România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Zi de sărbătoare naţională la Avram Iancu

 

 

 

Duminică, 1 septembrie 2013, zi cu mult soare, a intrat în istoria Neamului Românesc. Afirm acest lucru, ca participant direct la un eveniment istoric din Munţii Apuseni. După trei ani de ample lucrări de reabilitare care au necesitat importante fonduri de la buget (4,8 milioane de lei) în comuna Avram Iancu (jud. Alba) a avut loc redeschiderea Complexului Muzeal „Avram Iancu”.

Am luat parte la acest eveniment ca membru al unei importante delegaţii a Asociaţiei cultural-patriotice „Avram Iancu” Filiala Alba Iulia (preşedinte prof.  Emil Jurca) şi a Fundaţiei „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României” (ec. Ioan Străjan). Se impun câteva precizări: Casa Iancului a fost construită în jurul anului 1800 de către părinţii lui Avram Iancu, Alexandru şi Maria. Este o casă tipic moţească, cu acoperiş ţuguiat şi terminat cu patru arcade semicirculare. Anexele au fost construite în anul 1924 de către Asociaţia ASTRA din Sibiu (preşedinte Vasile Goldiş), la împlinirea a o sută de ani de la naşterea Craiului Moţilor. Cu acest prilej  s-au organizat ample serbări populare desfăşurate în prezenţa Regelui Ferdinand I, a familiei regale şi a înalţilor demnitari ai ţării (28 aug.). Până în 1972 anexele casei au servit ca săli de clasă pentru şcoala primară din satul Inceşti. În 1972, la centenarul morţii lui Avram Iancu, Muzeul s-a reorganizat, realizându-se într-o anexă expoziţii de istorie şi etnografie. Au fost expuse fotografii, documente de familie, obiecte personale, tunul, săbiile şi fluierul lui Iancu, arme, drapele ş.a. Au fost păstrate şi certificatele sale şcolare de la Gimnaziul Crăiesc din Zlatna, protocolul crăiesc în care se afla înregistrat Avram Iancu, testamentul lui, documente referitoare la pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, sigiliul acestuia. Expoziţia etnografică cuprindea: port moţesc, vase specifice zonei, unelte cu care se confecţionau ciubere, tulnice, căruţe ş.a. Câţiva brazi falnici străjuiau casa memorială.

Ora 11.00. tulnicăresele din Avram Iancu fac să răsune sunetele buciumelor amintind de vremurile trecute, de Crăişorul Moţilor. În prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, primarilor, Sandu Heler – comuna Avram Iancu, a celor din localităţile Câmpeni, Abrud, Vidra, Poiana Vadului, Horea, Albac, Gârda, Vadu Moţilor, Lupşa, Roşia Montană, Ciuruleasa şi Bucium, ce purtau cu mândrie eşarfa tricoloră, a deputatului de Alba Clement Negruţ şi a unui impresionant număr de invitaţi din toată ţara şi moţi, după ce s-a ascultat imnul României intonat de fanfara Consiliului Judeţean Alba, de Corul din Finteuşu Mare şi cei prezenţi, s-a derulat programul stabilit de organizatori: Consiliul Judeţean Alba, Asociaţia Astra, Primăria comunei Avram Iancu şi Societatea cultural-patriotică „Avram Iancu”.

În sunetul tulnicelor şi a Marşului Iancului, preşedintele Ion Dumitrel şi primarul Sandu Heler, au dezvelit în aplauzele celor prezenţi bustul de bronz al Eroului Românilor – Avram Iancu, aşezat în curtea complexului. Un sobor de preoţi a susţinut o slujbă de sfinţire a  acestuia.

Bustul a fost realizat de cunoscutul albaiulian Adam Romi (care a realizat printre altele şi cele ale lui Grigore Vieru şi Adrian Păunescu). S-au depus coroane de flori la soclul monumentului. Au urmat discursuri oficiale: preşedintele Ion Dumitrel, primarul Sandu Heler, Dumitru Acu – preşedintele Asociaţiei Astra, Vasile Belcea – preşedintele Societăţii „Avram Iancu” din România şi prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universităţii „Babeş-Bolzai” din Cluj-Napoca. Ultimul a fost aplaudat cu multă căldură (fiind copil de moţ şi-a exprimat, sincer, sentimentele ce-l cuprind când vorbeşte de demnitatea şi devotamentul Crăişorului Avram Iancu).

A urmat un spectacol de muzică patriotică susţinut de Corul bărbaţilor din Finteuşul Mare (jud. Sălaj), Grupul de ţitere „Crăişorul” al Şcolii Gimnaziale Avram Iancu şi soliştii Veta Biriş (Cântecul Iancului; Aşa-i românul; Tu, Ardeal, Tu Ardeal), Mirela Mănescu şi Nicolae Furdui Iancu (În Munţii Abrudului; Noi suntem Români), acompaniaţi de formaţia „Augustin Bena” din Alba Iulia.

A urmat inaugurarea Complexului Muzeal „Avram Iancu” şi vizitarea acestuia de către cei prezenţi la manifestare.

În subsolul muzeului au fost prezentate două filme de arhivă: „Ţara Moţilor” ce au prezentat viaţa moţilor din Munţii Apuseni, fiind realizat în 1936 în regia lui Paul Călinescu şi „Munţii în flăcări”, realizat în 1980, în regia lui Mircea Moldovan, care a prezentat aspecte din lupta pentru libertate a românilor conduşi de Avram Iancu la 1848-1849.

Manifestarea s-a dorit una de suflet românesc, patriotică, plină de respect faţă de personalitatea Eroului Naţional Avram Iancu. S-a reuşit acest lucru şi pentru câteva ore s-a realizat şi un armistiţiu politic între cei prezenţi. Am dori, ca acest loc sfânt pentru români să fie vizitat, zi de zi, de românii (şi nu numai!) din toată ţara, ca să cunoască demnitatea şi trăirile acestui Erou Naţional, pentru a-şi vedea neamul românesc, împlinit, liber şi fericit. Imaginile surprinse de memoria aparatului vor reda atmosfera de sărbătoare, bucuria şi respect de la manifestarea intrată de acum în istorie, care a avut loc în comuna Avram Iancu din Munţii Apuseni.

 

Constantin GOMBOŞ