|
|
Pantelimon Halippa (1883-1979). Om politic român din
Basarabia, academician; luptător pentru unitatea naţională,
vicepreşedinte (1917) şi preşedinte (1918) al Sfatului
Ţării, ministru al Basarabiei în guvernele României după
1918.
|
-Discursul d-lui P.N. Halippa-
După discursul preşedintelui Statului a luat cuvântul d.
P.N. Halippa din partea partidului naţional moldovenesc, care a făcut
următoarele interesante declaraţii:
Cinstită adunare, am fericirea să înfăţişez în
această cinstită adunare partidul moldovenesc original. În
acest partid naţional se văd întrupate toate aspiraţiile
naţionale ale neamului moldovenesc (aplauze frenetice).
Domnilor deputaţi, acum opt luni, când la noi toţi
şovăiau, când toţi se scăldau în apele unui internaţionalism
bolnăvicios, provocat de revoluţia rusească, noi am fost
aceia care am ridicat mai întâiu steagul naţional, călăuziţi
de ideia iubirii de patrie adică de pămîntul nostru
moldovenesc. Această idee a fost îmbrăţişată cu
căldură de noi, cari n-am zăbovit a o samănă
plini de încredere prin toate colţurile dintre Prut şi Nistru.
Munca este grea, căci poporul zăcea amorţit încă de
lanţurile robiri, iar aceste lanţuri ştim că se pilesc
numai cu mare încetineală. Chiar de la început n`am găsit
foarte mulţi Moldoveni cari-mi spuneau că pornim o lucrare
zadarnică, de oare ce simţirile poporului moldovenesc sînt întunecate.
Şi, dacă astăzi vedem că aceste grele lanţuri de
robie s`au rupt şi neamul nostru s`a trezit la viaţă,
trebuie să mărturisesc că o parte de vrednicie o are şi
partidul naţional, care, prin părtaşii săi, a pilit stăruitor
aceste lanţuri. Partidul naţional a tăiat obloanele de fier
ale temniţei în care gemea neamul nostru, şi astăzi noi am
ajuns o ţară liberă şi autonomă.
Poate
în curînd împrejurările ne vor împinge spre republică. Pot să
spun că acesta este şi visul partidului naţional. Ni
trebuie însă o unitate de voinţă naţională,
precum şi înţelegere între feluritele popoare, căci numai
prin naţionalizarea vieţii singuratecelor popoare şi prin
federalizarea ţărilor ne va putea mîntui şi marea republică
rusească. Partidul naţional nu are scopuri şoviniste, ci el
vrea să se pună în strînsă legătură cu toate naţiile
mai mici, ca împreună cu ele să lucreze pentru consolidarea
ţării (aplauze). Noi vrem să trăim în bună frăţie
cu toţi locuitorii de limbă străină, şi de aceia
îi poftim să se organizeze şi ei. Socotesc însă de nevoie
să declar că noi, prin partidul naţional, înfăţişăm
naţiunea moldovenească (aplauze). În aceaşi vreme însă
adaug că e departe de noi gîndul de a robi pe altii, ci, din potrivă,
vrem să lucrăm în Sfatul Ţării pentru procopăirea
tuturor naţiilor din Basarabia, care şi ele au dreptul să
trăiască în cuprinsul ei primitor. Cu aceste gînduri strig: trăiască
Sfatul Ţării, trăiască Basarabia slobodă ca chezăşie
a republicei democratice federative ruseşti (aplauze prelungite).
Proces
verbal
|
asupra
|
Congresului General al Bucovinei,
|
care s`a ţinut joi, 15/28 Noiembrie 1918, în
Sala Sinodală din palatul mitropolitan din Cernăuţi.
|
Ordinea de zi:
|
Stabilirea raportului politic între
Bucovina şi regatul României.
|
Începutul:
|
la orele 11 î.a.
|
Prezenţi:
|
Consiliul naţional român:
|
|
1)Anghel Ion,
|
2)Bălan Grigore,
|
3)Bancescu Gheorghe,
|
4)Bejan Dionizie,
|
5)Berlinschi Ilie,
|
6)Bodnarescu Vasile, Dr.
|
7) Bodnarescu Victor,
|
8)Bonches Gheorghe,
|
9)Botezat Eugen, Dr.
|
10)Bucevschi Dimitriv,
|
11)Candrea Ioan (Codreni)
|
12)Carabioschi Nicu,
Dr
|
1918 noiembrie Cernăuţi,
Proces
verbal al Congresului General al Bucovinei,
care s`a ţinut joi, 15/28 Noiembrie 1918, în
Sala Sinodală din palatul mitropolitan din Cernăuţi, având
la ordinea de zi stabilirea raportului politic între Bucovina şi
regatul României.
|
|
1918 martie, Chişinău,
Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri al
României şi suita sa din Chişinău, împreună cu
membrii Sfatului Ţării
|
|
|