|
Din activitatea recentă a Fundaţiei
„Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi
integritatea României”
La 100 de ani de la Marea Unire
În Galtiu s-a amplasat o placă
comemorativă pe casa din curtea unde s-a născut fotograful Marii Uniri
de la 1 Decembrie 1918, SAMOILĂ MÂRZA
În după masa zilei de duminică 11 noiembrie 2018 în Galtiu, comuna
Sântimbru, locul naşterii fotografului Samoilă Mârza, după parastasul de
pomenire în memoria acestuia, oficiat de un sobor de 5 preoţi
greco-catolici şi nici un preot ortodox, s-a amplasat, dezvelit şi
sfinţit o placă comemorativă din marmură albă cu scris auriu şi cu poză,
în semn de omagiu şi veşnică amintire a fotografului Unirii Samoilă
Mârza. Toate cele legate de eveniment, iniţiativa, organizarea şi
realizarea acestui gest înălţător de recunoştinţă s-a făcut pe
cheltuiala membrilor familiei în special a nepoatei Maria-Ionela Mârza
şi a fiicelor acesteia din străinătate.
La eveniment au participat ca invitaţi pe lângă foarte mulţi localnici
şi clerici, prefectul jud. Alba Dănuţ -Emil Hălălai, din partea
Primăriei Alba Iulia viceprimarul Gabriel Pleşa, primarul oraşului Teiuş
Mirel Hălălai, primarul comunei gazdă Sântimbru Ioan-Iancu Popa, din
partea fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea
României ing. Vasile Todor preşedinte însoţit de membrii prof. Georgeta
Ciobotă, Adi Moldovan, Rimo Vlonga, Claudiu Dărămuş, iar din partea
revistei „DACOROMANIA” ec. Ioan Străjan - director, şi alte multe
personalităţi din diverse domenii.
Surpriza momentului a constituit-o participarea din partea Muzeului
Unirii din Alba Iulia a doi salariaţi, unul îmbrăcat în uniforma
militară din perioada actului Unirii, purtând drapelul din aceea
perioadă, iar celălalt sociologul Rareş Diodiu care are înfăţişarea
asemănătoare cu a lui Samoilă Mârza, îmbrăcat la fel ca Samoilă Mârza,
având ca recuzită bicicletă şi aparat foto, din acele timpuri, a
interpretat magistral rolul fotografului Unirii.
În cadrul evenimentului, prin scurte discursuri rostite de către cei
prezenţi au scos în evidenţă personalitatea istorică de care se bucură
fotograful Samoilă Mârza. Au luat cuvântul, Gabriel Pleşa, Dănuţ-Emil
Hălălai, Ioan-Iancu Popa, Mirel Hălălai, Ioan Străjan care l-a cunoscut
personal şi care a scris mai multe articole în revista DACOROMÂNIA
despre acest mare personaj important pentru istoria României, pentru
prestigiul locuitorilor din Sântimbru şi din Judeţul Alba. Fără
imaginile foto, realizate şi lăsate urmaşilor de Samoilă Mârza, istoria
României era incompletă, interpretată tendenţios şi confuz. Prin
trăirile noastre să-i ducem mai departe memoria lui Samoilă Mârza, peste
veacuri, să nu ne aducem aminte de el doar la 1 Decembrie „Ziua
Naţională a României”, să-i mai cercetăm mormântul proaspăt renovat din
cimitirul Corona Alba Iulia, bustul şi placa memorială din localitatea
Galtiu, aprinzându-i o lumânare şi punându-i o floare. Eternă să-i fie
amintirea lui!
