|
Zi de
sărbătoare naţională la Avram Iancu
Duminică,
1 septembrie 2013, zi cu mult soare, a intrat în istoria Neamului
Românesc. Afirm acest lucru, ca participant direct la un eveniment
istoric din Munţii Apuseni. După trei ani de ample lucrări de
reabilitare care au necesitat importante fonduri de la buget (4,8
milioane de lei) în comuna Avram Iancu (jud. Alba) a avut loc
redeschiderea Complexului Muzeal „Avram Iancu”.
Am luat parte la acest eveniment ca membru al unei
importante delegaţii a Asociaţiei cultural-patriotice „Avram Iancu”
Filiala Alba Iulia (preşedinte prof. Emil Jurca) şi a Fundaţiei „Alba
Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României” (ec. Ioan Străjan).
Se impun câteva precizări: Casa Iancului a fost construită în jurul
anului 1800 de către părinţii lui Avram Iancu, Alexandru şi Maria. Este
o casă tipic moţească, cu acoperiş ţuguiat şi terminat cu patru arcade
semicirculare. Anexele au fost construite în anul 1924 de către
Asociaţia ASTRA din Sibiu (preşedinte Vasile Goldiş), la împlinirea a o
sută de ani de la naşterea Craiului Moţilor. Cu acest prilej s-au
organizat ample serbări populare desfăşurate în prezenţa Regelui
Ferdinand I, a familiei regale şi a înalţilor demnitari ai ţării (28
aug.). Până în 1972 anexele casei au servit ca săli de clasă pentru
şcoala primară din satul Inceşti. În 1972, la centenarul morţii lui
Avram Iancu, Muzeul s-a reorganizat, realizându-se într-o anexă
expoziţii de istorie şi etnografie. Au fost expuse fotografii, documente
de familie, obiecte personale, tunul, săbiile şi fluierul lui Iancu,
arme, drapele ş.a. Au fost păstrate şi certificatele sale şcolare de la
Gimnaziul Crăiesc din Zlatna, protocolul crăiesc în care se afla
înregistrat Avram Iancu, testamentul lui, documente referitoare la
pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania,
sigiliul acestuia. Expoziţia etnografică cuprindea: port moţesc, vase
specifice zonei, unelte cu care se confecţionau ciubere, tulnice, căruţe
ş.a. Câţiva brazi falnici străjuiau casa memorială.
Ora 11.00. tulnicăresele din Avram Iancu fac să răsune
sunetele buciumelor amintind de vremurile trecute, de Crăişorul Moţilor.
În prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel,
primarilor, Sandu Heler – comuna Avram Iancu, a celor din localităţile
Câmpeni, Abrud, Vidra, Poiana Vadului, Horea, Albac, Gârda, Vadu
Moţilor, Lupşa, Roşia Montană, Ciuruleasa şi Bucium, ce purtau cu
mândrie eşarfa tricoloră, a deputatului de Alba Clement Negruţ şi a unui
impresionant număr de invitaţi din toată ţara şi moţi, după ce s-a
ascultat imnul României intonat de fanfara Consiliului Judeţean Alba, de
Corul din Finteuşu Mare şi cei prezenţi, s-a derulat programul stabilit
de organizatori: Consiliul Judeţean Alba, Asociaţia Astra, Primăria
comunei Avram Iancu şi Societatea cultural-patriotică „Avram Iancu”.
În sunetul tulnicelor şi a Marşului Iancului,
preşedintele Ion Dumitrel şi primarul Sandu Heler, au dezvelit în
aplauzele celor prezenţi bustul de bronz al Eroului Românilor – Avram
Iancu, aşezat în curtea complexului. Un sobor de preoţi a susţinut o
slujbă de sfinţire a acestuia.
Bustul a fost realizat de cunoscutul albaiulian Adam
Romi (care a realizat printre altele şi cele ale lui Grigore Vieru şi
Adrian Păunescu). S-au depus coroane de flori la soclul monumentului. Au
urmat discursuri oficiale: preşedintele Ion Dumitrel, primarul Sandu
Heler, Dumitru Acu – preşedintele Asociaţiei Astra, Vasile Belcea –
preşedintele Societăţii „Avram Iancu” din România şi prof. univ. dr.
Ioan Bolovan, prorector al Universităţii „Babeş-Bolzai” din Cluj-Napoca.
Ultimul a fost aplaudat cu multă căldură (fiind copil de moţ şi-a
exprimat, sincer, sentimentele ce-l cuprind când vorbeşte de demnitatea
şi devotamentul Crăişorului Avram Iancu).
A urmat un spectacol de muzică patriotică susţinut de
Corul bărbaţilor din Finteuşul Mare (jud. Sălaj), Grupul de ţitere
„Crăişorul” al Şcolii Gimnaziale Avram Iancu şi soliştii Veta Biriş
(Cântecul Iancului; Aşa-i românul; Tu, Ardeal, Tu Ardeal), Mirela
Mănescu şi Nicolae Furdui Iancu (În Munţii Abrudului; Noi suntem
Români), acompaniaţi de formaţia „Augustin Bena” din Alba Iulia.
A urmat inaugurarea Complexului Muzeal „Avram Iancu” şi
vizitarea acestuia de către cei prezenţi la manifestare.
În subsolul muzeului au fost prezentate două filme de
arhivă: „Ţara Moţilor” ce au prezentat viaţa moţilor din Munţii Apuseni,
fiind realizat în 1936 în regia lui Paul Călinescu şi „Munţii în
flăcări”, realizat în 1980, în regia lui Mircea Moldovan, care a
prezentat aspecte din lupta pentru libertate a românilor conduşi de
Avram Iancu la 1848-1849.
Manifestarea s-a dorit una de suflet românesc,
patriotică, plină de respect faţă de personalitatea Eroului Naţional
Avram Iancu. S-a reuşit acest lucru şi pentru câteva ore s-a realizat şi
un armistiţiu politic între cei prezenţi. Am dori, ca acest loc sfânt
pentru români să fie vizitat, zi de zi, de românii (şi nu numai!) din
toată ţara, ca să cunoască demnitatea şi trăirile acestui Erou Naţional,
pentru a-şi vedea neamul românesc, împlinit, liber şi fericit. Imaginile
surprinse de memoria aparatului vor reda atmosfera de sărbătoare,
bucuria şi respect de la manifestarea intrată de acum în istorie, care a
avut loc în comuna Avram Iancu din Munţii Apuseni.
Constantin GOMBOŞ
|