România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Să ţinem cât mai limpede

tricolorul Limbii Române -, promovându-l

prin demnitatea actului de cultură

 

În 1982, la Cenade, satul acela agăţat cu şoldurile de dealuri şi mărăcini, de arbori şi pâlpâirea unor firave izvoare,  se desfăşura pe verticala şi orizontala Limbii Române o zi cu totul extraordinară încărcată de numele unui fiu devenit „sfânt părinte al literaturii române”. Şi această zi a rămas „Ion Agârbiceanu”, întruchipată în sintagma „Zilele Ion Agârbiceanu”. Astfel, se lumina truda unui iniţiator, legată de punerea în circulaţie a unor agârbiceanologi de pe arealul Clujului, Sibiului, Orlatului, Agârbiciului, Blajului Buciumelor, concretizată de prima întâlnire la Cenade, apoi la Bucium-Saşa, unde prozatorul,  părintele Ion Agârbiceanu, a fost repartizat ca preot, din care n-au lipsit un Mircea Zaciu, T. Mihadaş, Mircea Popa, Negoiţă Irimie, C. Cubleşan, Aurel Sasu, Ion Buzaşi şi alte asociaţii ale scriitorilor în frunte cu D.R. Popescu, dar şi rude, membri ai familiei, studenţi, dascăli, elevi, transformându-se într-o lecţie de promovare la scară naţională şi nu numai a valorilor culturii şi literaturii române. Se împlineau 100 de ani de la naşterea lui Agârbiceanu (născut la 12 septembrie 1882). Cei 35 de ani care-au trecut au adus mereu spre Cenade şi Bucium cercetători, editori, scriitori, poeţi, artişti plastici în frunte cu cenădeanul artist Viorel Mărgineanu şi familia sa, a căror prezenţă au conferit Blajului, locurilor pe unde a trecut şi vieţuit prozatorul, omul de-o aleasă omenie, Ion Agârbiceanu noi segmente ale verbului „a lumina” „Zilele Ion Agârbiceanu” au dus la apariţia unor cărţi, albume, fotomontaje, întâlniri deosebite, care se continuă şi azi, datorită celor care l-au iubit şi stimat. Printre acestea şi-o antologie de excepţie datorită scriitorului Ion Mărgineanu şi colaboratorilor săi „Ion Agârbiceanu – armonia dintre om şi scriitor” apărută la Editura „Altip” Alba Iulia. Dar acolo, la Cenade şi la Bucium Saşa, în Apuseni, sub freamătul încâlcit al gurilor de mine întredeschise încă, sub pleoapa de legendă a Detunatelor s-a dezvelit un bust, s-a încropit un mini-muzeu „Fefeleaga” prin sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba şi-al primăriei Bucium, s-a inaugurat o expoziţie foarte valoroasă etnofolclorică, iar şcolile din cele două localităţi poartă numele lui Ion Agârbiceanu, şi-n ele anual se desfăşoară manifestări legate de marele scriitor, de bucuria şi înţelepciunea locuitorilor, a dascălilor şi elevilor, a invitaţilor, dintre care prezenţa ASTREAI blăjene, a bibliotecii municipale blăjene, a Colegiului şi Facultăţii de Teologie este una benefică, alăturându-se Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba, bibliotecilor comunale, scriitorilor din Filiala „Alba-Hunedoara”, a dascălilor universitari, istoricilor şi criticilor literari.

Consemnăm aceste rânduri întrucât ele stau mărturie că nicio trudă, niciun gând alb nu sunt în zadar când e vorba de acest  fel de promovare a culturii naţionale şi universale. Toate localităţile trebuie, sunt obligate să ţină suflul viu pentru demnitatea Limbii Române. Acum şi mereu, Fundaţia „Alba Iulia – 1 Decembrie 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, publicaţia „Dacoromania” fac parte din această bătălie, sunt purtătoare de stindard!

Anul acesta la Cenade, Bilioteca Judeţeană a făcut o surpriză tuturor celor prezenţi: lansarea unei cărţi pentru copii a Gabrielei Hale, din Alba Iulia, chiar în interiorul acestei maşinării încărcată de cărţi, iar scriitorul Ion Mărgineanu a readus în memorie paşii, respiraţia de scriitor şi părinte a lui Ion Agârbiceanu.

Ion AIUDEANU

 

Bustul și placa comemorativă a lui Ion Agârbiceanu din Cenade - jud. Alba

Aniversarea lui Ion Agârbiceanu la Alba Iulia - 2013