Aniversarea a 539 de ani de la
Victoria Creştinătăţii de pe Câmpul Pâinii din 13 octombrie 1479
Lupta de la Câmpul Pâinii din 13 octombrie
1479, a oferit şi oferă modelul unităţii creştinilor împotriva
pericolului otoman a cuceririi şi islamizării românilor, tăria unor
caractere, sacrificiul în luptă şi eroismul unor mari oşteni. O armată
de aproximativ 40.000 de oşteni otomani conduşi de paşii Ali Mihaloglu
de Vidin şi Iskender Bei, trece Dunărea pe la Orşova, alături având în
sprijin un corp de oaste din Ţara Românească condus de voievodul Basarab
IV cel Tânăr „Ţepeluş” ( + 1482), şi atacă Transilvania. Această mare
oaste înaintează pe Valea Oltului, mergând până la confluenţa cu râul
Lotru, după care cele două armate se despart. Oastea paşei Ali Bey
coboară pe Valea Sebeşului, iar cealaltă, comandată de paşa Iskender
Bey, coboară spre Haţeg şi Caransebeş. Aceştia, în drumul lor, jefuiesc
şi omoară tot ce le iese în cale. Cele două armate vor face joncţiunea
pe Valea Mureşului, lângă localitatea Orăştie. Otomanii au întâlnit
armata creştină din care făceau parte oştile voivodului Transilvaniei
Ştefan V Bathory de Ecsed (1430-1493), oastea săsească condusă de
primarul Sibiului, , George Hecht, un corp de cavalerie al secuilor
condus de Anton Kendy. Alături de trupele maghiare au venit ostaşi din
banderiul episcopului romano-catolic de Alba Iulia conduşi de Laszlo I
Gereb de Vingard, un corp de oaste român condus de fostul domnitor
Laiotă Basarab, un corp de oaste sârb condus de despotul Demeter
Brankovic şi un corp de oaste condus de comitele Paul Chinezu
(1432-1494), care era şi comandant general al armatei maghiare. În
total, 12-15 mii de oşteni.
Lupta s-a dat în lunca Mureşului, între
localitatea Şibot şi Orăştie, în locul numit Câmpul Pâinii, oştile
creştine fiind flancate de steaguri secuieşti şi de banderule nobiliare.
În flancul stâng erau dispuse steagurile săseşti şi româneşti, iar pe
dreapta şi în centru era amplasată cavaleria grea. Trupele voivodului
Stefan V Bathory deschid lupta printr-un atac în forţă asupra liniei
întâi a inamicului, unde erau amplasate trupele muntene ale lui Ţepeluş
Vodă, nimicindu-le. Datorită raportului de forţe net superior al
otomanilor,acest atac este respins, iar oştile creştine sunt copleşite
de năvălitorii otomani.
În pragul unei catastrofe, comitele Paul
Chinezu atacă fulgerător cu ostaşii săi în flanc şi spate oştirea
otomană, obţinând astfel VICTORIA, mai mult de jumătate din oastea
otomană căzând în această crâncenă confruntare.
Otomanii care au scăpat cu viaţă s-au retras
în dezordine, fiind urmăriţi de oştile creştine până la graniţă. Această
victorie a avut un ecou răsunător în toată creştinătatea europeană, iar
atacurile otomane asupra Transilvaniei s-au rărit considerabil, cele
care au mai avut loc au fost de mică amploare. Artizanul acestei
victorii a fost comitele PAUL CHINEZU (se spune că se trăgea din neam de
români), un caracter aparte al acelor vremi, un om cu o forţă
neobişnuită, care folosea în luptă întotdeauna două săbii, fiind
cunoscut şi pentru cruzimea cu care-i tortura pe prizonierii turci.
În memoria acestui „maraton” al
transilvănenilor, acest loc a devenit un loc de pelerinaj, într-un ţinut
de legendă, care nu doar a născut eroi, ci i-a şi întreţinut. În anul
1929, a fost ridicat un monument în părculeţul gării din Şibot, în
vârful căruia se află bustul unui cavaler în armură cu vizeta trasă,
având la baza sa trofee şi arme medievale. Lucrarea este realizată din
bronz cu un bun simţ estetic. Soclul monumentului este confecţionat din
piatră, la baza căruia se află câteva trepte, monumentul atingând astfel
înălţimea de 5 m. Odată cu ridicarea sa, pe monument a fost prinsă o
placă din marmură albă pe care stă scris: „Acest monument a fost aşezat
în amintirea strălucitei biruinţe repurtate de armatele ardelene sub
conducerea voievodului Ştefan Bathory asupra turcilor în bătălia de pe
Câmpul Pâinii la 13 octombrie 1479, cu ajutorul eroului român, comitele
de Timişoara Paul Chinezul, care sosind pe câmpul de luptă în clipa
hotărâtoare, prin vitejia lui extraordinară i-a însufleţit pe luptătorii
ardeleni obosiţi, le-a înlesnit biruinţa desăvârşită şi a mântuit, pe
timp de o jumătate de veac, Ardealul de primejdia stăpânirii turceşti.
1929”.
Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi
Integritatea României” împreună cu revista „DACOROMĂNIA”, prin
reprezentanţii şi membrii acestora, cinstesc an de an acest eveniment,
participând şi depunând coroane de flori la monumentul din gara Şibot,
acţiune ce se va petrece şi în acest an sâmbătă 13 octombrie 2018.
Sub semnul Centenarului şi în ajunul
Zilei Încoronării
A avut loc la Muzeul Naţional al
Unirii din Alba Iulia inaugurarea expoziţiei „Arhitectul Victor
Ştephănescu- Autorul Catedralei Reîntregiriii Neamului”
Duminică 14. 10. 2018, la orele 12,00,( după cum a fost anunţat şi în
ziarul UNIREA de sâmbătă 13. 10. 2018), a avut loc în incinta Muzeului
Naţional al Unirii din Alba Iulia, deschiderea bogatei şi interesantei
expoziţii întitulată „Arhitectul Victor Ştephănescu- Autorul Catedralei
Reîntregirii Neamului”. Din păcate la eveniment a fost o participare mai
puţin numeroasă, sub aşteptări. Având în vedere că municipiul Alba Iulia
găzduieşte o Universitate ce are un nume simbol („Universitatea 1
Decembrie 1918”), s-a sperat la un interes mai mare din partea
studenţilor, în special a celor de la istorie şi teologie. Timpul nu-i
pierdut întrucât expoziţia rămâne deschisă la dispoziţia publicului până
la 31 octombrie a acestui an.
Expoziţia a fost deschisă de către prof. Dr. Gabriel Rustoiu,
directorul Muzeului - gazda expoziţiei. Au mai luat cuvântul spre a
evoca viaţa şi activitatea marelui sculptor Victor Stephănescu, pr.
Oliviu Botoi consilier cultural al Arhiepiscopiei Albei Iulia, care a
transmis şi mesajul IPS Irineu. Din partea revistei „DACOROMĂNIA” şi a
fundaţiei ”Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Reîntregirea României”, a
adus importante completări evenimentului ec. Ioan Străjan.
O amplă prezentare a expoziţiei a fost făcută de către organizatorii şi
proprietarii acesteia şi anume de reprezentanţii „ Ordinului
Arhitecţilor din România” Filiala Teritorială Dobrogea din Constanţa,
care cu această ocazie au lansat şi albumul „Arhitectul Victor
Ştephănescu, între Stilul Naţional şi Modernism”, album care a fost pus
spre vânzare celor interesaţi.
Membrii fundaţiei „ Alba Iulia 1918
pentru Unitatea şi Integritatea României” împreună cu colaboratorii
revistei „DACOROMÂNIA”, au comemorat creştineşte Sfinţii Martiri
Mărturisitori ai Ardealului
Duminică 21 octombrie 2018, zi în care Biserica Ortodoxă Română
cinsteşte pe Sf. cuvioşi Mărturisitori Martiri Ardeleni, o bună parte
din membrii fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea
României” - preşedinte ing. Vasile Todor şi colaboratori ai revistei
„DACOROMĂNIA” - director Ioan Străjan, s-au rugat împreună cu enoriaşii
şi preoţii de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Alba Iulia
cartier Lipoveni, preot paroh Ştefan Urdă, pentru ca Dumnezeu să-i
răsplătească pe martiri pentru sacrificiile de care au dat dovadă în
păstrarea ortodoxiei. După Sf. Liturghie au avut loc momente de pioşenie
prin rugăciune, depuneri de flori, arborarea drapelului tricolor al
României, la bustul reprezentând pe ieromonahul Sofronie de la Cioara
(1700-1781), bust ridicat în curtea acestei biserici, prin grija
fundaţiei mai sus amintite.
Inscripţia săpată pe placa de marmură a bustului, degajă un puternic
mesaj pentru a păstra neschimbată sfânta credinţă strămoşească ortodoxă
şi unit poporul român, inscripţie care zice: „ În acest binecuvântat
loc, în care popii Rusan şi în Biserica „ Adormirii Maicii Domnului” s-a
întrunit în zilele de 14-18 februarie 1761 Sinodul Ortodocşilor din
Transilvania, organizat de călugărul Sofronie de la Cioara, protopopul
Ioan din Săliştea, ieromonahul Ionichie din Veneţia de Sus şi preotul
Rusan din Lipovenii Bălgradului. Sinodul a însemnat biruinţa ortodoxiei
strămoşeşti întru apărarea credinţei şi fiinţei neamului după şase
decenii de grele suferinţe şi nenumărate jertfe. Întru veşnică cinstire!
