi noi am ajuns o ţară liberă şi autonomă.

      Poate în curînd împrejurările ne vor împinge spre republică. Pot să spun că acesta este şi visul partidului naţional. Ni trebuie însă o unitate de voinţă naţională, precum şi înţelegere între feluritele popoare, căci numai prin naţionalizarea vieţii singuratecelor popoare şi prin federalizarea ţărilor ne va putea mîntui şi marea republică rusească. Partidul naţional nu are scopuri şoviniste, ci el vrea să se pună în strînsă legătură cu toate naţiile mai mici, ca împreună cu ele să lucreze pentru consolidarea ţării (aplauze). Noi vrem să trăim în bună frăţie cu toţi locuitorii de limbă străină, şi de aceia îi poftim să se organizeze şi ei. Socotesc însă de nevoie să declar că noi, prin partidul naţional, înfăţişăm naţiunea moldovenească (aplauze). În aceaşi vreme însă adaug că e departe de noi gîndul de a robi pe altii, ci, din potrivă, vrem să lucrăm în Sfatul Ţării pentru procopăirea tuturor naţiilor din Basarabia, care şi ele au dreptul să trăiască în cuprinsul ei primitor. Cu aceste gînduri strig: trăiască Sfatul Ţării, trăiască Basarabia slobodă ca chezăşie a republicei democratice federative ruseşti (aplauze prelungite).

Proces verbal  

asupra

Congresului General al Bucovinei,

care s`a ţinut joi, 15/28 Noiembrie 1918, în Sala Sinodală din palatul mitropolitan din Cernăuţi.  
Ordinea de zi:  Stabilirea raportului politic între Bucovina şi regatul României.  
Începutul: la orele 11 î.a.  
Prezenţi: Consiliul naţional român:  
1)Anghel Ion,  
2)Bălan Grigore,  
3)Bancescu Gheorghe,  
4)Bejan Dionizie,  

5)Berlinschi Ilie,

6)Bodnarescu Vasile, Dr.  
7) Bodnarescu Victor,  
8)Bonches Gheorghe,
9)Botezat Eugen, Dr.
10)Bucevschi Dimitriv,  
11)Candrea Ioan (Codreni)  
12)Carabioschi Nicu, Dr

1918 noiembrie Cernăuţi,

 Proces verbal al Congresului General al Bucovinei, care s`a ţinut joi, 15/28 Noiembrie 1918, în Sala Sinodală din palatul mitropolitan din Cernăuţi, având la ordinea de zi stabilirea raportului politic între Bucovina şi regatul României.

     1918 martie, Chişinău, Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri al României şi suita sa din Chişinău, împreună cu membrii Sfatului Ţării