Alba Iulia 17 februarie 2008.”
Acest bust şi această inscripţie rămân ca o mărturie vie peste veacuri
generaţiilor viitoare în scopul dăinuirii credinţei şi a poporului
român, pentru că „un popor care nu-şi cunoaşte istoria, este ca un copil
care nu-şi cunoaşte părinţii”.
Prima intrare a lui Mihai Viteazul în
Alba Iulia, a fost şi rămâne evenimentul fericit
Data de 1 Noiembrie 1599, (va rămâne scrisă cu litere de aur în istoria
României ), după victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la
Şelimbăr (28. octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat pentru prima
dată, triumfător în Cetatea Alba Iulia, moment în care a primit cheile
oraşului din partea episcopului Demetrius Napraghy. Prin acest eveniment
Mihai Viteazul şi-a pus Ardealul ca prima nestemată în coroana sa şi a
motivat românii ca să trăiască uniţi în cadrul aceloraşi frontiere,
dorinţă naţională începută de el şi desăvârşită după secole de luptă la
data de 1 Decembrie 1918, când s-a înfăptuit Marea Unire, a cărui
Centenar îl vom sărbători în pace peste puţine zile. Până atunci, în
cadrul celor 100 de acţiuni din programul acestui an al fundaţiei „Alba
Iulia 1918 pentru Unirea şi Integritatea României” în strânsă colaborare
cu revista „DACOROMANIA”, au loc o serie de evenimente dintre care:
Slujba parastasului ce se va săvârşi la bustul lui Mihai Viteazul situat
în curtea Bisericii Ortodoxe „Sfânta Treime” din Maieri II. Alba Iulia
de pe str. Iaşilor de lângă autogară-gară. Evenimentul va avea loc cu
binecuvântarea şi participarea preoţilor slujitori ai acestei parohii,
în ziua de duminică 28 octombrie 2018, orele 11,00, după slujirea
Sfintei Liturghii, eveniment la care sunt aşteptaţi să participe cât mai
mulţi iubitori de ţară şi neam.
În cadrul celor 100 de activităţi
dedicate Centenarului Marii Uniri
Dublu eveniment pe Aleea Scriitorilor
din Parcul Mihai Eminescu din Alba Iulia
Luni 05 noiembrie 2018, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi
Integritatea României” preşedinte ing. Vasile Todor, împreună cu revista
„DACOROMANIA” director ec. Ioan Străjan, au organizat aniversarea şi
comemorarea a două mari şi importante evenimente culturale. Este vorba
despre:
1. Aniversarea a 138 de ani de la naşterea lui Mihail Sadoveanu (n. 05
noiembrie 1880 la Paşcani- d. la 19 octombrie 1961 la Vânători jud.
Neamţ). A fost mare şi prolific scriitor, povestitor, nuvelist,
romancier, academician, pasionat vânător şi om politic român. Când zici
Baltagul, zici Sadoveanu.
2. Comemorarea a 8 ani de la moartea marelui poet Adrian Păunescu (n. 20
iulie 1943 în Copăceni jud Bălţi, (azi în Republica Moldova) şi a trăit
până la 05 noiembrie 2010, când a murit la Bucureşti. A fost autor,
critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier,
scriitor, traducător şi om politic. Când spui revista Flacăra şi
cenaclul Flacăra, spui Adrian Păunescu.
Evenimentele închinate acestor mari meşteşugari ai cuvântului scris, au
avut loc la busturile fiecăruia dintre ei ce se află pe Aleea
Scriitorilor din Parcul Mihai Eminescu din oraşul de jos Alba Iulia.
La evenimentele care au debutat cu depuneri de coroane şi flori la
busturi, au participat membrii mai multor organizaţii cultural -
patriotice din Alba Iulia şi alte categorii de public, puţini cei drept,
au continuat cu discursuri prin care au fost evocate vieţile şi
activităţile scriitoriceşti, sociale şi politice ale acestor doi titani
ai literaturii româneşti.
Dintre cei care au luat cuvântul, transformând momentul într-o şezătoare
literară plină de lecturare a operelor, de recitări şi cântări pe
versuri patriotice închinate Marii Uniri de la 1 Decembrie, amintim pe:
Ioan Mărginenan scriitor, prof. Ioan Bâscă, ec. Ioan Străjan, prof.
Victor Făt, col. (r.) Ioan Brad - scriitor, col (r.) Ioan Galdea, Cornel
Atanasiu, col. (r.) Nicolae Paraschivescu, ing. Vasile Bogdan, ing.
Aurel Voicu - preşedintele Asociaţiei PRO Cugir şi organizatorul
Muzeului local al oraşului Cugir, prof. Sabin Cioica, studenta Alexandra
Macarie din Republica Moldova , care a absolvit Liceul Adrian Păunescu,
sculptorul Romi Adam, realizatorul multor busturi de pe Aleea
Scriitorului, dintre care şi a lui Adrian Păunescu etc.
Dacă participanţii s-au întrecut în a cânta, citi şi recita din opera
acestor mari titani, este un semn de aleasă bucurie şi preţuire faţă de
valorile şi tezaurele umane româneşti. Au fost puţini participanţi faţă
de aşteptări, dar aceştia cu suflet mare, duc mai departe stindardul
patriotismului prin toate formele şi metodele ce le au la îndemână,
îndemnând şi pe alţii să li se alăture pentru a gusta din dulcele fruct
al iubirii faţă de înaintaşi şi de ţară.
În cinstea Centenarului Marii Uniri
Încă un semn de patriotism iniţiat de
organizaţiile patriotice sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române
O urnă cu pământ din toate
provinciile româneşti va fi depusă în Catedrala Încoronării de la Alba
Iulia
Joi 8 noiembrie 2018, un număr de 15 membri ai Asociaţiei Naţionale
Cultul Eroilor „Regina Maria” (ANCE) - Filiala Judeţului Alba -
preşedinte col. (r.) Ioan Galdea, într-un cadru solemn, au recoltat
simbolic câteva grame de pământ din Cimitirul Eroilor Alba Iulia, pentru
a răspunde unei iniţiative patriotice a Asociaţiei Naţionale Cultul
Eroilor „Regina Maria”, închinate marelui act istoric de la 1 Decembrie
1918 înfăptuirea Marii Uniri a României.
Pământul prelevat a fost pus într-un săculeţ confecţionat din material
textil în culorile drapelului României,iar prin intermediul col. (r.)
ing. Dr. Avădanei Constantin - preşedintele Grupului de Iniţiativă
Centenar 2018, pământul împreună cu lista nominală a participanţilor ,
semnată de fiecare în parte, va ajunge la destinaţia fixată de
organizatori, pentru a-şi urma cursul stabilit de iniţiatori.
Dintre participanţii la acţiune amintim pe Gl. brig. (r) ing. Ioan
Belci, coloneii în rezervă Ioan Galdea, Ioan Străjan, Constantin
Avădanei, Nicolae Lupu, Victor Teodorescu, Vasile Opruţa, Iosif Hribal,
maiorii în rezervă Costel Ştefănoiu, Nicolae Comănici, ing. Mircea
Abrudeanu, tehnician Corneliu Atanasiu, ec. Ioan Bălgrădean, ing. Vasile
Bogdan şi teolog Rimo Vlonga. Dintre aceştia unii reprezintă şi alte
ONG-uri cultural - patriotice din Alba Iulia, care sunt alături şi au
îmbrăţişat această iniţiativă.
Momentul a avut loc ca răspuns la comunicatul de presă a ANCE „Regina
Maria” care are următorul conţinut:
„O urnă cu pământ din toate provinciile româneşti va fi depusă în
Catedrala Încoronării de la Alba Iulia. În anul Centenarului, Asociaţia
Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”- organizaţie care-şi desfăşoară
activitatea sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi sub
oblăduirea Bisercii Ortodoxe Române - a lansat iniţiativa de a aduce în
Cetatea Unirii Alba Iulia, o urnă specială cu pământ prelevat din toate
provinciile istorice româneşti, din locurile de jertfă supremă ale
ostaşilor români care au căzut pentru România Întregită.
Organizatorii, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale şi
Patriarhia Română, au decis ca această urnă cu pământ să fie primită şi
depusă în Catedrala Încoronării - Sala de Onoare - în cadrul unei
ceremonii militare şi religioase care va avea loc în ziua de 17
noiembrie 2018, începând cu ora 11,00.
Urna va fi expusă timp de trei zile în pridvorul Catedralei pentru a fi
prezentată vizitatorilor.
BIROUL EXECUTIV CENTRAL AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA
MARIA” Persoană de contact: Col. (r.) Gheorghe Mateescu Telefon:
0722380096.
La Biserica Ortodoxă Maieri I Alba Iulia
A avut loc în întâmpinarea Centenarului
Marii Uniri, un eveniment creştinesc şi patriotic
Duminică 18 noiembrie 2018, la Biserica
Ortodoxă „Sfânta Treime” Maieri I din Alba Iulia, în cadrul Sfintei
Liturghii, în prezenţa enoriaşilor şi a unor membrii a fundaţiei
cultural-patriotică „ Alba Iulia 1918 pentru Unirea şi Integritatea
României”, preşedinte ing. Vasile Todor şi a revistei „DACOROMANIA”
director ec. Ioan Străjan, a avut loc în cadrul solemn sfinţirea de
către patru preoţi slujitori, a unui număr de 200 drapele tricolore.
Iniţiativa , cheltuiala, şi opera de punere în practică a aparţinut cu
binecuvântarea preotului protopop Niculiţă Pascu, celor 60 de membre a
Comitetului de Femei Creştine, ce aparţin acestei parohii..
La sfârşitul momentului liturgic, părintele
Niculiţă a vorbit despre importanţa evenimentului închinat Centenarului
Marii Uniri, cât şi despre respectul pe care trebuie să-l avem faţă de
drapel. Discursul s-a încheiat cu intonarea de către toţi enoriaşii
prezenţi a Imnului de Stat al României „Deşteaptă-te Române!”, creând un
moment emoţionant şi înălţător.
Drapelele sfinţite au fost distribuite
tuturor familiilor din parohie şi invitaţilor.
Biserica acestei parohi a mai găzduit în
decursul istoriei astfel de momente solemne, amintind doar pe cel din
dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, când aici s-a ţinut slujba oficială
ortodoxă, ziua în care s-a hotărât la Alba Iulia, unirea Transilvaniei
cu România.
În această biserică ortodoxă „Sfânta Treime”
a fost depus sicriul cu corpul martirului Unirii, Ion Arion care a fost
înmormântat în cimitirul oraşului Alba Iulia din cartierul Maieri.
La înmormântarea martirului Ion Arion au
participat personalităţile de la Marea Unire a românilor de la 1
Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
De Centenar la Alba Iulia soclu nou şi
depuneri de coroane
La statuia lui Ion I.C. Brătianu cu
ocazia comemorării celor 91 de ani de la moarte
În ziua de 24 noiembrie 2018, când momentul
marca trecerea celor 91 de ani de la marea pierdere a celui mai mare
liberal şi om politic român, Ion I.C. Brătianu (n. 20.aug. 1864 în
localitatea Florica, azi Ştefăneşti Argeş - d. 24. nov. 1927 la 63 ani
Bucureşti), în memoria căruia după Revoluţia din 1989 i s-a ridicat o
statuie în parcul din faţa Prefecturii şi a Consiliului Judeţean, câţiva
reprezentanţi de seamă a jud. Alba au comemorat acest eveniment prin
depuneri de coroane, discursuri privind activitatea şi viaţa acestuia.
După ce la baza soclului nou reabilitat, îmbrăcat în haină nouă, s-au
depus coroane de către primarul Mircea Hava şi Gabriel Pleşa din partea
Primăriei şi a Consiliului Local Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba
prin persoana preşedintelui Ion Dumitrel, primarul oraşului Sebeş Dorin
Nistor şi de către fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi
Integritatea României”- preşedinte ing. Vasile Todor însoţit de membrii:
col (r.) Nicolae Paraschivescu, col. Ioan Brad - scriitor prof. dr.
Gheorghe Anghel - istoric, col. (r.) Constantin Gomboş - istoric militar
şi a revistei Dacoromania - director ec. Ioan Străjan, s-a păstrat un
moment de reculegere. Din alocuţiunile celor care au luat cuvântul s-a
subliniat rolul lui Ion I.C. Brătianu la înfăptuirea Unirii Mari cât şi
după acel eveniment în calitatea sa de ministru deţinând mai multe
portofolii şi în calitate de prim ministru a României Mari.
 jurist
teolog Dragimir VLONGA
|
|
